Page 46 - 1958-09

Pag. 2 DRUMUL S O W A m m U W l Nr. 1163

Kt'ivX':-:-"*:::' :<¦ nam

#?:$};¦
B&Sfc

:; ¦ i.? } ;:
• . îíi Ip,?-' m m : m• m• m - m m
Ml i pmi ţii
: M I M » '' :- .
m

1<*¦-¦:'

ggţpŞ LA CE LUCREAZĂ Din viaţa PINGUINILOR
.OOOOOOOOOOO>0000000000000000000<XX >'X >000000000<.

oamenii de ştiinţa sovietici In Antarotida există două specii de Iilor de femeie se încurcă şi pinguinii[
pinguini: unii sini ceva mai mici şi înşişi. De aceea, adeseori li Se întim-
pot fi tntilniţi pretutindeni, iar alţii plă neplăceri. Se Iniîmplă ca maScu- 1
Safe!ifii artificiali centre de transmisie şi televizi­ de obicei friguroasă, iar toam­ sînt mai mari şi pot fi găsiţi mai rar. Iul să depună pietricica In fala altui1
une de pe pămînt. Fiecare sa­ na, ploioasă, împiedică strînge-
Pinguinii mai mici se numesc pin- mascul, iar greşeala sa o observă'
ai p ă m î n t u l u i telit va recepţiona radiosemna- rea recoltei. guini adelini. După aspectul lor exte- abia atunci cînd se trezeşte sub o 1
şi te le v iz iu n e a lele de pc pâmînt, le va inten­ Krîmov a notării să facă o ex­ rior pinguinii adelini seamănă întril- ploaie de lovituri primite de la gen-
sifica şi Ie va transmite, fie sa­ perienţă şi anume să semene citva cu omul. Există insă şi unele tlemajiul jignit,

m o n dia la . telitului din vecinătate pentru a grîul iarna, cînd pămîntul este indicaţii după care şi ei consideră pe Cînd pinguinul reuşeşte să găsească
îi retransmise în alta regiune îngheţat şi acoperit de un strat oameni ca confraţii lor. Orice fenomen pe aleasa inimii sale, ateasla li pri-
Nikolai Varvarov, preşedintele a g-|0búiu! pămîntesc, fie în sec- gros de zăpadă. Bl s-a gîndit şi orice noutate fac obiectul curiozităţii meşte pietricica cu graţie. Unele din '
ţoruj respecţ|Vi (jar |a distante că buruienile rezistă bine la lor. Ciad îşi satisfac curiozitatea ei ele răspund totuşi cu lovituri — semn
seeţiei de astronáutica a U.R.S.S, îoarte frig, iar primăvara încep să se
dezvolte înaintea celorlalte plan­
a declarat că sateliţii artificiali Q rî uJ p oale fi Semănat te. De ce să nu se semene grîul aşteaptă un anumit timp altceva nou. că e „măritată" sau că nud place. ,
în zăpadă ? S-ar putea obţine
ai pămîntului permit să se re­ 4K v . un soi de griu rezistent la ger
şi care va începe să încolţească
zolve problema emisiunilor tele- Şl in zăpada odată cu primele raze de soare Dacă acest „nou” nil se intlmplă, el După aceea începe un joc ceremonios, j
care vor încălzi pămîntul, ceea
vizate din lumea întreagă. Du- „ . ,, , . . . . . . . . ce va grăbi timpul de coacere. încep alunei să scoată cîteva sUnete, Urmat de ţipete, ridicarea ciocului şi l
„ Selecţionerul sovietic Vas, .
pă părerea Iui N» Varvarov, pen- Rezultatele au depăşit toate apoi îşi bagă ciocul în penele lor moi îmbrăţişare, după care perechea se I
Kr,T v af,.rr căx *r‘ul Poate *' aşteptările. Grîul semănat iarna
tru a asigura recepţionarea tu- semanat ?' ,n zăPadă- ceea ce a dat o recoltă de peste 40 chin­ de pe umeri şi adorm in picioare. După îndreaptă spre cuib. Masculul continuă \
turor emisiunilor televizate din » sporeşte de două ori produc- tale la hectar. Omul de ştiinţă
fia- Pe suprafeţele experimenta- îşi continuă experienţele cu grîu
întreaga lume este suficient să le ale Academiei agricole „Ti- şi simultan cu legume — var­ ce se trezesc, ii apucă căscatul şi să adune pietricele pentru cuibul so-
se lanseze trei sateliţi Ia o înăl- mirîazev’* din Moscova s-a re- ză, morcovi, ceapă. Specialiştii
ţime de 35.800 km. ia un inter- coltat grîul semănat... în ianua- apoi se duc în altă parte în căutarea ţiei sale.
val de 8 ore. Fiecare trebuie să
îie utilat cu aparate de televi- r>e. noului. Cu spinarea tor neagră şi piep- Deşi aici sini multe pietricele, pin-
ziune, de recepţie şi emisie. Cu Mulţi oameni de ştiinţă au lu-
ajutorul unor antene de recep- iul alb, ei seamănă cu nişte moşnegi guinului ti place să se furişeze lingă [

••• •?•I¦%¦¦>$%p&'.¦-•;M«şE«?0xE{•;'"'¦"¦V',: îmbrăcaţi în haine de gală. femelele altora şi să le fure pietrice- <

kUAuvSiviviiii-::^ Deoarece manifestă interes pentru lele. Dacă ui această acţiune necava- \

VEDERE DIN M O S C O V A ţie-emisie, sateliţii se vor ori- tot ce se petrece în jurul lor, în miş- lerească este observat de alţii, atunci

enta în permanenţă spre anumite carea lor ei iui se uită în faţă şi de şe produce o zarvă generală. Dar el

j crat Ia elaborarea unui soi de în agricultură s-au interesat de b.ceea li se înttmplă adeseori neplă- se face mic şi se pierde în mulţime,

...O fabrică din Stutţgart (R. F. Germană) a realizat mai puternici, mai periculoşi şl mal numeroşi şi care grîu care să dea recolte bune şi această experienţă neobişnuită. ceri. Mergînd cu capul întors spre iar după ce iese din mulţime, îşi în- ,
care să nu se compromită din O serie de colhozuri şi sovhozuri
o instalaţie pentru estomparea zgomotului produs de a- nimicesc fără milă pe lei. cauza gerului. Aceasta este foar­ au experimentat acest soi de spate — parcă le-ar fi teamă să mi tinde penele şi priveşte Curios în ju - ,
te important pentru regiunile grîu pc suprafeţe întinse. Se­
vioanele autopropulsate. Instalaţia are o lungime de 15 te centrale şi nordice ale U.R.S.S, mănăturile de iarnă au dat re­ te scape ceva foarte important ca s-ar rul său parcă nu s-ar fi înilm plat1
In acele regiuni primăvara este colte bogate.
metri. ...Institutul de lexicografic al R. P. F. Iugoslavia, cu putea petrece în spatele lor — ei se nimic,
sediul la Zagreb, a publicat cea de a doua ediţie a En­
? împiedică şi cad pe pîntece. Apoi se Scăldatul este o distracţie plăcută'
ciclopediei medicale voi. 1. In prezent se află sub tipar
’...Restauratorii Galeriei Naţionale din Londra experi­ ridică şi merg mai departe ca şi cum a pinguinilor. Cînd se întorc de laţ

mentează o nouă metodă de păstrare a picturilor. Hi al doilea volum al acestei enciclopedii medicale, precum nu s-ar fi tntimplat nimic. scăldat în mare, ei se întîlnesc cu i

lipesc pe dosul pînzei o ţesătură specială de nylon, care şi volumul III al enciclopediei generale. D ÎN A M O S C O P U L Pinguinii îşi depun ouăle în cuiburi noi grupuri care Se duc spre locul <
ocroteşte tabloul de efectele distrugătoare ale factorilor
te

atmosferici, precum şl de variaţiile de temperatură. De ...Pe bordul navei cu trei catarge „Xarifa“ a părăsit făcuie din pietre. Acestea suit adevă- unde are Ioc scăldatul. Atunci se o-
oraşul Cannes, Haos Haas, explorator şi cineast, aus­
asemenea se studiază posibilitatea înlocuiri pînzei folosite triac, care întreprinde o călătorie pe mare cu o durată Dinamoscopul — primul apa- necesar să se oprească pe 2-3 rate aşezări de pinguini, în care dom- preseşi unii şi alţii pentru „a discil-
de şase ani. El va studia regnul vegetal şi regnul ani­ rat telemecanic din lume pentru zile extracţia în sonda respecţi-
de pictori cu o ţesătură de nylon. industria de extracţie a petro- vă, să se scoată utilajul la su­ neşie o mare zarvă. Dar sini şi pin- ta". Maiufestind prin aceasta o stă -'

? găini serioşi, care se ocupă cu treburi biciune specific omenească, mulţi pin- ^

...Da Paris un număr de 230 de taxiuri sînt conduse mal din Oceanul Indian şi din mările care scaldă conti­ lului — a fost realizat de pro- prafaţa pămîntului, să se demon- anumite. Adeseori, ei sînt doboriţi de guini din grupul celor care veneau de |
de femei. Femeile
nentul australian. iedtanţii din Moscova. teze pompa. In prezent, printr-o
fugarii care au încercat să facă curie la scăldat cedează încercărilor prin
se bucură de apre­ Haas va turna urt Imaginaţi-vâ o schelă petro- simplă mişcare a mîini.i, dispece-
liferă cu o pădure de sonde. In rul poate stabili starea de func»
cierea organelor de ^ film despre adîncu- tăcerea profundă abia se aude ţionare a oricărei dintre sondele femelelor altor pinguini şi sînt izgo- care trec şi se întorc din nou la scăl-
rile oceanului. Na­ scîrţîitul pompei de adîncime ca- conectate la pupitrul dinamosco-
circulaţie pentru că ŞTIAŢI CA .. va „Xarifa“ este în­ re ridică ţiţeiul la suprafaţă, pului. Pe ecran apare o diagra- niţi de masculii înfuriaţi şi jigniţi. dat. Cînd ajung la mal, ei se alini-
conduc mai atent zestrată cu cel mai Aici nu se văd oameni, doar în- mă reprezentînd volumul ţiţeiu-
şi nu provoacă a- tr-o mică gheretă sd”zăreşte” un lui extras şi viteza de extracţie, Ei nu se tem de om, dar nu le ază şi, un timp, nici unul nu vrea să <
dispecer la un pupitru. De asemenea se poate stabili
tîtea accidente ca place să fie prinşi şi ridicaţi în mîini. sară primul în apă. In toc de aceasta, i

bărbaţii. In afară r w modern aparataj, Dacă sini totuşi prinşi, ei încep să fiecare încearcăsă-l împingă pe veci-

de aceasta, femeile inclusiv o instalaţie ţipe, să dea din aripi şi să ciupească nul său în apă. Pctiiru a evita aceas-
observarea vieţii submarine.
sînt mai manierateşi mai politicoase cu călătorii. Feme­ de televiziune pentru pe om de mină. Dacă sînt însă ţinuţi ta, ei se dau pe ' Spate, rezemaţi în

ile şoferi sînt în bună parte titrate, între care stomato' de om mai mult timp, se potolesc şi coadă. Această joacă poate să aibă şi,

logi şi medici care nu s-au putut plasa în specialitatea ...înfăţişarea ou totul deosebită a dealurilor din pro­ Pentru a se stabili regimul de imediat dacă există pierderi de se aşează în braţele omului ca să fie un înţeles: sub gheaţă îi plodeşte pe-

lor vincia Guansi (R. P. Chineză) nu este o operă a naturii, funcţionare a unei pompe de ex- ţiţei şi dacă pompa se umple
fracţie a ţiţeiului, înainte era complect.
te ci a mîinilor harnice ale ţăranilor chinezi.: Nenumăra­ mîngiiaţi; parcă după atîtea eforturi ricoluU Acolo se ascund adeseori fo c i1,

...In apele Nilului trăieşte peştele „haplachromis" oare tele terase săpate în stîncă şi umplute cu pămînt, sînt de a se opune ei au ajuns la condu- şi leoparzi de mare — duşmani de I
!şi creşte icrele şi peştişori în gură. După primele „dru­
muri“ în apă, peştişorii continuă să se întoarcă un timp lucrate apoi cu sîrguinţă de agricultori. In anii puterii Ceasornicele „SPUTN1KU zia că şi-au făcut datoria şi nu le mai moarte ai pinguinilor,
îndelungat în ciudatul lor adăpost — gura mamei.
populare această regiune a păşit pe calea dezvoltării e- rănîme altceva de făcut decîi să se In sfirşit unul din ei îşi pierde echî-

conomice .astfel că aci se întorc tot mai mulţi urmaşi ai supună destinului. librul şi cade in apă. Ţipînd şi siro-

¦jir emigranţilor de odinioară, care au părăsit regiunea din Fabrica de ceasornice din oraşul antene, bine cunoscut din fotografii.
Cistopol (R.S.S.A. Tătară) a început In centrul satelitului se află un mic
...In statul Nebraska (S.U.A.) au fost descoperite 13 cauza sărăciei. să producă ceasornice de mînă pentru orificiu, prin care se văd cifre, care Este interesant începutul dragostei pind cu apă pe ceilalţi, acesta le dă <
ouă pietrificate. Vîrsta lor a fost evaluată la 40 milioane bărbaţi, care au fost denumite „Sput- indică secundele.
ani. Pînă în prezent nu au fost găsite ouă atît de vechi. te nik”. La noile ceasornice, montate în­ ia pinguini. Masculul ia o pietricică semnalul să se scalde. Cînd au sărit I
tr-o cutie elegantă, atrage atenţia în Ceasornicele „Sputnik” sînt prevă­
...Uzina constructoare de maşini-unelte din Şanhai a primul rînd faptul că ele nu au secun­ zute cu un cadran specia! pe care în cioc şi o duce pentru a o depune cu toţi în apă, începe atunci joaca, in <
dar şi nici cadranul respectiv, divizat apar automat zilele săptărrtînii.
Deşi ele au mărimea obişnuitelor ouă de găină, ele a- realizat prima maşină de precizie de rectificat roţi din­ în secunde. Acesta este înlocuit de un la picioarele iubitei sale. Dar, în afa- care se împing şi se doboară unii pe
disc care înfăţişează globul pămîntesc.
parţin după toate probabilităţile unei specii de păsări de ţate, produsă în China. Această maşină nu este cu nimic Pe disc se deplasează impetuos primul ră de naturalişti, in deosebirea mascu- alţii ca nişte copii zburdalnici.

mult dispărute. inferioară maşinilor de acelaşi tip fabricate în Anglia.

? Uzina constructoare de maşini-unelte din Şanhai va pro­

duce în cursul acestui an numeroase maşini de rectificat

...Guvernul Republicii India a luat hotărîrea ca ultimii roţi dinţate.
300 lei indieni să fie adăpostiţi într-o rezervaţie înconju­
rată cu sîrmă ghimpată, în apropierea localităţii Benares. te ' r'IN

...In 1957 populaţia R. P. Ungare a sporit cu 840.000 •Xvú-v

Această măsură a fost luată pentru ca ultimii lei din locuitori. S-a constatat că vîrsta medie a bărbaţilor este

India să fie puşi la adăpost de tigrii indieni, care sînt de 65 ani, iar a femeilor — de 69 ani. satelit sovietic — un balon cu patru A -'""li. îu-<

Republica

Escaladarea celui m ai în alt v f f f - mai a început ascensiunea ce­ Populară J8B B M M W W I iH S 1 ' C im
lui de-al doilea grup, format Bulgaria
din Hilary şi Tensing şi avînd

ca ajutoare pe Gregory Lieuve Vedere a

şi Ang-Nima. El s-a stabilit în
¦" a l m u n ţilo r H im alaya tabăra nr. 8. A doua zi, la 27
mai, la o înălţime de 8.500 me­ uneia din ma­
tri, a fost construită tabăra nr. rile hidrocen­

Pînă în prezent, în Himalaya doilea război mondial expedi- gaje din tribul nepalez Şerpa. 9. Aici au rămas în timpul nop­ trale constru­

se cunosc zece vîrîuri a căror ţii le se îndreptau spre Ciomo- Ca bază de plecare a expe- ţii numai Hilary şi Tensing, ite în ultimii

înălţime trece de 8.000 de me­ lungma dinspre nord, prin Ti- diţiei s-a stabilit oraşul Kat- ceilalţi s-au înapoiat la tabă­ ani.
tri. Cel mai înalt dintre ele, bet. Se considera că urcuşul mandu — capitala Nepalului, ra nr. 8. In dimineaţa zilei de
Ciomoiungma — denumit după dinspre sud este mult prea Aici s-au alăturat expediţiei cei 29 mai Hilary şi Tensing au
anul 1903 Mount Kverest — greu şi primejdios. Abia în 1951 20 de nepalezi, în frunte cu începui ultima etapă de ascen­
este situat la frontiera dintre s-a stabilit că drumul dinspre Tensing. Urcuşul a început la siune, în timp ce Gregory şi
Nepal şi China. Potrivit date­ sud, prin Nepal, este mai ac- 20 februarie 1953. Cu ajutorul Lieuve s-au mutat în tabăra nr.
a 350 de purtători de bagaje 9, ca grup de rezervă.
lor din 1950, înălţimea lui este cesibil. Hilary şi Tensing au trecut

de 8.882 de metri. Deoarece In 1953 Societatea britanică acesta a fost transportat din
vîrful continuă să crească, se de geografie şi cluburile alpi- oraşul Katmandu pe gheţarul pe creasta îngustă, dinspre sud, participarea la alte două expe­
presupune că în ultimii 5-6 ani a nişte engleze au organizat suc- Kumbu, unde s-a stabilit tabă- încadrată din ambele părţi de diţii în Himalaya. Tensing Enigma unor oam eni îm bălsăm aţi de vii
atins o înălţime şi mai mare. cesiv 12 expediţii pe Ciomo- ra de bază. Aici participanţii prăpăstii uriaşe, adinei de Nordkay, din tribul nepalez
Gîndul unei ascensiuni pe Cio­ îungma, dintre care ultima a la expediţie au întreprins as- 1.500-3.500 metri. După un Şerpa, avea 39 de ani cînd a . m t i m p u l a*@8s a ş te r» ifl

moiungma a preocupat de mult îost încununată de succes. Pre- censiuni de antrenament spre drum greu şi istovitor ei au participat la această expediţie. Ca mulţi dintre contemporanii davre ,,îmbălsămate” cu secole
gătirile au început în toamna vîrî. Pregătirile pentru escala- atins vîrful. Temperatura era Pînă în 1953 el luase parte la săi din timpul renaşterii prinţul in urmă de Uguccione. Desco­
timp pe alpiniştii europeni. de minus 30 grade. In jurul Uguccione Caracciolo, se ocupa perire î este extraordinară: sche­
lor se deschidea priveliştea mi­ cu ştiinţele. Principiile morale lete pe care s-au păstrat venele
Acest gînd a rămas multă anului 1952. Pentru participan- darea vîrîului Ciomoiungma nunată a pustiului de gheaţă. alte 11 expediţii pe Himalaya, nu puteau fi o piedică în calea şi arterele pietrificate, cu inima
vreme nerealizabil pentru că ţii la expediţie s-au pregătit s-au terminat la 21 mai, prin Cei doi cuceritori au rămas pe dintre care şase spre vîrful setei de cunoştinţe. Cînd a murit intactă.
autorităţile tibetane şi nepaleze vîrf aproximativ 20 de minute, Ciomoiungma. In 1952, Tensing prinţul, a început să circule prin
nu permiteau europenilor să îmbrăcăminte, alimente şi echi- amenajarea celei de-a opta — în care timp Hilary a luat fo­ a participat ca şef al purtători­ Na poli zvonul că ar ii descoperit Oamenii de ştiinţă au ajuns la
viziteze această parte a mun­ pament alpinist special. Baga- şi ultimei — tabere, situată la tografii. Temîndu-se ca nu cum­ lor de bagaje la expediţia elve­ o metodă uimitoare de păstrare concluzia că lichidul folosit la
ţilor Himalaya. Restricţia a fost jul, care eîntărea 7,5 tone a o înălţime de aproximativ 7.000 va să consume tot oxigenul din ţiană a lui Lambert şi a atins
înlăturată în 1920. in anul ur­ fost strîns în 478 cufere mari. de metri. Era prevăzută ame- aparate, ei s-au grăbit să co­ altitudinea de 8.600 metri. Pî­ a cadavrelor. Zvonul a fost îmbălsămarea acestor cadavre a
mător s-a organizat prima ex­ Conducătorul expediţiei era najarea unei alte tabere de un- boare. După 20 de zile au a- nă Ia cel mai înalt punct al luat în serios şi la mulţi ani du fost o substanţă densă şi vîs-
pediţie pe Ciomoiungma. Pînă John Hunt, care mai participa- de să pornească Ia nevoie ni­ juns la Katmandu. Ascensiunea vîrîului mai rămîneau doar 282 pă moartea sa, cînd propriu-i
în 1953, cînd piciorul omenesc se la o serie de încercări de tima etapă spre vîrî. Asaltul şi coborîşui au durat 120 de de metri, pe care i-a parcurs cadavru se găsea în cavoul fa­ coasă, în compoziţia căreia in­
a păşit pentru prima oară pe escaladare a vîrîului Ciomo- asupra vîrîului a început în a- zile. în anul următor. Tensing este miliei din palat, au fost căutate trau mercur, gelatină şi alte ele­
acest vîrf, fuseseră întreprinse unul dintre cei mai buni alpi- cadavrele victimelor sale.
fără succes 11 expediţii. Unii lungma. Expediţia se compu- ceeaşi zi. S-au format trei gru- nişti din lume. mente chimice. Lichidul nu a
nea, în ce priveşte naţionalita- pe de asalt, Nu de mult, nişte muncitori putut umple sistemul circulator
tea, din opt englezi, doi neo- La 24 mai primul grup, al- care lucrau la restaurarea pala­
tului lui Uguccione, au dărîmal decît pompat prin inimă. Cu alte
au atins cel mai înalt punct al zeelandezi şi un nepalez, iar cătuit din cinci persoane, in- Edmund Hilary, originar din Escaladarea celui mai înalt cuvinte operaţia s-a practicat pe
oameni vii. Uguccione asasina
vîrîului, dar nu au reuşit să din punct de vedere profesio- clusiv şeful expediţiei, s-a sta- Noua Zeeiandă, de profesie a- vîrî din lume i-a adus multă pentru a-şi experimenta mira­
se mai întoarcă, alţii au pierit nal ea cuprindea un medic, un bilit în tabăra nr. 8. A doua picuiior, avea 34 de ani cînd glorie printre nepalezi şi indi- culosul balsam al cărui secret a
în mijlocul furtunilor şi ava­ fiziolog şi cîtiva cercetători zi grupul a atins altitudinea de escaladat Ciomoiungma. El are eni. El a fost proclamat erou
ştiinţifici. Totodată au fost an- 8.748 metri, dar s-a înapoiat o experienţă bogată în materie naţional şi a primit diferite
lanşelor de zăpadă.

Pînă la începutul celui de-al gajati 20 de purtători de ba- fără să-şi atingă scopul. La 26 de ascensiuni, dobîndită prin distincţii.

un perete în care au găsit ca ­ dispărut odată cu el.