Page 5 - 1958-09
P. 5
P R O LE T A R I D IN TO ATE TA R ilE , U N ÎŢ I- V M Pregătiri pen IN SATUL
Sfatul popular al comunei
DE L IN G Ă MUREŞPianu de Sus s-a.ît
timp ca noul' a n . şcolar să gă
sească toate şcolile elementare
din comună bine pregătite. In
acest scop, toate: cele trei şcoli ?D omuna Burjuc. Nimic de- mai pomenit in Burjuc aseme-
elementare de pe raza comunei,
au fost .văruite şi aproviziona v i osebit la prima vedere, nea grădină de zarzavat ca
te cu lemne. La şcoala elemen
tară din Pianu de Sus au fost Te incintă doar peisajul, dea- aceea a întovărăşiţilor!
cumpărate, şi montate cu bani
din contribuţia voluntară un Iul înverzit care se-nalfă in Exemplul, înseamnă mijloc
număr de 9 sobe de teracotă."
Miercuri 3 septembrie 1958 4 pagini 20 bani spatele satului, porumbul fru- de convingere. La Burjuc exem-
De asemenea, la şcoala ele
Citiţi îs? pagina 4-a mentară din satul Pianu de mos din ţarină, Mureşul cu piele au fost grăitoare pentru
Jos s-a construit un zid de 20
• Ecouri la interviul lui m. lungime, împrejmuindu-se apa sa lină, nervoasă pe a- ţăranii muncitori. Mulţi dintre
N. S. Hruşciov acordat zia totodată cu gard întreaga curte.
Cărbune mai mult, rului ,jPravda“ locuri. Altceva, nimic deosebit ei, printre care Nişca Ionel,
mal bun şi mai ieftin Prin contribuţie
® Armata de eliberare na la prima vedere. Şi totuşi, cile Olaru losif şi alţii, s-au pre-
ţională algeriană dă grele în muncă
lovituri trupelor colonialiste fapte vrednice de-a fi consem- zentat la sfat cu cereri prin
franceze. In cătunul Tudorăneşti, din
raionul Brad s-a reparat de cu hate nu se petrec in satul a- care solicită primirea lor în
0 Revanşarzii oest-germani rînd prin contribuţia în muncă
ridică din nou capul a cetăţenilor un drum pe o dis cest-a! întovărăşire,
tanţă de 2.000 metri liniari. Aici,
• Noi acţiuni provocatoare pe lingă săpăturile necesare, n a sfatul popular, vin oa- Numai in cîteva zile pe bi-
ale Angliei împotriva Islan- s-au transportat şi 150 metri
dei. cubi pietriş. In această acţiune meni mai mulţi ca in alte roul tov. Orşa, secretarul sfa-
s-au evidenţiat în mod deosebit
Analizîndu-şi rezultatele obţi anului lozinca „Postul şi tona • Interviul acordat ziarului cetăţenii Toader Fărău, Florea dăfi. Vin oame- tutui popular din
nute pînă în prezent în sporirea de cărbune", să realizeze- econo ,,Trud“ de către Cyrus Eaton, Tudoran şi Ioan Turcu. Tot Ia nii la. sfat, intră comună, au apă-
producţiei, productivităţii mun mii Ia preţul de cost de încă militant pe tărirn social din Tudorăneşti a fost desfundat un
cii şi reducerii preţului de cost Chemarea colectivului 500.000 lei, să îmbunătăţească S.U.A. şanţ pe o distanţă de 100 metri in biroul secre- rut peste 25 de
al cărbunelui, colectivul exploa minei Petrila către toate calitatea cărbunelui extras în liniari. La această acţiune au tarului şi fără cereri,
tării miniere Petri Ia, a consta exploatările Văii Jiului aşa fel îneît să nu plătească • Deschiderea celei de a muncit mai mulţi cetăţeni din
tat că şi-a depăşit planul pro nici o penalizare şi să ajungă doua conferinţe internaţiona sat, evidenţiindu-se Maria Stt- prea multă vorbă ii întind a~ — ... La noi la Burjuc n-a e~
ducţiei de cărbune în perioada au hotărît să intensifice întrece ca în lucrările importante — a- le pentru folosirea energiei ciu, Gheorghe Călămar, Maria
t ianuarie — 22 august 1958 rea socialistă în cinstea zilelor bataje, deschideri, pregătiri — atomice in scopuri paşnice. Tudoran şi alţii. cestuia cite o coală de hîrtte xistat cămin cultural. 11 con-
cu 23.000 tone, că a sporit pro de 7 Noiembrie şi 30 Decem
ductivitatea muncii faţă de plan brie. In acest scop, ei s-au an să nu mai fie nici o grupă sub pe care e scris sus de tot şi cu struim acum. Vedeţi, e aproa-
gajat să realizeze pînă Ia sfîr- plan.
cu 100 kg. pe post şi că a re şitul acestui an o seamă de o- litere m a ri: „Cerere“. Cer oa- pe gata, spune tov. Orşa, se- •
biective importante. Colectivul Cu aceste obiective, colectivul
dus preţul de cost realizînd e- exploatării Petrila, a hotărît să exploatării miniere Petrila, a menii să intre in întovărăşirea cretarul sfatului popular. Sce- j
îndeplinească planul anual de
conomii de 1.950.000 Iei. producţie pînă la 10 decembrie, chemat la întrecere socialistă agricolă. na a fost podită, sala de lec- >
să înfăptuiască pînă Ia sîîrşitul ! In general, aceştia sînt tăi- tură la fel. Uşi şi geamuri a- \
Pentru ca în viitor rezultatele toate exploatările miniere din
Valea Jiului. răni muncitori, care acum 3—4 vem pentru el, cloar trebuie a- \
obţinute să fie şi mai frumoase,
ani, cînd s-a înfiinţat intovă- şezate. 1
minerii, inginerii, tehnicienii şi
râşirea agricolă aici la Burjuc, — Ş j cinc[ e gata ? — întreb. <
funcţionarii acestei exploatări, coate printre primele intovără- — jn cinstea lui 7 Noiem- j
----
şiri din raionul Ilia, se indo- brie o să-l inaugurăm,
iau de roadele muncii in co ^ omuna Burjuc. Nimic de-
mun• a . . . . ' — osebit la prima vedere:
S-a îmtîmplat insă şi aici, goar peisajul, dealuri înalte,
la Burjuc, aşa cum se intim- pfidurea ?e porumb din ţarină,
plă deobicei, ca întovărăşii ea a^ a ^ pg alocuri ner-
IN VALEA JIULUI sâ obţină rezultate mult mai voasă a Mureşului, au ceva
bune decit ¦sectorul individual.
Spre exemplu, anul acesta ea mai izbitor. Restul nu pare a
8 .8 7 3 tone cărbune peste plan a obţinut o medie dublă la fi deosebit. Şi totuşi cite lu-
în luna august griu, faţă de sectorul indivi- cruri deosebite, vrednice de a
dual. Porumbul întovărăşiţilor fi consemnate nu se petrec,
întrecerea socialistă desfăşurată de Pentru a ilustra avîntul şi hotărîrea e mare şi frumos... Şi grădina aici! *¦ R-
minerii Văii Jiului în cinstea Zilei cu care s-a muncit în abataje, este de zarzavat e frumoasă. Nu. s-a
minerului şi a zilei de 23 August, s-a concludent faptul că toate exploatările
soldat cu importante succese în lupta Văii Jiului şi-au îndeplinit şi depăşit
pentru tot mai mult cărbune. In luna sarcinile lunare de plan. Astfel, mina
august, minerii Văii Jiului au extras Lonea a dat 1.750 tone de cărbune Roadele unei iniţiative
peste plan 8.873 tone de cărbune, ceea peste plan, mina Petrila 1.G02 tone,
ce face ca depăşirea de plan în pri mina Uricani 3.905 tone de cărbune,
iar mina Vulcan 2.301 tone cărbune
mele 8 luni din acest an, să se ri energetic şi cocsificabil, în afara sar Au trecut abia trei luni de Toate aceste importante succese recuperarea unei cantităţi cît
cînd oţelarii hunedoreni au por n-au venit de la sine. Ele se cia- mai mare de praf de furnal şi
dice la 82.000 tone de cărbune. cinilor planificate. nit acţiunea patriotică de redu toresc preocupării şi eforturilor de cocs etc., i-au ajutat pe fur-
—
Âu prim it drapelul de fruntaş pe ram ur cere a preţulu-i de cost pe tona depuse de oţelari pentru buna nalişti să realizeze economii 1?.
de oţel. In această perioadă, o- gospodărire a materiei prime, preţul de cost în ultimele două
Datorită realizărilor importante ob măsuri tehnrco-organizatorice. Trebuie ţeiarii din secţia l-a, au dovedit îmbunătăţirea calităţii oţelului, luni, în valoare de peste
ţinute în primul semestru al anului remarcat aportul deosebit pe care l-au prin fapte că duc la îndeplinire scurtarea duratei de elaborare 1.600.000 lei.
acesta, colectivul de muncitori, tehni adus la Îndeplinirea planului în acea hotărîrea Biroului Comitetului a şarjelor etc. In luna trecută, Economiile realizate prin re
cieni şi ingineri al uzinei metalurgo- stă perioadă muncitorii foan Novă- regional de partid privind iefti de pildă, att fost elaborate 21? ducerea preţului de cost în lu
chimioe din Zlatna, a fost distins cu cean, Nicolae Avram, Ştefan Zaharie, nirea preţului de cost al meta şarje rapide. Prin aceasta, s-au nile iunie şi iulie, la uzina c'>c-
drapelul de fruntaş pe ramură. Gheorghe Sătmărean şi alţii. lului. Propriul angajament luat obţinut în primul rînd impor sochimică şi fabrica de aglome
Realizările importante obţinute de Roadele unei zile ; " Mecanicul'dë Io: la pornirea acestei acţiuni, de tante economii la consumurile rare a minereurilor, depăşesc
muncitorii uzinei metalurgo-chimice coirfotiyă bănită' a reduce preţul de cost cu 40,51 specifice. de asemenea suma de 2.696.000
din Zlatna, se datoresc faptului că a Acum oiteva zile, încă 125 tone. Orta cit 'prevedea sarcina Feier' lucrează, pe lei pe fiecare tonă de oţel, a Iei.
fost antrenat în întrecerea socialistă birourile sectorului cii lui Petru Spinu lor zilnică. traseul Brad—Gu- fost depăşit lună de lună. Acţiunea de reducere a pre
întreg personalul din secţiile produc III de la mina Lupeni oare lucrează in fron Ziua de producţie ţului de cost pe tona de metal Acţiunea patriotică care s-a
tive, că s-a dat atenţie deosebită eco au fost lipsite de ani talul II vest, au ex mărită a fost rodnică ra Barza, reuşind In primele două luni după pornită prima dată de către co transformat într-o preţioasă ini
nomisirii materiilor prime, materiale maţia obişnuită. Co tras cu 45 tone mai şi pentru celelalte să facă importante economii pornirea iniţiativei, oţelul produs lectivul oţelăriei Siemens Mar ţiativă, ce se aplică acum în
lor şi combustibilului, precum şi altor lectivul sectorului ho- mult cărbune decit brigăzi ale sectorului. de carburanţi şi lubreîianţi la secţia î-a a costat cu tin i, a devenit o preocupare de toate secţiile combinatului, şi-a
târise să se considere aveau planificat, mi De exemplu, din pre- 2.849.000 lei mai puţin decit era seamă pentru siderurgiştii tu arătat , primele roade. Ea însă
încă un sal co m p le ct acea zi ca o zi de nerii din frontalul abatajul brigăzii lui (în .medie 15— 18 la sută),] turor secţiilor din combinat. La continuă cu succes. Siderurgiştii
cooperafivizaf muncă deosebită. A‘ III est şi-au depăşii Ioan Demian s-a dai planificat, iar în cursul lunii au oţelăria nouă, intrată în funcţie hunedoreni care au raportat
ceastă hotărîre nu a cu 50 de tone sarci cu 10 tone ele cărbu | IN CLIŞEU: iov. Feier la j în luna mai, obiectivul princi partidului la 23 August, că au
De curînd în satul Vorta, ra rămas fără rezultate. na zilnică, iar fronta- ne peste plan, iar mi gust, preţul de cost pe tona de pal cu care oţelarii au început realizat de Ia începutul anului şi
ionul Ilia, a avut Ioc inaugura Bilanţul făcut a ară liştii din abatajul IV nerii conduşi de Va ' locul de muncă. } activitatea a fost acela de iefti pînă la acea dată 12.800.000 lei
rea întovărăşirii agrozootehnice. tat că la cele 600 de est condus de Roman sile Deac, care lu oţel a fost redus cu 42,91 Iei. nire a preţului de cost al oţelu economii la preţul de cost, sînt
In fruntea acţiunii dc coopera tone de cărbune dale turca, an extras in crează la pregătiri, lui. Ca urmare a acestui fapt, hotărîţi să muncească cu şi mai
tivizare a satului au fost mem in afara planului lu acea zi de două ori au extras 18 .tone de Lucrări de împrejmuire în lunile iunie şi iulie, colectivul mare avînt, în aşa lei ca pînă
brii şi candidaţii de partid, prin nar, se mai adaugă mai mult cărbune de cărbune !veste plan. noii oţelarii Martin a economi Ia 7 Noiembrie, această sumă
tre care Petreşcu Vasile, Toc .. De curînd, cetăţenii din satul ruinului cultural. Aceste lucrări sit la preţul de cost 1.842.116 să fie mult majorată.
Partenie, Nistor Gheorghe şi al Cetea, raionul Alba, au termi au fost executate cu ajutorul lei, iar în primele 22 de zile
nat lucrărije de împrejmuire cu contribuţiei voluntare şi a mun din luna august, preţul de cost Lozinca „Să dăm patriei me
gard a şcolii elementare şi că- cii voluntare a cetăţenilor. La al oţelului a fost redus cu 68 tal mai mult şi mai ieftin“, e
executarea lucrărilor, în frunte lei pe fiecare tonă. acum o călăuză pentru fiecare
au fost- deputaţii care au mobi colectiv de muncă din fiecare
In secţiile furnale, măsurile secţie a combinatului. Succesul
ţii. Ei au fost printre primii ca lizat zilnic cetăţenii la muncă luate pentru ridicarea tempera ei însă, va depinde de telul cum
re au făcut cereri de înscriere în Să pregătim din tim p sem inţele voluntară. Cu mult interes în turii aerului insuflat în furnale, organizaţiile de partid şi sindi
întovărăşire. Exemplul lor a pentru campania agricolă de toamnă această acţiune au muncit de îmbunătăţirea compoziţiei şarjei, cale, conducerile secţiilor, cît şi
fost urmat de toţi ţăranii mun putaţii Partenie Ghitulea, Ioan respectarea cu stricteţe a grafi conducerea tehnico-administraii-
citori din sat. Rusan cît şi cetăţenii Constan cului de încărcare şi descărcare vă a combinatului vor acorda
tin Oţoiu, Traian Gadan şi alţii. a furnalelor, reducerea procen sprijinul necesar acestei preţioa
Cele 105 familii, cît numără tului de declasate sub admis, se iniţiative.
satul, membre ale noii întovă
răşiri, s-au înscris cu întreaga Campania însăinînţărilor de toamnă Curăţirea seminţelor alegerea seminţelor se folosesc trioa-
bate la uşă. Ne mai despart puţine rele şi selectoarele. Vînturătoarea sim
suprafaţă de pămînt. zile pînă cînd pe ogoarele regiunii Nu e suficient numai ca sămînţa plă separă seminţele după greutate şi
noastre se vor însămînja seminţele să fie de soi, bine dezvoltată, cu bobul le curăţă de impurităţi uşoare (praf,
întovărăşirea şi-a început ac menite a asigura o producţie sporită mare şi uniform, ci ea trebuie să fie pleavă, paie efc.). După aceasta se Sărbătoarea tineretului din raionul llia
de cereale în anul 1959. De aceea, de curată şi lipsită de corpuri străine minţele trebuie trecute prin trior sau
tivitatea, avînd ca fond de bază pe acum trebuie să ne preocupăm de (seminţe de alte plante de cultură, selector pentru separarea seminţelor
aprovizionarea şi asigurarea unor se seminţe de buruieni, boabe sparte, de buruieni. Astfel neghina, măzări
100 oi. minţe de cea mai bună calitate, pre pleavă, paie ele.). Pagubele produse chea şi altele au grosimea şi lăţimea
cum şi de pregătirea lor, astfel ca la de buruienile, fie semănate odată cu la fel cu a cerealelor, deci nu pot fi
I. CORNEL timpul potrivit să fie gata pentru în- sămînţa, fie răsărite din seminţele
sămînţare. aflate în pămînt, sînt foarte mari, căci Ing. TITUS POPOVICI
corespondent ele au o sumedenie de mijloace pen Laboratorul regional pentru Lozincile, steagurile roşii şi trico câţi in minunatele lor costume ţără ptauze nu au fost răsplătiţi soliştii \
Practica a dovedit că o săenînţă de tru a răzbate in viaţă. controlul seminfeloi Alba lulia lore arborate din ajun pe străzile
—O— soi bun aduce un spor de recoltă de Piei dădeaii întregii localităţi un as neşti, ilusirind portul celor de la Olivia Blaj, Ioan Vesa şi Gheorghe i
15—20 la sulă. Pentru regiunea noa pect de sărbătoare. Se pregătise săr
Sq măreşte şcoala stră sînt raionate soiurile de grîu de bătorirea celui de-al III-lea festival şes, de pe Valea Mureşului sau Işfan — colectivişti din satul Leşntc,
toamnă Ccnad 117, Odvoş 241, Ban- al tinerelului din raionul llia.
kul 1201, orz de toamnă Cenad 396 al celor de sus, de la Muncei sau ileana Negrită şi Emil Păun — so
şi secară Petkus. La această frumoasă sărbătoare
s-au adunat duminică mii de tineri Merişor. Festivalul a consiituil un lişti ai căminului cultural din Veţel,
Gospodăriile agricole colective, înto din toate colturile raionului îmbră-
Anul acesta elevii din comuna vărăşirile agricole, precum şi gospo minunat prilej de a se intllni şi a Votca Leoniin — solist al căminului <
Galda de Jos, raionul Alba, vor darii individuali găsesc la bazele de
avea la dispoziţie încă trei săli recepţie seminţele oare s-au dovedit se cunoaşte tinerii muncitori de la cultural din Vărmaga, echipele de
de clasă. Totodată, şcoala ele a fi cete mai adaptate şi dau produc
mentară de aici s-a mărit prin ţii mai sporite în condiţiunile de sol Certej, Ilondol sau Bampoioc cu co dansuri din Sulighete, Fornădie, Cer
construirea unei •săli ¦pentru >bi şi climă ale regiunii noastre.
bliotecă şi o cameră pentru can In probele primite pentru analiză la lectiviştii din Leşnic, Bretea Mure- teţ, Răduleşti, Lăpugitil de Sus şi
celarie. Astfel, ta baza de recepţie Orăştie laboratorul regional pentru controlul
se găseşte grîu Cenad 117 provenit de (Continuare în pag. 3-a) şană, llia şl Hărău, cu înlovărăşiţii altete) care pe lingă dansurile locale
Lucrările de mărire a şcolii la G.A.C. Turmaş şi G.A.C. Prioaz;
elementare din comuna Galda ta baza de recepţie Teiuş grîu Cenad seminţelor se găsesc zeci de feluri de sau ţăranii individuali din partea au prezentat şi portul şi obiceiul sa
de Jos sînt rodul propunerilor 117 de la G.A.S. Galda, ta baza de buruieni. Fiecare fir de buruiană pro
făcute de cetăţeni. La începutul recepţie Hunedoara grîu populaţie va- duce cu mult mai multe seminţe decît cealaltă a raionului — Lăpugiu, Fin- telor respective. S-au bucurat de
anului în cadrul unei adunări loro-Vv Odvoş şi Bankut de la Sec plantele de cultură. Astfel, pe cînd un
obşteşti s-a hotărît ca din fon ţia Bîrcea .şi de la G.A.C. Rapolt; la fir de grîu produce pînă la 30 boabe, Echipa tov. ioag sau Zam, cu muncitorii de la multă apreciere din partea spectato
durile realizate în cadrul con baza de recepţie Miercurea — grîu un fir de muştar sălbatic sau rapiţă Nicolae Duna,
tribuţiei voluntare să se execute Odvoş 241 de la .GA^S. Apotdu de de la întreprin G.A.S. Lăpuşnic, cu intelectualii din rilor, corurile de ta Dobra. Zam, Iha.
aceste lucrări. Comitetul de ce- Sus «ta produce pînă la 15.000 bucăţi se derea minieră
lăţeni ales pentru conducerea minţe ; un fir de traista ciobanului Deva, aplicind întreg raionul. Toţi au petrecut îm cît şi cele din alte sate care au fost
lucrărilor a depus mult interes. produce pînă la 70.000 bucăţi semin
In munca sa,-comitetul a fost ţe, iar ştirul sălbatic produce pînă ia noua metodă dc preună o adevărată zi a tinereţii, o prezente la festival.
sprijinit de deputaţi ca tov. loan 100.000 bucăţi seminţe anual. exploatare (ex
Steau, Eronim Vîntu, Aurel Fă ploatarea cu adevărată sărbătoare. Petrecerea şt veselia, care au du
get şi alţii. La construcţia aces Nu trebuie să rămînă nimeni nepă surpare in felii),
tor săli de şcoală, cetăţenii din sător faţă de aceşti duşmani care dij- a reuşit să dea Pajiştea înverzită de pe matul rat pînă noaptea tîrziu, au fost sus
comună au efectuat un mare o. productivitate
volum de ore de muncă volun cu 35,5 la sută drept al Mureşului uiule de obicei ţinute de fanfare şi tarafuri. După ,
tară.
mai mare decit ilienil îşi petrec timpul liber, în tot lăsarea serii veselia tineretului a i
cursul zilei de duminică a răsunat fost complectată cu jocuri de artifi
de cîntece şi veselie. Pe estradele şi cii şi focuri de tabără.
terenurile sportive frumos amenajate Felul cum a decurs festivalul ra
Si-au dat concursul UF de formaţii ional de la Ilia, la care a participat i
artistice de amatori şi 12 echipe un număr mult mai mare de tin eri,
rnuiesc an de an recoltele. Datoria tu prin vCcliea me sportive. Zeci şi zeci de tineri şi-au decît la festivalurile anterioare, do
turor celor ce' deţin stocuri de seminţe todă. arătat talentul lor artistic sau spor vedeşte pe deplin grija şi preocupa
este să le curăţe pentru a se evita IN C L IŞ E U : tiv, manifesiîndu-şi prin aceasta dra rea organelor raionale de partid şi <
împrăştierea tor din nou în cîmp. Echipa iov. Du gostea tor faţă de partid, faţă de U. T. M. care au organizat această,
Pentru curăţirea de corpuri străine na la locul de
muncă, .r statul. nostru care a creat tinerelului frumoasă sărbătoare a tineretului.
?e fotosesc vînturătoarele, Iar pentru
o viaţă nouă, luminoasă. Cu cite a- A. ZAHAR1A