Page 47 - 1958-09

Nr. 1163
Viticultorii se mîndre s e Bunuri
CC/ FAPTE M ARIHllilliliiililllilllill
(Urmare din pag. l-a).
ţuit. Viile pe care nule poţi cu-
prinde cu privirea, la lei. Pri- ?ea njcj 0 buruiană, nici o tută utilajul necesar etc. ' Acestea' osebite în muncă. întrecerea pentru
vindu-le pe toate, nu poţi să
nu zici în sinea ta, ,,iiumoase
locuri, harnici şi talentaţi oa-
ineni locuiesc aici .
Viile — această mare avuţie
— erau cîndva ale unor bogă-
tasi. Acum sînt ale gospodăriei
de stat din Apoldu de Sus, ale
poporului. Aici, 111 Dobîrca,
este un tfup viticol condus de
tov. Bicfolvf loan. Acesta e un
om mic de statură, cu o privi-
re senină şt cu lat» V « J
cu toii vit.cu o r i
Ceea ce m femarcai 1,1 mod
deosebit la el este japti»Ici ju-
deca mult ş, vorbeşte puiul. S-a
Vvă9z»iu«tf şSi cfam ¦zgttîflrrcriTt,. dnar cCuU Îr ţff
toate acestea, ne-a invitat cu
multă bunăvoinţă în vie,
— Poftiţi, sa vedeţi rodul
uluncii noastre, a viticultorilor
— ne-a spus el. Uitnii-vă, avem
suprafeţe mari de vie. Ea nu
creşte şi nu rodeşte la întîmpla-
re. Ca să rodească trebuie să*
pată, plivită, stropită. Cere mult
de lucru. Dacă te gîndeşti că
toate dealurile acestea trebuie
scormonite de cîteva ori pe an
cu sapa, poţi să-ţi dai pe deplin
seama că munca viticultorilor
nu-i uşoară.
¦Intr-adevăr e grea munca vi- Semnificativ este şi faptul că
p o a l e li şi m a I m u l l r e d u sticultorilof. Şi nu e numai o la lucrările de îngrijire a viilor
muncă fizică. A îi un bun viii-
culfor trebuie să ai largi cu-
noştinţe teoretice şi o experien-
ţa bogată, iar pe deasupra se
cere mult interes şi hărnicie
Despre viticultorii din Dobîrca
se poate spune că au toate a-
ceste calităţi. De altfel faptele vedere ţi se pare că viticultorii
sînt cele mai în măsură să'con- s-ar afla intr-o perioadă de re-
firme acest lucru.
Iată cîteva. Viile au fost să- crează acum în cramă la pregă-
începe nn nou an şcolar
(Urmare din pag. l-a).
bune, s-o educe în interesul colectivi­
tăţii, Aceasta este o mutică frumoa­
sa şi înălţătoare. Cine. nu-şi aduce a-
minte cu drag şi consideraţie de acei
care ne-ati ajutat să găsim drumul în
viată, şi cine oare nu detestă vechea
formă de educare antipedâgogică, lip­
sită de omenie. Adevăratul dascăl ră-
itiîne pentru fostul eicv cel mai stimat
prieten. Totdeauna ei s-a bucurat de
stimă atît din partea tineretului cît şi
din partea celor bătrîni. Nu întîmpiă- de durată care trebuie dusă cu multă
tor învăţătorul satului e de multe ori răbdare. De această perseverenţă tre­
şi sfătuitorul lui. Sînt numeroase cazu­ buie să dea dovadă în primul rînd
rile cînd învăţătorii şi profesorii iau corpul didactic.
parte activă fa rezolvarea treburilor
obşteşti, fiind în primele rînduri ale
acţiunilor întreprinse. Partidul şi gu­
vernul nostru apreciază munca dască­
lului şi-l ajută să se ridice la nivelul
sarcinilor sale. Lui îi este necesară
clarviziunea. El trebuie să înţeleagă
mersul spre înainte al industriei, al
oocooccocotx^^acnooocxxxxxxxxxxjccxîOQOsixxîooccooocooct
V I A T A DE P A R T I D
linca irpiMfiei
cu t i n e r e
îndrumarea de către partid a orga­
nizaţiei de tineret are o mare însem­
nătate. Biroul organizaţiei de bază
P.ALR. de la sectorul IX al minei
Lupeni a acumulat în acăastă direc­
ţie o oarecare experienţă. Organizaţia
de partid de aici, conduce organizaţia
de iineret prin membrii şi candidaţii
de partid aleşi în fruntea organizaţiei
11 T. M. ln conducerea organizaţiei
U.f.M. au fost aleşi membri şi can­
didaţi de pariid ridicaţi politiceşte, ca­
pabili să iniroducă linia trasată de
partidul nostru în munca cu tineretul.
La atelierul mecanic, de pildă, în bi­
roul organizaţiei de bază U.T.M. au
fost aleşi membrii de partid Duban
Anton şi Atate Dănilă. Prin exemplul
lor în muncă, aceşti tovarăşi atrag
după dînşii şi pe ceilalţi utemişti. De
pildă, tov. Duban Anton este şef de
brigadă la repararea pompelor hidrau­
lice, Brigada sa îndeplineşte lună de
lună sarcinile de plan. La fel, tov.
Mate Dănilă este un exemplu viu pen­
tru ceilalţi tineri de la atelierul meca­
nic. Majoritatea muncitorilor de la sec­
torul Ţ ţ i R t mecanic sînt tineri. In
luna aprilie 1958 tinerii de la secto­ calificare mai înaltă care ajută pe ti­ a secţiei, controlează dacă aceştia par­ tindii-le că ci dezorganizează produc- niune, procurarea de bilete pentru ci- iodc de muncă, organizaţia de pariid
rul clcctro-mccanic din Lbnea a che­ neri penlru a-şi ridica nivelul de ca­ ticipă la consfătuirile de producţie şi-i ţin. in urma acestui ajutor au scăzut .nematografe şi spectacole — care aici va apropia tinerii cit mai mult de par
mat la întrecere toate atelierele elec­ lificare. Aşa este tov. Mike Iuiiu, care, ajută să ridice problemele ce frămîrttă simţitor absenţele nemotivate. La fei e o problemă încă nerezolvată — a- lid şi-i va iega de iocul de producţie
tro-mecanice din raionul Petroşani. In- cu toate că are peste 50 de ani, se sectorul de muncă. Ei au grijă ca nici problema recondiţionării sculelor a de- juior in organizarea de excursii etc.
3dJ&ESSESEZZ
pate la. timp, stropite la timp, tir-ile* pentru,, cules şi vin-Tcat,
plivite la timp. Oriunde .te-ai Repară şi dezmlectează. bui6a-
j uce prjn eie> n-ai s ă poţi ve- iele, curăţă încăperile, pregătesc
atacată de mană sau răsturna-
tă. de vînt, Viticultorii şi-au tă-
eut pe deplin datoria şi acum
se mîndresc cu fapte mari, sînt
bucur.oşi. Hici nu pot fi altcum-
va cînd privesc ciorchinii plini
care atîrna ca nişte peiP cu
zecile pe fiecare'\iţ'ăi' Sîht cior-
chini care cîntăresc pîna la 1
şi po^te chicîr înâi mul .
Nu-s rare viţele care una sin-
gură are mai mult de un coş de
U *™"
t 3. ¦
_ Am făcu de cunnd ova-
luarea producţiei - m «for-
meaza tov. Bicfolvi Vom dopa-
.şîji npllaa.nmutl rc>un ocaelI ipMutţîi.n X3.0fi0ni0l hkogr.
struguri la ha. Aceasta înseanr
nă că numai trupul viticol din
Dobîrca va da în acest an sta­
tului mai mult de 18 vagoane
de struguri peste plan.
Frumoasă realizare, nimic de
zis. Şi, totodată foarte sermnifi-
cativă. Ce fapte mai grăitoare
decît acestea trebuie pentru a
dovedi sîrguinţa muncitorilor
de la acest trup viticol pentru
a contribui la întărirea puterii
economice a statului democrat-
popular, la ridicarea nivelului
de viaţă al poporului nostru.
s-au făcut în acest an economii
de circa 50.000 lei. Aceasta în-
seamnă că munca a fost bine
organizată, fapt care a dus la
creşterea productivităţi/ ei.
Afară, în vii, nu se lucrează
nimic în aceste zile. La prima
paus. Dar nu este aşa. Ei lu-
agriculturii, al revoluţiei noastre cul­
turale.
Generaţia de astăzi este chemată la
noi şi măreţe înfăptuiri. Pentru aceas­
ta ea trebuie pregătită. Trebuie pre­
gătită în spiritul patriotismului socia­
list. al dragostei pentru tot ce este
nou şi frumos, trebuie pregătită pentru
o muncă enluziastă şi plină de abne­
gaţie în interesul socialismului şi ai
păcii. îmbinarea în mod armonios a
pregătirii profesionale cu educaţia ce­
tăţenească — patriotică este o muncă
E necesar ca organizaţiile de par­
tid din şcoli să-şi îmbunătăţească per­
manent munca lor în scopul ridicării
învăţămîntului la un nivel tot mai
înalt. Să nu precupeţim nici un efort
pentru a dezvolta tineretului nostru
cele mai frumoase trăsături ale omului
nou t
trecerea a cîştigat-o sectorul electro­
mecanic de la mina Lupeni bbţinînd
premiul I pe raion, care a constat in
suma de 3.000 lei. Acest rezultat nu
este lipsit de semnificaţie. Iii frunlea
întrecerii, au ştat zi de zi, comuniştii
Şereş Andrei, şef de echipă, care lu­
crează numai cu tinerii utemişti Jura
Ion, care este şi secretarul organizaţiei
de bază U.T.M., Lăpădătescu Ana, can­
didată de partid, şi alţii, care prin
exemplul lor în producţie sînt în frun­
tea întrecerii socialiste. La sectorul e-
lectric s-au format 3 brigăzi de pro­
ducţie. Una la repararea motoarelor
electrice de 12 şi 15 kw. necesare la
trolii şi craţere. Altă brigadă — la
repararea ventilatoarelor de 260. m.c.,
iar cea de a treia brigadă — la re­
pararea întrerupătorilor de 20 şi 35
amperi. Atajoritatea muncitorilor din
brigăzi sînt membri şi candidaţi de
pariid proveniţi de curînd din rîndul
iitemişlilor. Reparaţiile la utilajul mi­
nier pe care ie fac aceste brigăzi, sînt
de bună calitate şi terminate la timp.
De fiecare brigadă răspunde cîte un
membru de partid mai vîrstnic cu o
D M IM Ur, SO C tAU SM U LUI Pag.' 3
« if. de larg consum
peste p!a rt
UUIiiilDIiiilumUi .
In ultimul timp, la întreprinderea
de industrie lccaiă „llie Pintihe" din
Hunedoara, s-au obţinut rezultate de­
sînt lucrări pregătitoare obişnu- sporirea cantităţilor de bunuri de larg
!te:‘fSe fac însă la Dobiroa în consum a fost îmbrăţişată de munci­
acest an Şi ălte lucrări pregăti- torii tuturor secţiilor. Datorită aceştui
toare clare pipă acum nu s-au lucru, pe ultima perioadă sarcinile de
făcuth *sînt în curs' de ’montare pian ale întreprinderii au fost realiza­
maşinile ¦ şi instalaţiile unui te în proporţie de sută la sută.
Qele mai bune rezultate le-au obţi­
comolex de vinificatîe mocani-
zat_Pp rin intrarea în funcţiune nut muncitorii de la gaterul Vadul
a desbrobonitoarelor, a maşini- Dobrii. Aceştia, pe lingă depăşirea
j_ Linlt • n Dreselor meosnice planului cu 58 la sută, au dat şi o
şi a” aIto; maşini, se uşurează producţie de bună calitate. Lupta pen­
nespus je mu.jt ?lunca viticul- tru calitate se duce şi ia secţia de
panificaţie. „Pîine în cantităţi sufici­
terilor, se reduce numărul brm mu;lenonCztieăncşani emdceuensbcauirtnoeărilcoiaarlitdvaetie-“a,icai.ceaŞsitameusnte­
§• ţelor de
nificaţi se scurlează s(m(ltor
peri<,ada de „!nificatie şil va citorii fabricii de gheaţă au realizat
planul pe ultima perioadă în propor­
te productiv#ateil mundi.
ţie de 200 la sută.
Da, se petrec fapte însemnate Printre cei mai harnici muncitori ai
şi în acest sat de la poalele întreprinderii se numără Augustin
munţilor. Şi aici, ca în fiecare Alagda şi Susana Crăciunescu, co-
colţ al ţării, munca pentru fău­ cători la panificaţie, turnătorii loan
rirea unei vieţi noi e in plin Topliţa, H. Viiy şi alţii. De curînd, Ln Capitală s-a deschis lin magazin model de prezentare cu vinzare a articolelor de arti- *
zanat romîneşti. Magazinul- „Mioriţa“ care face parte, din cadrul magazinelor „Romarta“ «
c oco ’ f 1 aici oanienii lucrează pentru rezultatele bune obţinute în este bogat asortat cu articole lucrate în lemn, covoare romîneşti, broderii romîneşti etc. t
C!J aVin perdlu a da viaţa sar- muncă, aceşti muncitori au fost dis­ I
IN FOTO: Noul magazin de artizanat deschis in Ca-pitală.
tinşi cu insigna de „fruntaş în pro-
| ducţie“.
oini oI| pe care part!duj §'u'
r A f iâ H - •pus m j alav
"PREŢUL FO NTEI P U B L IC IT A T E
O. C. L. Produse Industriale Deva
3 3 Sî ! ANUNŢĂ
Acţiunea de reducere a preţu- fiecare tonă de fontă 28,50 lei ţul de cost al tonei de fontă cu ( * ¦
lui de cost pornită de oţelarii /•/
care deservesc cuptoarele oţe-
lăriei Siemens Martin nr. 1, a fiind depăşit, economia valori- nu mai puţin decît 64,92 lei, < publicul Gohsuniator că incepînd cu luna septembrie 1958,*
găsit un larg ecou în rîndul ce-
lorlalte colective din Combina- că totală, după calculele ope- fapt ce a atras după sine di- in vederea deschiderii noului an şcolar, se pun spre vinzare*
tul siderurgic Hunedoara. Pe-
rative, ridieîndu-se la suma de minuarea realizărilor secţiei, >uniforme şcolare cu vinzarea in rate, la magazinele noastre de*
aproape 120.000 lei. Explicaţia acestei depăşiri se .>confecţii din Deva, Brad, Gura-Barza, Simeria, Orăştie, Cugir,*
La acest rezultat s-a ajuns găseşte în pierderile de metal t Sebeş, Alba lulia, Zlatna. *
datorită în special reducerii de Ia furnalul 4 mai ales. în
rioada scursă de la data înce- consumurilor specifice la coc- luna august, prin turnarea la '^ ---- --- ? ........-. ---- ------ --
perii acţiunii a fost o perioa- sul, calcarul şi aerul suflat, io- bandă, au fost pierdute 600 tone
dă de muncă încordată, eîortu- fosite pentru elaborarea fontei fontă. Aceste pierderi, dimi- De asemenea, publicul consu- ÎNCĂLŢĂMINTE
mator de ¦mărfuri specifice se- Sandale cu feţe pinză cu tah
rile fiind îndreptate nu numai albe. Aşa, spre exemplu, consu- nuînd cantitatea de fontă- luată ( zonului de vară, le poate cum- pă bovine, cauciuc şi micropo-
pâra cu preţuri reduse in pe- ros, pentru femei şi copii, cu o
spre îndeplinirea planului, ci şi mul specific de cocs pe tona de în calcul, costul componenţilor rioada 1—30 septembrie 1958, reducere de la 20—40 la sută.
la următoarele grupe de măr- TRICOTAJE DE BUMBAC
a reducerii preţului produselor, fontă a fost redus cu 101 kg., şarjei este repartizat asupra u- furi: Bluze, scampolo, tricotate din
bumbac pentru femei şi copii,
Oţelarii, îurnaliştii, aglomerato- de calcar cu 30 kg. şi de aer nui număr mai mic de tone şi ŢESĂTURI DE BUMBAC fără mineci, cu minecă scurtă
Stambă, căciulata, creton, şi cu mineci 3/4, bluze şi că-
riştii, cu toţii, şi-au îndreptat suflat cu 330 m.c. implicit preţul de cost creşte, malnaş, vOlbria, şantung, cu o măşi bărbăteşti, bluze pionier cu
reducere de 20—25 la sută.
atenţia spre reducerea consu- La cocs, calitatea bună a a- Cauza principală a pierderi- 0 reducere de 20 la sută.
GALANTERIE
murilor specifice, înlocuirea ma- cestuia (rezistenţa la tobă a os- lor, după cum s-a mai spus, se Mărfurile se găsesc in vin-
Pălării de paie,1poşete vinilin zare la magazinele noastre din
terialelor scumpe cu altele mai citat între 285-290 kg.) a fă- găseşte în modul în care ben- reduse între 30— 40 la sută. Deva, Brad, Gura-Barza, Si-
meria, Orăştie, Cugir, Sebeş,
ieîtine, spre folosirea judicioa- cut posibilă reducerea consu- zile de turnare satisfac cerinţe- CONFECŢII Alba lulia, Zlatna.
'¦Rochii, bluze, ţesături de va-
să a instalaţiilor şi agregate- mului specific pe tona de fon- ie secţiilor. Oalele cu fontă ră,- şi mătase pentru femei şi
copii, reduse cu 20 la sută.
lor. +~........ - - r-¦ tă...Reducerea însemnată a con- luînd drumul benzilor de turna-
La secţia I-a furnale, ca şi Psurîiu,fifide aer suflat în fur- re, din cauza suprasolicitării a-
în alte secţii, întrecerea socia- nale s-a datorat etanşării con- cestora, sînt nevoite să aştep-
listă a fost ridicată pe o treap- duetelor, evitîndu-se prin acea- te, timp în care fonta se ră-
tă mai înaltă, fiind axată pe sta pierderile de aer la furnale- ceste şi la turnare se solidi-
continua reducere a preţului to- le 1 şi 2 în special. Economiile fică pe benzi. Pe de altă par-
nci de fontă. Măsurile preco- ar fi fost şi mai mari dacă nu te, stropii şi cantităţile solidi-
nizate şi traduse în viaţă, cum s-ar îi înlocuit siderita cu aglo- ficate pe oale, vin să*se adau- y
ar fi spre exemplu ridicarea meratul fieres, mai scump, fapt ge Ia aceste pierderi. ^ LO<5;
temperaturii gazului insuflat în care a dus la încărcarea preţu- Lucrul acesta trebuie să dea ( ANUNŢ
furnale, respectarea cu stricte- lui de cost al tonei de fontă cje g-îndit conducerii combinatu- c
ţe a graficelor de încărcare şi cu 25,42 lei. lui, care ar trebui să dispună f
descărcare, recuperarea unei Dacă aşa se prezintă lucru- luarea tuturor măsurilor meni- f Grupul Şcolar Sanitar din Se primesc absolvenţi ai şed-
cantităţi cît mai mari de praf rife în ce priveşte consumurile te să remedieze situaţia. Or- - Oradea în anui şcolar 1958— Iilor medii cu examen de matu-
de cocs, au dus în final la rea- specifice la fonta aibă, în ce 1959 pregăteşte numai cadre me- ritate :
lizarea de însemnate economii, priveşte fonta cenuşie, ele au ganizarea judicioasă a muncii ) dii de tip tehnic, pentru specia­
fost depăşite atît la încărcătu- lităţile: surori medicale, surori — vîrsta între 17-25 ani,
!n luna august, furnaliştii ca- ra metalică, cocs, cît şi Ia aer la bandă ar duce la evitarea ! de ocrotire, surori pediatre şi — examen de admitere.
re deservesc furnalele 1-4 au suflat. Depăşindu-se aceste con- moaşe. Înscrierile pentru examenul de
obţinut realizări frumoase, an- sumuri, a fost depăşit şi pre- acestor pierderi şi deci !a creş- \ admitere se fac la secretariatul
gajamentul de a economisi pe Condiţiile de admitere şcolii din str. Vîşinschi nr. 13 de
terea volumului economiilor ( ia 1-25 septembrie pe baza unei
(anul 1) cereri însoţita de următoarele
realizate de furnalişti. )
A. J. /
?oooooooccocxaoooos, acte :
un tînăr să nu rămînă în afara între­ venit o preocupare a fiecărui utemist Unii tineri, fiind foarte buni prieteni — Certificatul de naştere (co­
cerii socialiste şi urmăresc rezultatele făcîndu-se şi o vitrină în acest sens. între ei au cerut să muncească în a- pie legalizată).
lor. Ca urmare, o serie de scuie considera­ ceeaşi echipă pentru a fi împreună şi
în serviciu ca şi în afara serviciului. — Diploma de maturitate (în
O mare deficienţă era la sculăria a- te uzate şi care urmau a fi aruncate Biroul organizaţiei de bază a recoman­ original).
teiierului unde la fel lucrează tineri. la fierul vechi, au fost redate- procesu­ dat conducerii administrative să satis­
La fiecare consfătuire de producţie se lui de producţie. — Certificatul de sănătate (e-
xamenul. de sînge şi radioscopie
pulmonară).
ridica problema lipsei sculelor. Nu se facă această dorinţă. Rezulibfele sînt — Declaraţie tip de stare ma­
găseau ochelari coloraţi pentru sudură, terială.
lipseau şi burghiile spirale etc. Bi­ O a d e v a ra tă cauză foarte bune. S-a dezvoltat mult entu­
roul organizaţiei de partid, anaiizînd ziasmul tinerilor în muncă. Examenul de admitere se va
munca tinerilor care lucrează aici a ţine între 27-30 septembrie şi
a f ie c ă r u i co m u n ist Asemenea cerinţe ale tineretului sînt constă din : vizita medicală, pro­
văzut că aceştia au o serie de greu­ foarte variate şi permanente. De a- be scrise şi orale la următoarele
tăţi în muncă. Din lipsa de dulapuri obiecte : anatomia şi fiziologia
ocupă permanent de utemiştii Bartha suficiente se pierdeau scule, se întîr- Problema educării tinerilor utemişti a ceea biroul organizaţiei de bază stu­ omului (scris şi oral) chimia
Ludovic, Matei Nicoiae să-i înveţe cît zia foarie mult procurarea de lentile devenit o adevărată cauză a fiecărui diază fiecare propunere, sugestie şi tot (scris şi oral), fizica (oral).
mai bine nu numai meseria dar şi colorate pentru ochelarii de sudură. comunist. Nu există nici un tînăr care ce este considerat bun, este sprijinit
pentru a deveni buni membri de partid. Unele scule cu prea multă uşurinţă să nu fie încadrat în una din formele să fie realizat. Probele Ia examene sînt cele
erau scoase ca fiind uzate, începuse conform programelor şcolare
M ăsuri eficiente să scadă şi disciplina în muncă. de învăţămînt politic — fie ale organi­ Metodele de muncă cu tinereiul au pentru clasele VIH-X.
zaţiei de partid, fie ale U.T.M.-ului. adus şi rezultate frumoase. Combativi-
Biroul organizaţiei de bază din a- Rezolvarea unora din aceste lipsuri (atea în adunările de organizaţie a W V \A X
cest sector şi-a făcut un bun obicei ca nu era numai de competenţa organiza­
trimestrial să analizeze activitatea or­ ţiei U.T.M. Şeful atelierului era sezi- Pentru a-i ajuta ia învăţămîntul poli- crescut mult. In adunarea tineretului ANUNŢ
ganizaţiei U.T.AL asupra felului cum îşi sat de aceste deficienţe dar nu a luat
duce sarcinile la îndeplinire. Biroul nici un fel de măsuri. De aceea, or­ tic, pe fiecare grup de 2 sau 3 ute- unde s-a arălat că Lisca Ştefan frec- Uniunea Regională a Coo­
organizaţiei de pariid dă. atenţie deo­ ganizaţia de bază a însărcinai pe unii perativelor de consum Hune­
sebită organizaţiei U.T.Al, în problemele comunişti să ajute pe tineri în rezolva­ mişti, răspunde cîte un membru sau yentează prea des cîrciumile aproape doara-Deva, încheie contrac­
cele mai arzătoare. De exemplu: bi­ rea greutăţilor pe care ie au în munca te cu absolvenţii şcolilor
roul organizaţiei de pariid a iniţiat o de la scuiărie. De exemplu, tov. Nagy candidat de partid. fiecare utemist a spus cîte ceva, a cri- medii pentru ca aceştia să
săptămînă a economiilor. Sarcini im­ urmeze I.S.E.P.-ul, în condi­
portante în această acţiune au revenit Dioniei şi Gref Arpad, membri de Cînd se fac expuneri asupra unor ^,cat cu asprime pe acest tovarăş, ţiile de bursă, pe baza exa­
organizaţiei U.T.M. partid, au primit sarcina de a confec­ menului de admitere. Bursa
ţiona dulapuri necesare păstrării scu­ probleme privind politica internă sau Preocupîndu-se ca tineretul să-şi în- va fi suportată de Uniunea
La fel, biroul organizaţiei de partid lelor. Tov. ing. Bucur Savin a primit ^ Regională a Cooperativelor
ajută pe utemişti să desfăşoare o vie sarcina să se intereseze de procurarea externă a partidului şi guvernului, bi­ suşească tot mai bine politica partidu­ > de Consum Hunedoara. După
activitate sindicală. Tovarăşii Şereş de sticlă şi ochelari coloraţi pentru su­ rou! organizaţiei de bază face şedinţe lui nostru, numărul celor care cer să L terminarea I.S.E.P.-ului ab-
Andrei, membru d : partid, Oroveţ Pe­ dură. in scurt timp lucrurile au fost tie primiţi în rîndul candidaţilor de par­ ,> solvenţii urmează» a lucra in
tru, candidat de pariid, Lăpădătescu puse ia punct. comune ale organizaţiei de partid cu tid creşte continuu. Exemplu: din cei cadrul Cooperaţiei de con­
Ana, candidată de partid, Chereya La- cea de U.T.Al. La adunările de partid 22 utemişti de la „Electrică" au intrat sum din regiunea Hunedoa­
zăr, membru de pariid, au sarcina de Împreună cu tovarăşii din biroul or­ unde se discută problemele producţiei în rîndul candidaţilor şi al membrilor ra. Cei care doresc să can­
a mobiliza tinerelul la viaţa sindicală ganizaţiei U.T.Al. tov. Şereş Andrei, sau de educaţie comunistă sînt de a- de pariid, intr-un singur an, 17 tova­ dideze, se vor adresa la U-
membru de partid, a stat de vorbă cu semenea invitaţi şi tineri. Pentru ac­ răşi. Şi în producţie aportul tinerilor
tinerii, care absentau de la iucru, ară- eslc valoros. Cu ajutorul tineretului,
ţiuni mai importante aie unor tineri în cinstea Zilei minerului au fost re­
organizaţia de pariid felicită pe aceş­ condiţionate unele materiale vechi, fă-
tia de multe ori şi în scris, nu numai eîndu-.'je economii de peste 40.060 Iei.
verbal. Această metodă încurajează foar-
te mult elanul tineresc. In ultimii doi ani s-a lichidat mult
fluctuaţia braţelor de muncă, iegînd ti­
Biroul organizaţiei de bază se preo­ neretul de locul de producţie.
cupă chiar şi de unele probleme consi­
derate mărunte la prima vedere. Bună- Muncind şi în viitor cît mai mult
oară, obţinerea unei săli pentru reu- cu tineretul, găsind noi forme şi me'
niunea Regională a Coopera­
tivelor de Consum Hunedoa-
ra-Deva, serviciul Cadre.
N. PETRAN J