Page 49 - 1958-09

Í Huer
Anul X Nr. 1164
La G. A. S. Călan j
au început
Însăminţările
Muncitorii de la gospodăria de
stat din Călan sînt conştienţi de
însemnătatea efectuării la timp a
însăniînţărilor. De aceea, ei s-au
4 pregătit temeinic pentru ca lucră-
1 rile din campania de toamnă să J
. fie efectuate cu succes. Printr-~o ub"u -*1 rele I, II şi III, s-a ajuns ca în prima decadă a acestei luni pla-
1 nă organizare a muncii au reuşit;
t să termine de arat întreaga supra- J
* faţă de teren ce urmează a fi în-¦
Îsămînţată în această toamnă şi să î
pregătească sămînţa necesară. A- ţ
vînd toate pregătirile terminate din j
timp zilele trecute âu început în* |
sămînţatul orzului de toamnă. Pînă t
în prezent s-au însămînţat peste 50^
hectare. Socotind după ritmul z ii-'
nic de însămînţare realizat, se poa- *
te spune că în cel mult trei zile î
2 va fi însămînţată şi restul supra- *
1feţei planificate.
La lucrările de pregătire a tere-
« nului şi de însămînţare, s-au evi-
î denţiat tractoriştii Calotă loan, To-
< toi llie, A. • Alber, care-şi depăşesc î
* cu regularitate normele. Ei s-au ah-1
* gajat ’ să ’ termine cît mai repede
4 însăminţările şi să înceapă de în-
» dată arăturile adinei de toamnă.
Din prima decadă
La Combinatul siderurgic- Hu­
nedoara, îndeplinirea •ritmică a
planului .constituie preocuparea
principală a siderurgiştilor.. Pri­
ma decadă din luna aceasta, a
fost încheiată de siderurgiştii de
aici cu 'succese deosebite, rAst­
fel furnaliştii- au dat peste , plan
635 tone de fontă, iar. oţel arii
de dă cuptoarele oţelăriei Mar­
tin nr. 1 au realizat 1097 tone
oţel de bună calitate peste pla­
nul celor 10 zile.
La Combinatul siderurgic Hunedoara, la termotehnică, lu-^j
l crează tovarăşii Carol Ungur şi loan Pupăză.
C lată-i în clişeu executînd repararea unor aparate de control.!
_/ ( ; v / v^./ « / •_/ <— «— /•«— r v.
Prima zi de şcoala a început ristic primei zile de şcoală te cu­ Cu toate acestea, puştiul s-a hotărît
Magda s-a irezit de dimineaţă. Tre­
sări ciad primul ei gînd ii aminii
că azi e prima zi de şcoală. Lingă
păiuc, de cu seară îşi aşezase uni­
forma, şorţul şi ghiozdanul cu cărţi.
Cind a ajuns la şcoală, curtea era
împestriţată de elevi, profesori, în­
văţători şi părinţi. Pilcuri, pilcuri
de fete şi băieţi îşi împărtăşeau im­
presiile. Ici, cei din clasa IlI-a dis­
cută că anul acesta vor deveni şi
ei pionieri, dincolo, intr-un. cerc în­
chis, fetele se ţin lanţ şi-şi spun pă­
surile.
— Mama mi-a cusut în anul a-
cesta o nouă uniformă, şi mi-a dat-o
abia azi dimineaţă — spune Maria.
— Şi mie mi-a făcut tăticul o
surpriză — adaugă Florica. Azi de
dimineaţă a scos dintr-un pachet o
servietă nouă. Ce m-am bucurat/ Şi
discuţiile continuă.
In alte cercuri, elevii mai mari
înconjoară diriginţii. Fiecare vrea să
spună cît de frumoasă a , !ost va­
canţa. că au. fost plecaţi în tabere
sau in excursii,. in alte localităţi.
Dar, iată un profesor anunţă că ele­
vii să treacă la clase. începe vizita
medicală.
Şi, în timp ce şi la celelalte cla­
se ale Şcolii medii mixte „Dr. Petru
Groza" din Deva se face vizita me­
dicală, alături, in curtea vecină, la
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA /
In sprijinul cauzei drepte
a poporului chinex
-uiu.ni.uioiniMuinniiiiiiiiiHmiifliiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinHiiiiiiiiiiwtwMniMiuauuniiiiiinfnininnmiiiiiiiu..iiiiînnniiiniiiiiiiiimiiiiiiiiiHiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiiiiiiiii^
Marţi 16 septembrie 1958 4 pagini 20 bani Mitingul de protest de ia uzina „Victoria“ - Călan
Alături de întregul nostru toare ale Statelor Unite şi ale Ele arată forţa de neînvins a
popor muncitor, oamenii mun­ marionetei lor, Cian Kai-şi, îm­ lagărului socialismului. Faptul
cii din regiunea noastră îşi ex­ potriva R.P. Chineze. Au urcat că Uniunea Sovietică, ţara noas­
primă în aceste zile, in cadrul apoi la tribună numeroşi mun­ tră, ca şi toate ţările socialiste
unor mari mitinguri de masă, citori, tehnicieni, funcţionari, sprijină cauza dreaptă a popo­
indignarea care i-a cuprins în care au exprimat opinia între­ rului chinez, face ca actele pro­
legătură cu acţiunile provoca­ gului colectiv al uzinei faţă de vocatoare ale imperialiştilor a-
toare ale Statelor Unite împo­ evenimentele actuale din Extre­ mericani să fie dinainte sortite
triva Republicii Populare Chi­ mul Orient. unui eşec total. Puternicele ma­
..SESfiN A ÎNDEPLINESC neze, acţiuni care pot in orice — Întregul nostru colectiv nifestări de solidaritate cu lup­
IN M O D RITM IC moment arunca omenirea in vii­ din uzină îşi alătură glasul Lin­ ta marii Chine, care au loc pe
S ecto a r e le I şi III în fru n t e toarea unui groaznic şi ucigă­ gă cel al poporului din ţara întregul glob pămintesc, trebu­
PLANUL tor război mondial. noastră — a spus strungarul ie să dea de gindit acelora care
Situaţia prezentată la G.C.V.J. în ziua de 8 septem brie,^ fruntaş in producţie Ilie P. Va- atentează astăzi la pacea ome­
arăta că mina Aninoasa nu avea planul de producţie îndeplinit^<< Rezultatele obţinute de mine­ Solidari pe deplin cu lupta sile. Imperialiştii americani ar nirii, — a spus în încheiere
în perioada respectivă. De atunci au trecut numai cîteva zile ?r( rii de la exploatarea Vulcan în dreaptă a marelui popor chinez trebui să nu uite că alături de contabilul Stan loan.
şi datorită hărniciei minerilor şi în special a celor de Ia sectoa- prima decadă a lunii septembrie, de peste 600 milioane, care îşi R.P. Chineză se află puternica
nu sînt excepţionale. Hi au reu­ apără eroic suveranitatea şi in­ Uniune Sovietică, întregul la­ Alţi vorbitori, printre care
nul s ă fie îndeplinit în proporţie de 100,8 la sută. şit ca să dea în această perioa­ tegritatea sa teritorială, oame­ găr al Socialismului. Roadele u- ing. Oancea loan şi tehnicianul
dă peste prevederile planului nii muncii din regiunea noastră neltirilor imperialiştilor ameri­ Petricăloi Gheorghe, au înfierat
Cele mai bune rezultate au fost obţinute de minerii secto- sprijină din toată inima pozi­ cu indignare acţiunile provoca­
mini I care au dat 290 tone de cărbune peste plan, urmaţi de cani în Extremul Orient vor fi
ccepi dHin sQepcctionrnuil IIIIII pchu on .HdeppnaăQşiirrpe fdlpe 186 itnonnoe rdine pcăîîrrKb’'iutrntoe. ţia guvernului nostru exprima­ toare ale S.U.A. la adresa ma­
aceleaşi pe care aceştia le-au
Colectivul minei Aninoasa depune eforturi şi pe mai departet tă de tovarăşul Chivu Stoica, relui popor chinez şi au expri­
cules recent in Liban. Agresorii
preşedintele Consiliului de Mi­ mat solidaritatea întregului co­
să plece cit mai repede din Ta'r
niştri, in ziua de 9 septembrie lectiv al uzinei cu cauza nobilă
pentru a întîmpina ziua de 7 Noiembrie cu cele mai frumoase' 209 tone de cărbune. şi îşi exprimă indignarea şi mî- van ! şi-a încheiat cuvintul său pentru care luptă poporul chi­
nia lor faţă de uneltirile ameri- strungarul Ilie P. Vasile. nez — suveranitate şi indepen­
rezultate în muncă. ' ... IU Este îmbucurător însă faptul cano-ciankaişiste în Extremul denţă naţională, integritatea te­
:______________ Orient. A urcat apoi la tribună mai­ ritorială a întregului . teritoriu
?S< că minerii din Vulcan luptă strul jurnalist Sem ciuc. Marcel, chinez.
Un impresionant miting au care a arătat că muncitorii jur­
Kcolizârl importante pc şantierele pentru îndeplinirea ritmică a organizat ieri, la sfirşitul lucru­ nalişti lucrează cu hoiărire pen­ — Trăiască puternica Uniune
de censfracfli de la Călan planului, ceea ce înseamnă că lui pentru schimbul de diminea­ tru continua ridicare a produc­ Sovietică, bastionul păcii în
ei muncesc chibzuit şi organi­ ţă, muncitorii de la uzina ,.Vic­ ţiei, pentru a da patriei produ­ lume. Trăiască cauza dreaptă a
La Călan se lucrează intens pen­ fluidizare. Aci, s-au terminat zat. Desigur că întregul colec­ toria“ — Călan. Sute de mun­ se mai multe,’mai ieftine şi mai poporului chinez de peste 600
tru terminarea bateriri a treia fundaţiile cuptoarelor şi s-au tiv se străduieşte să dea cît mai citori, tehnicieni, ingineri şi bune. Nici un fel de acţiune pro­ de milioane, — cu aceste cuvin­
de fabricare a semicocsului prin montat siilpii de susţinere. Nu multe tone în plus pentru a se funcţionari din toate secţiile u- vocatoare a maniacilor războiu­ te a încheiat ultimul vorbitor
fluidizare. - Muncitorii şi tehni­ zinei s-au adunat in faţa unei lui nu va avea succes, — a spus cuvîntul său. Ele exprimau pe
de mult, a început montajul me­ situa în fruntea întrecerii în cin­
cienii de pe aceste şantiere mun­ talic la platforma cuptoarelor 2 stea zilei de 7 Noiembrie.
cesc cu eforturi sporite ca să şi 3 şi se execută lucrările de Pînă acum, s-au situat la
întimpine ziua de 7 Noiembrie finisaj la casa de comandă şi înălţime sectoarele I şi IV care tribune special amenajate, pen­ el in încheiere, deoarece lagă­ de o parte încrederea nestrămu­
cu importante succese. Bunăoa­ control. In ultimele, zile au înce­ au extras în afara planului 536 tru a-şi exprima solidaritatea lor rul păcii e mai puternic ca ori- tată in forţa invincibilă a lagă­
ră, la hala curăţătoriei de la cu lupta dreaptă a marelui popor cind. rului păcii, iar pe altă parte
noua turnătorie s-au executat put să sosească pe şantier uti­ tone de cărbune şi respectiv 187 chinez şi pentru a înfiera sama­ sprijinul deplin pe care poporul
fundaţiile, 'cofrajele şi armătu­ tone. volniciile imperialiştilor ameri­ — Am citit cu mare interes nostru, oamenii muncii din re­
rile pînă la grinzile de .rulare. laje pentru cuptoarele propriu cani in strimtoarea Taivanului. mesajul pe care tovarăşul Hruş- giunea noastră îl acordă popo­
De asemenea,. la corpul princi­ zise. ciov l-a trimis lui Eisenhower rului chinez in lupta dreaptă pe
pal al turnătoriei s-a săpat 50 Mitingul a fost deschis de to­ in legătură cu situaţia din Ex­ care acesta o duce pentru apă­
La î n d e m n u l varăşul Dudaş loan, preşedinte­ tremul Orient, — a spus in cu­
la sută din fundaţie şi s-a tur­ COMUNIŞTILOR le comitetului sindical din uzi­ vîntul său funcţionarul Ion Stan. rarea insulelor sale de coastă,
nat circa 40 la sută din betonul nă, care a arătat primejdia ce Cuvintele tovarăşului Hruşciov cotropite ilegal de către ameri­
simplu necesar. Paralel cu a- decurge din dicţiunile provoca­ ne însufleţesc in munca noastră. cani si ciankaisisti.
cestea, înaintează lucrările de
construcţie de la bateria a treia Prin 1956, în satul Rişculiţa Oamenii văzînd că randa­ Sîntem solidari cu poporul chinez
de fabricare a semicocsului prin din raionul Brad, s-a inaugu­ mentul muncii in comun este
rat o întovărăşire agricolă. Aşa mai mare, şi-au mărit supra­
cum se întâmplă şi intr-o, căsni­ feţele .cu care se înscriseseră la
cie cînd tinerii nu au mai nimic început, iar alţii au cerut să fie ' r r ' f —' r~' i—1/—'r
şi trebuie să-şi .formeze -gospo­ primiţi în întovărăşire.
După eşecul agresiunii an- care popoarele lumii le-au aflat cu profundă indignare des­
dărie incepind de la cel mai Acesta-a fost primul pas spre glo-americane din Liban şi
mic lucru, nici tînăra întovără­ consolidarea întovărăşirii. A- Iordania, imperialiştii ameri­ dat-o in timpul agresiunii din pre samavolniciile americanilor
şire nu dispunea de cine ştie ce. poi, datorită spiritului de ini­ cani caută acum să împiedice
Cele 34 de familii îşi uniseră ţiativă al organizaţiei de bază poporul chinez de a elibera Liban şi Iordania cit şi faptul în Extremul Orient şi condamnă
doar 25 de hectare pe care le din întovărăşire, s-au făcut şi Taiuanul şi celelalte insule chi­
lucrau cu atelajele lor, mun­ alte lucruri frumoase. Astfel, tot neze de coastă, străvechi teri­ că această agresiune s-a înche­ în unanimitate aceste acţiuni
la îndemnul comuniştilor s-a torii chinezeşti. Dar nu nujnai
cind fiecare separat pe bucăţi­ cumpărat pentru fondul de ba­ atit, prin uneltirile lor in Ex­ iat cu un eşec lamentabil pen­ provocatoare, care pun în pri­
ca de pămint cu care s-a în­ ză al întovărăşirii o maşină de tremul Orient, imperialiştii a-
scris. Au văzut însă că aşa nu semănat porumb şi una de se­ tru agresori. mejdie pacea întregii lumi.
merge prea bine. Mai ales înto- mănat griu. Lucrul cu maşinile mericani pun in mare primej­
vărăşiţii Nicolae Luca şi Mihai die însăşi cauza păcii mondi­ Imperialiştii americani ar Cei ce au avut prilejul şi. fe­
Faur, nu se împăcau de loc cu era mai cu spor, iar oamenii vă­ ale.
o astfel de muncă. Membrii de trebui să ţină cls asemenea sea­ ricirea de a călători in marea
zînd că treburile merg bine, au Ce înseamnă violarea ape­
partid învăţaseră în organizaţie lor teritoriale ale Republicii ma de faptul că alături de po­ Chină şi de a cunoaşte viaţa,
cum trebuie să se muncească căpătat încredere in cuvîntul Populare Chineze de către na­
porul chinez de 600 de milioa­ munca şi marile realizări, ob­
ne se află partizanii păcii din ţinute de poporul chinez in a-
lumea întreagă, puternicul la­ nii de după eliberare îşi dau
găr al socialismului in frunte seama cit de nestrămutată este
cu invincibila Uniune Sovieti­ dorinţa poporului chinez —
că. Dorinţa de pace a poporu­ spre o viaţă mai bună, mai fe­
lui chinez este nestrămutată ricită.
intr-o întovărăşire pentru a ob­ comuniştilor. Aşa se face că a- vele de război ale Statelor dar el nu-şi va cruţa eforturile Noi, salariaţii spitalului
ţine rezultate. Şi, împreună cu tunci cînd organizaţia de bază Unite şi debarcarea de trup>e şi sacrificiile pentru a-şi. apăra T.B.C., Deva, alături de oa­
alţi comunişti din întovărăşire, a propus ca pe lingă întovără­ americane în insula Taivan drepturile sale inalienabile. menii muncii din întreaga ţara,
au îndemnat oamenii să lucre­ şirea agricolă — datorită faptu­ decit o provocare făfişă a cer­ Prin acţiunile lor provoca­ sîntem întrutotul de acord cu
ze in comun. îndemnul lor a lui că oamenii aveau şi animale curilor războinice din Statele
fost găsit bun de adunarea ge­ Unite la adresa suveranităţii toare in strimtoarea Taivanu­ declaraţiile tovarăşului Chivu
lui, imperialiştii americani se Stoica în legătură cu solidari­
nerală a întovărăşirii şi in cu- şi păşune — să se formeze un şi independenţei naţionale a demască din nou în faţa în­ tatea poporului romin faţă de
rînd întovărăşiţii din Rişculiţa
¦) R. BUD1N Re/mblicii Populare Chineze?! tregii lumi ca duşmanii cei mai lupta poporului chinez şi în­
au început să lucreze pămin­
tui împreună. (Continuare în pag. 2-a) Ar fi bine ca imperialiştii a- înrăiţi ai păcii şi-şi atrag asu­ fierăm cu indignare acţiunile
mericani să nu uite riposta pe pra lor minia şi ura întregii războinice ale imperialiştilor
•^ l
mJ \—l >_/ <-- t <_I \_t \_1 ¦ /¦ / l_/ « /. L omeniri iubitoare de pace, a împotriva marelui popor chi­
1 oamenilor cinstiţi de pe între­ nez.
gul glob pămintesc.
l Dr. OVID1U CONSTANT1NESCIJ
l Poporul muncitor, oamenii directorul Spitalului T.B.C.
prinde de îndată ce ai trecut poarta să ‘îmbrăţişeze o meserie şi s-a pre­ Deva-Hunedoara
ll ’muncii din patria noastră au
şcolii. Aici, spre deosebire de cele­ zentat la exameml de admitere al
şcoala pedagogică, rrăsună aceeaşi semicentenarul corului, întoarsă aca­ lalte şcoli, se vede cît de colo că şcolii profesionale. Ca de început,
elevii au venit să înveţe o meserie • din cauza emoţiei, s-a ales cu Un
veselie. să, am participat şi la pregătirile ce aproape toţi sînt îmbrăcaţi în salo­ „6" la teza dată la limba romină,
pete şi mulţi dintre ei s-au adunat dar a dovedit ce poale la celelalte
Curtea e plină de elevi şi eleve. se fac pentru ziua aceea de sărbătoare. ciorchine în jurul unui camion pe ca- probe: 10 la matematică — scris şi
re-L studiază cu luare aminte. Sînt oral, 10 la lim,ba romină în oral:
Un freamăt deosebit e la grupul pri­ De azi însă am devenit din nou e- curioşi să cunoască motivele unei media generală 9.
pene pe care \ şoferul încearcă să o
mului an. Au venit aici elevi din levă. Şi, ca şi ceilalţi elevi n-am remedieze. Pînă la deschiderea festi­ — - îm i place mecanica, doresc să f
vă a noului an şcolar, mai suit cî­ ajung un meseriaş priceput — mă
dijeriie colţuri ale regiunii — Baia uitat că acest an este foarte greu. teva minule pe care viitorii meca­ lămuri viitorul elev al anului I. A- La secţia de croP
nici de utilaje, electricieni şi chiar casă sîntem m u lţi: 7 persoane cu iorie de la coope­
de Criş, Geoagiu, Hunedoara, Oraş- Cele peste 20 de materii, majorita­ acei care se pregătesc să devină in­ părinţii, bunicii şi cele două surori rativa de producţie
stalatori sanitari şi de gaze, dul­ mai mici. Marioara, cea mai mică
tie, Poiana, Cugir, Valea Oului, pen­ tea de metodică sînt pretenţioase, gheri, zidari, or cioplitori, de piatră, dinire noi, a fost şi ea înscrisă în meşteşugărească
caută să le folosească pentru a cu­ clasa I-a la şcoala elementară din „Retezatul" din
tru a studia ştiinţele pedagogice şt iar noi trebuie să l e . studiem temei­ noaşte cît mai multe. satul nostru. Ştiu că mecanicii sînt Haţeg, imul dintre
căutaţi astăzi şi că au cîştiguri fru­ cei mai buni croi­
a se specializa ca învăţători. Tov. nic. Sînt bucuroasă că anul şcolar Doresc să ajungă moase. Acestea sînt motivele care tori este tov. Şte­
meseriaşi pricepuţi m-au determinat să mă înscriu la fan Gali care îşi
pro}. Maria Bivolaru se întreţine In îl începem cu forţe noi, că niciunul şcoala profesională de ucenici. depăşeşte m medie
Din grămada de . elevi, l-am ales norma lunară cu
discuţii cu noile sale eleve. De a- dintre ai noştri nu a căzut, că ne-am pe unul, mărunţel, cu priviri vioaie, De aceleaşi gînduri sînt pătrunşi 12 la sută, dină în
ce părea încă străin printre ceilalţi. şi elevii Marin Prioleasa — venit acelaşi timp lucrări
cum înainte ea le va fi dirigintă. reiniWut cu toţii. II cheamă loan Ţîf, şi-i din satul tocmai de prin regiunea Piteşti, Ş/e- de calitate.
Birsăil, comuna Hărău. ’ E fiul înlo- fan Huniade, Gheorghe Cocea şi al IN FOTO: Tov.
La anul IV, elevii care peste cî­ A trebuit să înirerupem discuţia vărăşitului loan Ţîf. A terminal de ţii. Cu toţii doresc să ajungă elec Gali executînd un
curbul 7 clase la şcoala medie „Dr. tricieni, dulgheri, zidari or ciopli costum.
teva luni vor deveni învăţători, a- căci se făcuse ora cînd începea adu­ Petru Groza“, a trecut cu bine şi iori în piatră. Cu toţii ştiu că me Fototext: . TŞREK
examenul de admitere intr-a VlII-a. seria e „plug de aur“, şi că un mun
cum trăiesc clipe de emoţie. In săp­ narea festivă de deschidere a noului ciior priceput este căutat peste iot
tămâna aceasta vor face întîia prac­ an şcolar. Peste puţin timp, întrea­
tică la clasa I-a. ga sală festivă a devenit neîncăpă­
Ileana Bălănoi, secretara Comite­ toare. Cadre didactice, elevi, părinţi,
tului U.T.M. pe şcoală, una dintre veniseră să asiste la acest eveniment.
cele mai bune eleve, originară din• De ta masa colectivului de condu­
Poiana, are multe de împărtăşit. So­ cere, tov. prpf. Gh. A. Chiţei, direc­
licitată, ea a răspuns: torul şcolii, a rostit apoi tradiţiona­
— Vacanţa aceasta mi-am petre­ lul cuvînt de deschidere. In cuvinte
cut-o nespus de bine. Am stat mai calde, părinteşti, el a arătat normele
mult la tabere. Am fost bunăoară de conduită, obligaţiile elevilor şi a-
la ¦¦Lăpuşnic, împreună cu întreaga poi a felicitat profesorii şi elevii.
clasă, pentru a ajuta la plivit, săpat Prima zi de şcoală începuse. "
şi culesul legumelor. Am fost şi in­
tr-o tabără de odihnă a C.C. al La şcoala de la poalele
U.T.M,, la Otopeni. Şi, am mai fost
Inir-o tabără la Top!iţa, aceasla însă cetăţii
cu caracter sportiv. Cum însă în a- In curtea şcolii profesionale de u-
cest an, ta Poiana se sărbătoreşti, cenici din Deva, freamătul caracte­
___ ___ W W -v .