Page 45 - 1958-09
P. 45
PROLETARI DIN T O A T E ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! i
în c e p e u n n o u a n (. Delegaţia R.P. Romlne 1
_t
l la cea de-a 13-a sesiune 1
SC O L A R
a Adunării Denerale i
Mîine, tradiţionalul clopoţel va anunţa fesorii la formele stabilite, să vegheze 0- N. U. ¦]
începutul noului an şcolar. Această zi ca în cadrul cercurilor de studiu să
este aşteptată cu nerăbdare şi bucurie fie ţinute referate cu conţinut bogat Guvernul Republicii Popularei
de întreg tineretul patriei noastre. După de idei, activitatea lor să fie condusă
o vacanţă plăcută şi odihnitoare, pe cu competenţă. Romîne a numit următoarea d e-4
trecută de cei mai mulţi în taberele de
vară, elevii se întorc în şcoli cu puteri Secţiile de învăţămînt vor trebui legaţie la cea de-a 13-a sesiu- j
sporite de muncă, dornici de a-şi în să acorde un sprijin efectiv cadrelor
suşi noi cunoştinţe. din subordine printr-o îndrumare şi AtSpOMiTLTUJLUI J i E G ^ AL SfÄTIIW il POPULAR REGIONAL ne a Adunării Generale a Or-
un control eficace, prin rezolvarea ra ganizaţiei Naţiunilor Unite, ca-j
Cu multă dragoste şi simţ de răs pidă şi în bune condiţiuni a proble
pundere s-au făcut şi în regiunea Hu melor ce se ivesc. Lipsa de exigenţă a Anul X Nr. 1163 Duminică 14 septembrie 1958 4 pagini 20 bani re se deschide la New York
nedoara pregătirile în vederea desfă tovarăşilor metodişti duce adesea la la 16 septembrie: Avram Buna- -j
şurării în condiţiuni bune a procesului slăbirea procesului de învăţămînt, duce ciu, ministrul Afacerilor Exter-ţ)
de învăţămînt. Sub conducerea perma la o înţelegere minoră a materialului
nentă a organelor de partid, direcţi predat şi uneori chiar la concluziile ten ne al R. P. Romîne, conducăto- j
ile şcolilor, ajutate îndeaproape de sec- denţioase în procesul instructiv-educa-
ţijje de învăţămînt ale sfaturilor popu tlv. rul delegaţiei; Mihail M aghe-1
lare, s-au îngrijit din timp pentru ame
najarea localurilor de şcoală, au fost O deosebită atenţie trebuie acordată ÎN P L IN Ă C A M P A N IE D E T O A M N A ru, ambasador extraordinar şi ^
procurate materialele didactice, e în cadrelor tinere din învăţămînt. Cole plenipotenţiar, reprezentantul j
curs aprovizionarea pentru iarnă a in gii de muncă mai vîrstnlci au datoria
ternatelor, sînt gata programele anali morală de a le împărtăşi din expe permanent al R. P. Romîne pe-ţ
rienţa lor pentru înfăptuirea măreţei
tice. sarcini — formarea omului nou. Di In aceste zile pe ogoarele lîngă O.N.U. ; Silviu Brucan,']
Cîţi dintre noi nu ne mai aducem rectorii şcolilor să pretindă colective gospodăriilor de stat, ale gos trimis extraordinar şi ministru 1
lor cu care lucrează, întărirea spiri podăriilor colective şi întovă plenipotenţiar al R. P. Romîne ^
aminte cum, în regimul burghezo-mo- tului de colaborare, disciplină şi o răşirilor, tractoarele S.M.T.- la Washington şi Eduard Me--]
şieresc, oamenii muncii erau lipsiţi de comportare morală sănătoasă; între ca urilor lucrează de zor la efec zincescu, secretar genera! a! j
posibilitatea de a pătrunde tainele în drele didactice să existe relaţii prin tuarea arăturilor pentru însă- Ministerului Afacerilor Externe 1
văţăturii în timp ce odraslele foştilor cipiale — tovărăşeşti. Să fie întărite mitiţările de toamnă. al R. P. Romîne, membri ai 1
patroni, lălîi şi incapabili, se aciuiau pe cît posibil legăturile cu părinţii e- delegaţiei.
în şcoli susţinuţi de puterea banului şi levilor, să-i consulte şi să se ajute In clişeul de faţă vă prezen
a diferitelor protecţii. Dar acele vre reciproc în problemele care privesc e- tăm pe tractoristul Ioan Cadar Bazil Şerban, director în Mi- j
muri au apus pentru totdeauna. As ducaţia copiilor. care lucrează cu tractorul uni nisterul Afacerilor Externe, pro- 4
tăzi porţile şcolilor sînt deschise pen versal U.T.O.S. 26 pe ogoarele îesor universitar Nicolae M eii-3
tru toţi fiii oamenilor muncii 1 Un mare rol îl au în şcoli organi nescu, director în Ministerul A- ^
zaţiile U.T.iYl. Ele trebuie să contribuie gospodăriei de stat din Sintă-
fn fiecare an învăţămîntul de stat din plin la educaţia tineretului în spi facerilor Externe, Corneliu Bog- 1
înregistrează noi şi noi succese. Anul ritul intransigenţei faţă de influenţele mărie Orlea raionul Haţeg.
acesta vor funcţiona în regiunea noas nefaste ale ideologiei şi apucăturilor dan, director în Ministerul Afa- jj
tră, în plus faţă de anul trecut noi burgheze, să cultive în rîndurile sale
unităţi şcolare. Şcoala de 7 ani din dragostea şi admiraţia pentru realiză cerilor Externe, Mircea Maliţa, -j
Lupeni şi-a mărit capacitatea cu încă rile poporului muncitor, pentru parti
opt săli de clasă. Şcoala medie din a- dul lui de avangardă. Cu o deose consilier al misiunii permanen- 4
ceastă localitate a primit de asemenea bită grijă vor trebui conduse şi contro
un nou local. Au fost date în folosinţă late în munca lor organizaţiile de pio te a R. P. Romîne pe lîngă ţţ
şcolile elementare din Gura Barza şi nieri. Timpul liber al şcolarilor să fie
Certej cu cîte şapte săli de clasă, s-a folosit pentru o recreere sănătoasă şi O.N.U. au fost numiţi membri 1
mărit spaţiu! şcolilor existente în ra plăcută.
ioanele Sebeş, Brad, lila şi Orăştie cu J il supleanţi ai delegaţiei. de •]
douăzeci de săli de clasă noi, majori- Un aport considerabil îl pot aduce ¦)
talea din ele fiind construite prin auto- în rezolvarea problemelor administra <•>* s *â m iM is m iP im . ;A-.L ’ 1. Delegaţia este însoţită
impunere. Locuitorii din multe părţi ale tive ale învăţăinînt'uui comiteiele de 1
regiunii pot afirma cu satisfacţie: părinţi. In anii trecuţi, acestea nu s-au ' V.;.. f consilieri şi experţi,
şcoala noastră e mîndrJa noastră. preocupat în suficientă măsură de greu
tăţile şcolilor, de crearea celor mai • J u J u J l J < t « > « t . i V.
O grijă deosebită acordă statul de- bune condiţii de studiu elevilor. Pă
mocrat-popular dezvoltării culturii mi rinţii sînf acei care în primul rînd Ce lucrează co le ctiviştii d in D e v a ÎN RAIONUL SEBEŞ
norităţilor naţionale. Acest lucru este pol sădi în spiritul copilului dragostea
dovedit odată în plus de cele peste 40 pentru viaţa nouă, frumoasă, fericită, în a c e s t e z i l e Desemnarea asesorilor p o p u la ri
şcoli şi 12 secţii cu limbile de predare ei pot să-l ajute să-şi înţeleagă meni
ale minorităţilor naţionale. rea în şuvoiul acesta tumultuos al con Primele zile de toamnă au gă puca de recoltarea porumbului brăcînd veşminte de . toamnă. la f a b r i c a „SEBEŞUL"
strucţiei socialiste. Este de datoria sit cele 77 familii din gospodă şi a cartofilor.
A crescut numărul elevilor din şco părinţilor să se intereseze în perma ria agricolă colectivă „Petofi Dar, grădinarul 2sak era totuşi In adunarea muncitorilor de Cotton, Ana Rahoveanu, tricoti-
lile elementare şi medii de toate na nenţă de situaţia şcolară a fiilor lor, Sandor“ din Deva, in plină ac Pe brigadierul Bertalon Bella eră, şi Aurel Jiteanu. Pentru tri
ţionalităţile la peste 52.000, iar numă să curme de Ia început orice tendinţă tivitate. Pe cîmp, la hambare, l-am găsit pe cîmp, dirid ulti vesel, cirid spunea: „valorificînd ’ la fabrica de tricotaje „Sebeşul” bunalul regional din această fa
rul cadrelor didactice întrece cifra de de pregătire superficială sau indisci în grădină sau ateliere, pretu mele indicaţii unei echipe ce-şi o parte din zarzavatul recoltat, care s-a ţinut zilele trecute, au brică au fost desemnaţi ca ase
2.900. Dinlre acestea aproape 70 au plină. tindeni se duce o muncă susţi începea lucrul. Văzînd. că mă am realizat un venit de aproa fost propuşi ca asesori populari sori populari tovarăşii Andrei
absolvit facultăţile anul acesta. nută. interesez de mersul recoltărilor, pe 140.000 lei“. Opincar, strungar, şi Petru Be-
Puţin s-a făcut în privinţa politeh- se arată foarte bucuros şi a în cei mai buni muncitori, oameni soi, maistru tricotier.
Patria noastră socialistă are nevoie nizării învăţămîntului în şcoli. Între In această perioadă — mi-a ceput să spună : „de curînd am
de un tineret plin de iniţiativă, dor prinderile şi gospodăriile agricole care spus tov. Szekely Iosif, preşe terminat treieratul seminţei de Despre pregătirile în vederea conştienţi, care vor şti să res Toţi cei desemnaţi ca asesori
nic de muncă constructoare, un tine patronează şcolile, din acest punct de dintele gospodăriei, munca este trifoi şi lucerna. Rezultatele au. populari sînt fruntaşi în produc
ret bine pregătit din toate punctele de vedere vor trebui să acorde tot spriji orientată in două direcţii foarte fost foarte frumoase. De pe o însăminţărilor de toamnă pre pecte legalitatea populară. Prin ţie şi se bucură de stima între
vedere. Rolul pedagogului nou este as nul pentru ridicarea pe o treaptă supe importante: recoltările şi pre suprafaţă de 3,80 ha. am reuşit şedintele gospodăriei relata că gului colectiv al fabricii.
tăzi cu atît mai mare cu cît sarcinile rioară a acestora. B necesar să se gătirea campaniei însămînţări- să obţinem 1.500 kg. sămînţă, pînă în prezent rezultatele sînt tre cei propuşi ca asesori popu
construcţiei socialiste ridică în faţa pună capăt întîrzierii utilării cu cele lor de toamnă. In ceea ce pri în loc de 800-900 cît am prevă mulţumitoare. Maşinile S.M.T.- lari pentru tribunalul raional
noastră noi şi noi probleme. Dar, ro necesare şcolilor pentru a da viaţă cît zut“. ului execută lucrări de bună ca sînt muncitorii Edvving Tai!, de
lul şcolii este nu numai acela de a mai curînd planurilor întocmite în a- veşte recoltările produselor, în litate. Tratarea seminţelor şi origine germană, Maria Stan-
învăţa pe elevi cum este v ia ţa ; im cest scop. Să facem din loturile şco După ce o mare parte din zar
portant este să învăţăm tînăra genera lilor un exemplu, să facem ca ele să dată ce timpul va permite, vom zavatul cultivat în grădina gos selecţionarea lor este în curs de ciu, şefă de brigadă în secţia
ţie şi cum trebuie ea să fie. In acest devină parcele experimentale nu numai podăriei a fost cules şi vîndut,
scop este necesară o pregătire continuă ale şcolii respective, ci un imbold chiar porni la scoaterea sfeclei de terenul, a rămas cam sobru, îm- terminare. Din cele 55 ha. de
a cadrelor didactice din punct de ve pentru gospodăriile din jur.
dere profesional şi politic în aşa fel zahăr şi, în curînd, ne vom a- teren ce vor fi însămînţate cu A seso rii si-au făcut datoria
ca ele să poată ţine pasul cu vremea. Şcoala modernă impune cerinţe de
Pentru aceasta, în perioada de vară, diferite feluri, dar mai important decît grîu,. orz şi secară, 44 ha au Tovarăşii luiiana Mezo, Emi au apărut indivizii Pavel Vulpe,
o mare parte dintre învăţători şi pro toate, este munca cu tinerelul. Pentru fost deja' pregătite. lia Pîrlicean, Ioan Scheau şi Vasile Mitan şi alţii, care s-au
fesori au urmat cursurile I.C.D. — aceasta, cei mai indicaţi şi chemaţi
un bun prilej pentru reîmprospătarea sînt în primul rînd învăţătorii şi pro GR1GORE MEGYEŞ
cunoştinţelor şi îmbogăţirea lor, pen fesorii. Ei sînt acei care trebuie să
tru perfecţionarea practicii pedagogice. trezească şi să dezvolte în elevi sim Silviu Martin, sînt salariaţi ai făcut vinovaţi pentru delapidare
ţul personalităţii, să-l cultive în spiri
De un real folos va fi în pregăti tul vremii în care trăim — în spiritul in co m u n a Veţel, m ai m ultâ g rijă diferitelor întreprinderi şi insti şi furt din avutul obştesc, ase
rea ideologică a corpului didactic, în socialist. Ei sînt acei care trebuie să tuţii din oraşul Deva. In ulti sorii populari amintiţi au susţi
văţămîntul de partid. Anul acesta, toa descopere firea elevului, s-o înţeleagă,
te cadrele didaclice vor fi încadrate s-o călăuzească pe făgaşul faptelor lucrărilor din campania de toamnă mii doi ani aceşti oameni au în nui cu hotărîre pedepsirea e-
în cercurile de studierea bazelor mar- deplinit în afară de sarcinile de xempiară a acestora.
xism-leninismului. Organizaţiile de ba (Continuare în pag. 3-a) Dacă voin analiza mersul lucrări zintă slab. întovărăşirile agricole nu batoză şi care vor fi însămînţate fără producţie, şi funcţia de asesori
ză din şcoli, direcţiile acestora, au da lor din campania de toamnă în au arat nici un hectar. Gospodăria a- a mai fi selecţionate). Dar, în co populari pe iîngă tribunalul oră Zilele trecute, în oraşul Deva
toria să mobilizeze învăţătorii şi ,pro- comuna Veţel, raionul Hi,a, se va ob grlcolă colectivă „înfrăţirea“ din Leş- mună există trei trioare. Dacă aces şenesc. In această calitate ei au început din nou propunerile
serva că aici nu li s-a dat atenţia nlc, de ademenea nu a arat nimic, deşi tea erau folosite din plin, la această s-au achitat cu cinste de manda pentru asesorii populari. Pentru
<»»<$»»» cuvenită. are un teren de 10 ha. liber. Consi dată putea exista o cantitate mult mai tul încredinţat. felul conştiincios în care tova
liul de conducere al gospodăriei tre mare de seminţe selecţionate. In sa răşii luiiana Mezo, Emilia Pîr-
La dala de 10 septembrie a. c., în buie să ia măsuri ca arăturile să în tul Veţel, unde au fost selecţionate In completele de judecată în liceanu, Ioan Scheau şi Silviu
această comună erau executate arături ceapă deîndată. doar două tone, există posibilităţi care au fost chemaţi au dovedit
doar pe o suprafaţă de 12,33 hectare. mult mai mari. mult simţ de răspundere, fiind Martin şi-au făcut datoria în
Or, această suprafaţă este extrem de In această comună, ca şi în altele, de un real folos judecătorilor în
mică, mai ales dacă ţinem seama că există practica - însămînţării seminţelor In faţa acestei situaţii, organiza pronunţarea unor sentinţe juste. completele de judecată, ei au
Astfel, cînd pe banca acuzaţilor
fost repropuşi de colectivele de
muncitori ca asesori populari.
pesle 5 zile trebuie începute însămîn- imediat după ce se face arătura. A- ţiile de bază, sfatul popular comunal
ţările. ceasta nu este un lucru bun. Arătu şi secţiunea agricolă raională trebuie Viticultorii se mîndresc
rile trebuie făcute cu cel puţin două să ia toate măsurile ca lucrările cam
In această comună exlslă terenuri săptămînl înainte, pentru a avea tim paniei de toamnă să fie grăbite. Sfa
eliberate — acelo unde a fosl însă-
mînţat trifoi şi alte culturi care s-au pul să se aşeze pînă la însămînţare. tul popular comunal trebuie ajutat cu fapte mari
recoltat — pe o suprafaţă de 40 hec Experienţa a dovedit că făcînd în- mai mult de organele competente. Este
tare. De ce aceste terenuri nu au fost sămînţări în teren îngrăşat cu gunoi bine că sfatul popular raional a repar
arate ? Sfatul popular comunal trebuie de grajd, se pot obţine recolie bo tizat un inginer agronom, care să se o- Chiar din marginea satului vede satul cu uliţele sale drepte.
să mobilizeze pe ţăranii muncitori la gate. Dacă analizăm acest aspect în cupe în campania de toamnă de comu Dobîrca şoseaua ce urcă înspre Casele par a li clădite intr-o
efectuarea acestor arături şi la recol comuna Veţel, vom vedea că la data na Veţel. Dar, de ce inginerul agronom Poiana — vestita comună de pădure. Merii, perii şi feluriţi
tarea cît mai grabnică a porumbului. dc 10 septembrie a. c. era transpor Solomon, de la secţia agricolă raio oieri — începe să şerpuiască pe alţi pomi roditori şi-au ridicat
In ceea ce priveşte sectorul socia tată o cantitate de numai 96 de tone coroanele mai sus decît acoperi
gunoi. Doar în salul Bretelin a fost nală, care a fost reparlizat să îndru spinarea muntelui, formînd niş şul lor. In marginea de jos a
list al agriculturii, şi acesta se pre- transportată cantitatea de 36 tone. De satului se profilează semeţe no
ce în Veţel, un sat mal mare decit me în mod practic unităţile socialiste te serpentine pe care călătorul ile construcţii ale gospodăriei
Sebeşului Bretelinul, cu posibilităţi mai bune, colective: grajdurile şi saiva
Ţapinarii de pe Valea s-au transportat numai 16 1one gunoi? şi ţăranii muncitori individuali din a- nu poate să nu le admire. In nul.
Morar, Traian Tirlea, Ioan Mo- ceastă comună, nu a venit nici măcar tr-o, parte şi alta a şoselei coas
ga, Dumitru Morar şi alţii, în Condiţia de bază pentru obţinerea o dată la Veţel ? Ci:' ce motivează tele sînt împodobite cu vii care Livezile de pomi ce înconjoa
fig ţapinele cu atenţie şi încor unor recolte mari este însămînţarea, dînsul această .pasivitate, de care dă ră satul sînt o adevărată mi
dare. O mişcare neatentă şi ne- unor seminţe selecţionate şi de soi., nunăţie, o podoabă de nepre-
Or, la data de 10 septembrie, în co dovadă în achitarea sarcinilor ce-i urcă pînă sus, aproape de ju
muna Veţel era selecţionată canllia- T. .MARI AM
tea de numai 14 tone grîu (în a- revin? Comitetul , executiv . al mătatea muntelui, unde se in-
ceastă cantitate se includ-şi seminţele
SEBEŞ (de la subredaclia buştean coboară pe jgheab in sfatului popular raional' lila va. .tîjnesc cu pădurile de lag.
rîu, cu viteză de bolid. Valea trebui să analizeze îndeaproape felul
noastră voluntară). şi culmile vecine, inginâ hăui- cum se achită inginerul Solomon de Dc „acolo,-din marginea de sus
Soarele s-a ridicat de mult tul ţapinarilor care pregătesc
lemnul pentru plutire, preţioasa obligaţiunile ce-i f f'. I > *x a viilor ai in faţă o panoramă
deasupra crestei. Muntele Oaşa bogăţie a patriei noastre, ce
Mică, îmbrăcat infr-o frumoasă desfată şi însoţeşte pe om, de revin şi să ia
haină de brazi, iii inspiră numai la leagăn pînă la mornurit.
măreţie şi respect. Ceaţa de pe măsurile corespunzătoare. irîcintăioare. Jos în vale, ca in
vale, adunată in caere mari, Deodată, apa riului începe să
mai. îmbrăţişează odată culmea crească. Primii buşteni îşi iau gindită, poate pune viala in pri de calitate bună, obţinute direct de la ? ’ ' E. U. ’ "fundul unei căldări uriaşe, se (Conllnuare In pag. 3-a)
muntelui in semn de despărţire, drumul legănîndu-se uşor. Oa mejdie. După ce ţapinele trag
apoi dispare pe bolta de azur. menii incauciucaţi pînă la sub-
Undele riului şi broboanele de şolduri, mişcă ţapinele cu re de buştenii îndărătnici, lemnele
rouă de pe iarbă, in jocul raze peziciune şi tact. Treptat, lem
lor de soare, scinteiazd cu luciri nul de grosimi diferite, împins încep să se desfacă sub presiu
de argint. de-a valma de valurile repezi,
impinzeşte faţa apei. nea apei, pornind pe rîu la vale. ¦In comuna Poiana, odată cu rea
De partea stingă a văii, se Oamenii împărţiţi pe sectoare, lizările obţinute de formaţiile cpl-
arată dintre cetini cabana cu La o cotitură a riului, ciţiva turai-ariislice — printre care co
bradul strimb in faţă. In jurul buşteni, întorşi de-a curmezişul, aleargă mai departe pe Ungă rul căminului cultural este cunos
ei, numai cîntec şi veselie. Aici formează un mic obstacol. In apă, pentru a împiedica forma cut pe întreg cuprinsul ţării —
au venit să se odihnească mun tr-un minut, acolo se-adună rea plăviilor.
citorii de la fabrica de tricotaje sute de bucăţi. Apa clocoteşte
,,Sebeşul". Tot aici, altă dată, neputincioasă şi se scurge cum Pe cit pare de grea această
scriitorul Mihail Sadooeanu des- poate.
cifrind in tainele firii, ne-a zu muncă, pe atît este de frumoa viaţa nouă, înfloritoare, îşi spune
grăvit cu atita măiestrie minu Nu e timp de pierdut. Plavia
natele peisaje din Valea Fru trebuie desfăcută pînă nu scad să şi iubită de oameni. Ţapina cuvintul şi în celelalte domenii.
moasei, întipărite viu in mintea apele lacului. Lemnul trebuie
cititorului. împins tot mai la vale, planul rii de pe Valea Sebeşului, sau Cei mai conştienţi oieri din aceas
trebuie îndeplinit la timp. plutitorii, cum li se mai spune, tă comună, pătrunşi fiind, de a-
Din loc in loc, pe marginea muncesc cu mult elan pentru vantajele obţinute prin formele
apei, buştenii de. brad ca nişte Acum se verifică experienţa îndeplinirea planului. Ei plu
pasageri in porturi, ¦ aşteaptă şi munca eroică a oamenilor.
valurile lacului de acumulare Ţapinarii aleargă, se luptă cu tesc anual zeci. de mii de metri de cooperare în producţia agrico
să-i transporte spre oraşul lemnul şi cu valurile apei. cubi buşteni-de, brad, care. iau lă, şi-au unit oile în întovărăşirea
Sebeş. De pe o culme, cîte un Cei mai încercaţi, ca Ioan
drumul fabricilor de cherestea, zootehnică, asigurîndu-li-se astfel
celuloză, mobilă şi binale, şan o dezvoltare temeinică şi perspec
tiere de construcţii, sau se duc tive de cîştiguri mari.
prelucraţi peste ţâri şi mări.
In CLIŞEU : pe întinsele şi
Munca tăietorilor de lemne şi',
a plutitorilor se înfrăţeşte cu bogatele păşuni din apropierea
munca miilor de muncitori din'' comunei Poiana pasc oile poiena-
fabrici şi de pe şantiere, care riior întovărăşiţi.
dau patriei lot mai mu'de bu
nuri necesare tuturor oameni FOTO: I. TEREK
lor muncii.
CHIRUTA F1LARET
