Page 50 - 1958-09

Pasf. .2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 116!

r' ' 1

Cu tragere de inim ă &> La îndem nul com uniştilor CU SARE I

Am auzit de numele ei şi i-amvă- Am aflat a doua zi ca tov. Ana ocazia să cunoască numeroase oraşe (Ormare din pag, l-a) cjt erau înairite, acum intovă- Victoria Micluţa, loan Buftea ŞI PIPER
zut semnătura în maimulte articole Suciu este antrenată în mai multe şi Capitala, ctţ ocazia concertelor şi ------------------------------ râşirba din Rişculiţa numără ş{ alţii, au stat de vorbă cu

din ziarul nostru. De cunoscut, ain munci de cît cele despre care auzi- concursurilor la care corul din Po- sector zootehnic, deci să se iacă 128 de familii şi 140 hectare, membrii întovărăşirii. A doua I
întovărăşire agrozootehnică;1 in- Odată créât, sectorul zootehnic zi, in adunarea generală s-a
cunoscut-o în vară, la cursurile desem iniţial şi că se bucură în comu- !ana a participat,
treaga adunare a fost de a- şi mărită Întovărăşirea, organi- votat, in unanimitate crearea u-
perfecţionare Oj cadrelor didactice nă de stimă şi apreciere unanimă. L a instructoare superioară de pio- cord? Şi, iată că anul 1958 a ’ zaţia de bază şi-a îndreptat a- nei secţii meşteşugăreşti de pro- La halta C.F.R. Bretea ţ
găsit întovărăşirea din Rîşcu- tenţia spre folosirea resurselor ducerea varului.
de la D eva: mi-a prezentat-o chiar • nieri, apoi propagandistă la învăţă- •liţa cu un frumos sector zoo- interne in^ scopul îmbogăţirii Strei nu se găsesc bile- j
fostul ei învăţător — Gheorghe Bog- mîntul politic U.T.M., iar în prezent tehnic. Chiar de la începutul a- continue a întovărăşirii. La pro- Aceasta a fost cu citeva luni
|g propagandistă la o formă d e jn v ă ţă - cestui an, întovărăşirea â cum- punerea comunistului Nicolae jn urmă. De atunci, cele şase te potrivite decît pe dis- I
dan. niînt politic P.M.R.ţ tîriăra Ana Su­ părăt" pentru fondul de bază 105 Duca, care este şi preşedintele cuptoare de var, îngrijite de oa-
— Tov. Ana Suciu e fiică a co­ ciu, azi secretara organizaţiei de rneni de nădejde, produc lunar tante mari : *
partid şi directoare adjunctă a şcolii oi. Nu s-au înşelat deloc cind întovărăşirii, organizaţia de ba-
munei Poiana, învăţătoare la şcoala din Poiana, a obţinut rezultate a- au făcut acest lucru. Numai pi- ză a hotărît să discute 'cu into­ cite 30.000 kg. var, care se vin- {
noastră, coristă de frunte a poiena- preciate de întregul colectiv din care de unităţilor socialiste din re­ Vă dăm un ultimat discret : 5
rilor şi totodată prezentatoarea pro­
gramelor corului— preciza tov. Bog­ Trimiteţi fără de regret, z

Năravul strins intr-un pachet ’

Fără adresă si... bilet ! *

dan, făcînd prezentările. face parte. na acum, Valorificînd produsele vărăşiţii pentru a pune la punct giunea noastră şi din alte re­ Pompa manuală de
Cuvinte frumoase se pot spune şi de Ia aceste oi — brînză, lină, cuptoarele de var. Piatră de var giuni. Prin vinzarea varului,
O bună ocazie de a cunoaşte mai miei — a u , realizat un benefi- se găseşte destulă pe dealul numai pînă in prezent s-a rea­ stins incendii tot din \
despre clasa a 11l-a pe care a con­ ciu pentru' fondul de bază de Măgura din apropiere iar lem- lizat un beneficiu la fondul de
multe amănunte din viaţa şi activita­ dus-o: toţi elevii, 29, cu fost pro­ 13.'800 lei. ne... doar este o comună de bază al întovărăşirii de peste Bretea Strei, zace îngro- }
movaţi şi au trecut cu succes pra­ 30.000 lei.
tea tovarăeşi Ana Suciu mi s-a ofe­ gul spre clasa a IV-a. înflorirea continuă a întovă- munte şi ocolul silvic îi va a- pată în bălării: J
răşirii ca şi munca de lămurire Iuta. Iată dar că ascultînd de sfa­
rit ulterior, cu drumul făcut la Po­ In prezent, la Poiana se fac mari desfăşurată de deputaţi şi co- turile comuniştilor, întovărăşirii
pregătiri pentru întîmpinarea semi­ munişti, au atras alte noi fami- Zis şi făcut. După ce au ieşit din Rişculiţa şi-au creat o uni­
iana. centenarului corului. împreună cu ce­ lii In întovărăşire. De la numă- din şedinţă, comuniştii, împre- Zace pompa de incendiu — jj
lelalte elemente care se străduiesc rul de 34 familii şi 25 hectare ună cu deputaţii din îrttovără- tate puternică, care se dezvoltă
intr-una din sălile şcolii elemen­ să realizeze în zilele de 27 şi 2S şire, printre care Mihai Faur,- pe zi ce trece. Ca un luptător în v in s; i
septembrie o sărbătoare a cîntecului
tare, membrii brigăzii artistice de a- şi jocului pe plaiurile mărginene, Ana Ori pompieri-s in concediu. î
Suciu, prin dragostea şi puterea ei
gitaţie a.căm inului cultural se adu­ de muncă, prin conştiinciozitatea şi Ori conştiinţa li s-a... s tin s ! ?
priceperea sa, constituie un exemplu
naseră la repetiţie. Erau vreo 10. li demn de intelectual crescut şi pregă-

pregătea tov. Ana Suciu. Fiecare a- ^ regimul democrat popular. Vîrsinicul cizmar coo- 5
GH. LUPAN
vea în faţă textul bătut la maşină. perator Szakacs Alexan- j

) Am putut să constat că, deşi tînără, dru din Haţeg se lasă tî- ţ

• responsabila brigăzii avea autoritate rit pe panta b eţiei: >

şi reale calităţi regizorale. Urmărind învăţătoarea UN LOC DE PARCARE îm i pare rău — ai părul nins
textul programului brigăzii, am des­ Şi eşti un bun meşteşugar,
cifrat pe prima filă, sus de to t: „Co­ ANA S UCI U ŞI NIŞTE CHIOŞCURI Cind alte patimi ai învins —
lectivul de creaţie al textului: Lu­ Te-a-nfrînt aceea de... sugar! I
din comuna Poiana Am asistat, mai in anii tre- nic, in diferite direcţii, pe puţin lor. Ca urmare, sfatul a luat o
cuţi, la un examen de absolvire 20—25 de curse, aici se opresc holărire care a fost rezolvată in c. s.
cia Mercheşan, Nicolae Suciu, llie Despre viaţa ei n-ar fi de spus

Stoian şi Ana Suciu“. Am dedus de prea multe. De 5 ani e învăţătoare

aici că tînăra învăţătoare este price- în Poiana, tot de atîţia ani este şi

pută şi în ale versului. coristă printre poienari. A avut deci

al unui curs de conductori auto. nenumărate camioane şi turisme sensul că pînă in prezent nu s-a

M§! formaţii artistice la lelea Comisia de examinare, foarte care circulă in spre Cluj, Sibiu, rezolvat nimic... - ANUNŢ -
pretenţioasă, nu admitea nici o Deva, etc. etc. Cu alte cuvinte, Corpul didactic de Ia şcoala
greşeală, mai ales la• capitolul un adevărat furnicar de autove- mecHe din Sebeş susţine ’__ si

Tinerelul din cadrul exploatării mi­ Echipa de dansuri populare, din ca­ .Legea circulaţiei". Din cele hicule. Piala Libertăţii din ii dăm perfectă dreptate — că întreprinderea Construcţii Dru­
niere Ţebea a hoiărit să formeze o re fac parte pe lingă tinerii din sa­ peste 30 de senine înşimte pe L.ică copiii sînt expuşi şi accidente­ muri nr. 2 Deva, strada „Dr.
brigadă artistică. Ajutaţi fiind de tul Ţebea, îndrumaţi de învăţătorul un perete, colorate în galben cu lor de circulaţie, în fiecare zi, Petru Groza” nr. 14, aduce la
preşedintele comitetului de exploatare Mariş, şi muncitori ai exploatării mi­ ; Uzinele , • roşu, galben cu negru sau al­ ori de cîte ori vin la şcoală. cunoştinţă că s-a înfiinţat o
— tov. loan lloncd şi de responsa­ niere, se bucură de succese cunoscute bastru, am reţinut în special şcoafă tehnică de drumuri şi po­
bilul cultural — iov. Ştefan Codeescu, ;C .A rim u ‘V Şip;nH . două: „Claxonarea 'interzisă* Întrebări se pot pune. m ulte: duri în Bucureşti — cu şcolari­
a format o orchestră din 6 persoane pe raza întregului raion. — spital „! şi „Atenţiune — co­ cum stăm, de pildă, cu liniştea zare gratuită — pentru care se
care, după ciieva şedinţe, a reuşit să Numărul muncitorilor care se în­ ?i a pii" ! De ultimul aş vrea să vor­ fără de care procesul de invă- primesc înscrieri de candidaţi în
prezinte un program de o a>preciabilă besc, de el se leagă, mai ales, ţămint în şcoală nu se poate vîrstă de 17-25 ani. Ca o primă
valoare. Orchestra a prezentat pro­ dreaptă iot mai mult spre aceste for­ ' EDITURA política articolul de faţă. desfăşura normal, cum stăm cu condiţie, candidaţii să lie ab­
grame la Ţebea, Vaţa de Jos, Musa- maţii, creşte din zi in zi. măsurile de prevenire a acciden­ solvenţi ai şcolilor medii de 10
riu şi la festivalul tineretului din Brad. In ziua de 28 august, pe la telor pe care le-ar putea întîm- ani cu examen de maturitate.
Clubul muncitoresc a început să fie orele 17, mă aflam la şcoala pina elevii- ? cum stăm cu alte
Pe lingă comitetul de întreprindere frecventat de către muncitorii minieri medie de 11 ani din Sebeş; o şi cu alte probleme ce se mai Informaţii asupra celorlalte
a luat fiinţă şi o echipă de teatru care asistă la programele echipelor şi clădire veche căreia tocmai i se nasc aici ? condiţiuni, asupra actelor ce
care a prezentat piesa „Noi cei fără făceau o seamă de reparaţii im­ trebuie depuse şi a drepturilor
citesc cărţi din biblioteca clubului. Şi, aşa stind lucrurile, e fi­ pe care Ie vor avea elevii, se
de moarte“ de Davidoglu. .* GH. BELEI portante in vederea deschiderii Sebeş ar fi acoperită, am pu resc să întrebăm şi. noi pe cei dau la sediul întreprinderii —
vizaţi.: cum stăm cu semnul de serviciul personal — în fiecare
corespondent circulaţie „Atenţiune — copii“ !, zi, pînă la data de 20 septem­
cum stăm cu locul de parcarea brie a.c.
noului an şcolarImportantei in- tea-o asemăna cu un mare ga maşinilor din Piaţa Libertăţii şi,
cît vor mai sta pompa de ben-
stituiie ele învăţămint se găseş- raj m a i h n e Z/Sj c u u n a zinâ şi chioşcurile amplasate in
această piaţă şi care de fapt au
cărţilor? E cu putinţă ie tn Piaţa Libertăţii, ^in plin telie? spaţios de reparaţii auto „ciniecul“ lor ?

Prieteni ai căi oo să vă spun, dar numai centru de oi aş, învecinată cu g a mi g fnsă acoperită şi for GH. L.
o parte din marele nu­
măr de cărţi citite, pen­ Casa raională de Cultură „Mi­ fota, zbîrnîitul, ambalarea mo
halţ Sadoveanu“, cinematogra­
tru că cele cinci fişe ale toarelor, repararea penelor, se
ful „Progresul", internatul şco­ aud de departe.
sale sînt arhipline. Iată lii medii etc. Piaţa propriu-zisă
Dacă se aude şi prin clasele
arată in felul .u rm ă to r,’ in mife şeolii. medU) ia Casa raională de
VULCAN (de la sub- citeva persoane pe ca- oară pe aceea cu nr. totuşi citeva din..ele:
locul pieţu, o pompă .ele,.benzi-, caiturd saa la-internatul elevi-
redacţia noastră vo- re setea de învăţătură 30, ce poartă numele lui „Toate • pinzeîe . ' sus,
n ă ; la cîţiva metri de la intra­
luntară). — Zilele tre- le-a adus aici. „Din Pardos’ loan, telefonist, „C âlvam , »Ce-i de lor ? Verificaţi dragi tovarăşi
rea principală a şcolii, citeva
cute am poposit la br cărţi poţi afla multe“ în etate de 20 de ani, făcut“, „Contele de chioşcuri ide zarzavaturi, fructe, de la Sfatul popular al oraşu­
uneori m ititei; intr-un colţ al lui Sebeş (preşedinte tov. Zahiu
blioteca clubului minier — şopti ca pentru sine de curînd primit în rin- Monte Gristo“ etc. pielii, e plantat semnul de cir­ Nicolae), verificaţi şi dumnea­
culaţie „Loc de parcare a ma­ voastră tovarăşilor de la miliţia
din Vulcan. Chiar de pensionarul Nicolae Po- durile membrilor de La cei 62 de ani ai şinilor". raionului Sebeş. Personal, am
verificat. Mi-am înfundat şi ure­
la intrare, atenţia mi-a pa. Dar, asemenea gin- partid. Tinărul in cau- săi, pensionarul Nicolae

fost atrasă de discuţiile dea şi tinărul acela ca- ză, pe lingă sarcinile Popa citeşte m u lt; şi în

gălăgioase ale unor re discuta cu bibliote- sale profesionale ce le romineşte şi în limba

prichindei. Micuţii citi- cara şi care nu era al- duce cu pricepere şi maghiară. Cu aceeaşi Faţada şcolii, cu majoritatea chile. Totuşi, in clasa cu feres­

tori eraCIul.l ini eurăbdători' tVu*-ll4 decitu inflăcăratul ci- sîrguinţă îîlni lichidarea VdJJ.rCaI^gVoOLsUte, iiţţi i fpWoVv~e^ste>şte I sălilor de învăţt ămint,* este ori- trele închise, în care mă aflam,

sa descopere tainele titor loan Pardos, mem- deranjamentelor tel'efo- şi din „Inimi fierbinţi“, I entată spre această piaţă cu străbateau cu putere glasurile Unii avocaţi sc
cărţilor ce abia le pri- bru în colectivul biblio- nice, este încadrat în din „Zorii robitor“, ca priveliştea descrisă mai sus. identifică cu intere­
motoarelor mintoase.

miseră de la biblio- tecii. brigada artistică de a- şi din „Regi Tortene- In acea clupă-amiază, arun- Acum, să nu susţinem că n-a

tecă. _ Curiozitatea m-a în- gitaţie unde depune tot tek“, sau alte cărţi ma- cind o privire din şcoală in pia­ fost luată nici o măsură... A sele murdare ale
ţă am num ărat: 6 camioane şi fost, şi. iat-o: încă din toamna jefuitorilor avutului
Alături, lînăra biblio- de-mnat să aflu cititorii sufletul. Mai face par- S^iare. două autobuse, din care: unul anului 1957 direcţiunea şcolii obştesc.
se alimenta cu benzină, unul
tecară Adela Borza fruntaşi ai bibliotecii i. j.-n tiară 0 reprezentan- medii din Sebeş a cerut sfatului
discuta aprins cu un din Vulcan. Am cons-
populara tă a ceior m ici. pjonie ,

tinăr înalt despre apro- tatat că siijt foarte f!e arta> ca eIev la sec' ra Dragoş Rodica. Deşi aştepta să-i vie rîndul la pom­ popular orăşenesc mutarea pom­
pă, la două se rezolvau penele pei de benzină şi interzicerea
piaţa seară literară ce mulţi. Dacă aş sta să-i tia de teatru. Ei găseşte nu are decît douăspre- de cauciuc (cu toată gama cio­ parcării, autovehiculelor in Pia­
canelor, livierelor şi înjurături­ ţa Libertăţii. A mai cerut şi mu­
o vor organiza. _ enumăr pe toţi, ar li suficient timp liber şi zecŞ verl’,_citeşte cu ace- lor), două cu motorul aprins e- tarea chioşcurilor din. care mi­

In faţa ştandului de neYOje de multe rinduri pentru cărţi. II pasio- ea?‘ pasiune, cărţi din

cărţi din sala de leetu- , . „ „ . , , ... literatura centru copii

ră - unde domnea or- « • De acee'1 ma •* “ * ™ult * lot llte' ca si cărţi pentru a- rau gata de plecare, iar autobu­ rosul de mititei, ceapă, usturoi, — Vă rog să-i acordaţi circumstanţe atenuante, pentru
dinea şi curăţenia — mulţumesc să amintesc ratura. vreţi să ştiţi ce ?uiţi. sele se odihneau... etc. pătrunde pînă la sensibi­ prima oară fură 100.000 lei.
a m f ă c u t c u n o ş t i n ţ ă cu lele simţuri olfactive ale elevi-
num ai citeva lise, bună- citeşte acest prieten al AL- ANDRONESCU Din această piaţă pleacă zil- Desen de I. MICU
O <2>-o <$b-O r$> OO ? O O
<p>, < $ > 0 T o y

Prilej de preţioase învăţăminte! lărgirea mişcării de inovaţii. fruntaşe, şi au fost făcute cri­ ţiativei tinerilor de la fabrica îndeaproape ajutorul organiza­
Din iniţiativa comitetelor U.T.M. tici Ia adresa acelora care nu „Kncsel Mauriciu“ în vederea a- ţiei de partid, vor trebui să-şi
- O O O O O O O O O O O O c.-O O O O O O O O O O O O O O O D C O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O P C X X X A O O O O O O O C din regiune, cu ajutorul condu­ se situau la înălţimea sarcini­ tragerii a tot mai mulţi tineri axeze munca pe viitor, pentru a
cerilor administrative şi la cere­ lor. De asemenea, au fost orga­ în această mişcare. continua ridicarea nivelului teh­
In ziua de 31 august, în sala 1958 să existe 500 de inovatori în realizarea şi aplicarea ei. In rea tinerilor din fabrici şi în­ nizate schimburi de experienţă nic al tineretului. Se vor orga­
de şedinţe a casei sindicatelor tineri. Valoarea antecalculată a acest fel s-a reuşit ca tinerii să treprinderi, au fost create 45 între secţii, ateliere şi întreprin­ Ce avem de făcut de acum niza concursuri pentru citirea li­
din Tîrgu Mureş, a avut loc cea economiilor rezultate în urma a- primească siguranţa de sine şi cursuri de minim tehnic, în ca­ deri de acelaşi profil şi de pro- înainte? In toate organizaţiile teraturii tehnice, concursuri pe
de-a treia consfătuire a tinerilor plicării propunerilor de inovaţii să lucreze cu mai multă dra­ re au fost antrenaţi un număr fi!e deosebite, care au dus de dc bază din întreprinderi, birou­ diferite teme cum s în t: „Cine
inovatori din Regiunea Autono­ făcute de tineri, se ridică Ia su­ goste. de 1.485 participanţi. Aceste asemenea la aplicarea celor mai rile U.T.M. vor lua măsuri ca cunoaşte meseria, cîştigă“, „Cel
mă Maghiară. Consfătuirea a ma de 1.864.000 lei. cercuri de minim tehnic s-au do­ bune metode de muncă. fiecare tînăr să cunoască esenţa mai bun miner“, „Cel mai bun
analizat rezultatul întrecerii în­ Munca pentru atragerea a cît vedit a fi de un real sprijin pro­ acestei iniţiative. Pentru aceas­ oţelar”, „Cel mai bun strungar“,
tre întreprinderi ie regiunii, pen­ Ciieia succeselor obţinute de mai mulţi tineri în mişcarea de ducţiei. In faţa cursanţilor, in­ Consfătuirile tinerilor inova­ ta trebuje să folosească toate etc. In această muncă vor trebui
tru aplicarea în viaţă a iniţiati­ către tovarăşii clin Regiunea Au­ inovaţii, a fost axată pe o pro­ gineri şi tehnicieni bine pregă­ tori la nivelul raioanelor au fost mijloacele care le stau Ia dispo­ atraşi toţi inginerii şi tehnicienii,
vei tinerilor de la fabrica „En- tonomă Maghiară, se găseşte în pagandă tehnică concretizată tiţi, au expus teme axate pe cele de asemenea de un real folos ziţie : gazete de perete, staţii de tinerii grupaţi în jurul respon­
csel A'fauriciu“ : „Atragerea în munca politică pe care organi­ prin consfătuirile organizate cu mai noi cuceriri ale ştiinţei şi în îmbunătăţirea muncii în miş­ radioamplificare şi munca con­ sabilului cu producţia şi califica­
mişcarea de inovaţii a cît mai zaţiile U.T.A'L au desiă.şurat-o inovatorii în cadrul cabinetelor tehnicii, ceea ce a făcut ca tinerii carea de inovaţii. Periodic se cretă de la om la om, îneît să rea din comitetele U.T.M., cărora
mulţi tineri“. îri rînduriie tinerilor din regiu­ tehnice şi prin difuzarea litera­ dornici a învăţa cît mai mult stabileau măsuri menite să adu­ nu existe un tînăr care să rămî- trebuie să li se fixeze sarcini
ne. în vederea atragerii de cît turii tehnice. Pe baza unor o- că în permanenţă ceva nou. nă în afara acestei iniţiative. precise de care să se ocupe în
La consfătuire au participat mai mulţi tineri în mişcarea de biective de concurs şi a unor Ce probleme au reieşit vederea ridicării calificării tine­
tov. Compandy Alexandru, secre­ inovaţii. Pentru aceasta a existat examene, cei care s-au dovedit din lucrările consfătu­ In cadrul întreprinderilor din In colaborare cu organele sin­ retului. Pentru aplicarea cu suc­
tar al C.C. al U.T.M., tov. ing. o permanentă colaborare între a fi mai bine pregătiţi au fost irii de ia Tg. Mureş în regiunea noastră îşi desfăşoară dicale şi A.S.I.T., trebuie să se ces a iniţiativei tinerilor de la
Negoiţa, secretar al Consiliului organizaţiile U.T.M. şi cercurile stimulaţi cu premii în bani, o- activitatea un număr de. 126 ceară conducerilor întreprinderi­ „Kncsel Mauriciu“, comitetele de
Central A.S.I.T., tov. Vîrtej, se­ A.S.I.T. din întreprinderi care bieete, materiale şi abonamente aplicarea iniţiativei inovatori, tineri, care prin pro­ lor punerea la punct a activi­ U.T.M. pe baza planului tema­
cretar al C.C.S. şi şefii comisii­ au activizat toate cabinetele teh­ la ziare şi reviste cu caracter tinerilor de la punerile lor au contribuit la re­ tăţii cabinetelor tehnice, ca aces­ tic de inovaţii şi^raţionalizări din
lor tineret muncitoresc de ia nice în studierea şi punerea in tehnic. Pentru a dezvolta la ti­ zolvarea unor probleme deficita­ tea să nu tărăgăneze rezolvarea întreprinderi, urmează să stabi­
toate comitetele regionale U.T.M. aplicare a tuturor propunerilor neri dragostea de a-şi mări „Encsel Mauriciu“ re producţiei. Pentru a înlătura într-un anumit fel a oricărei lească tineri, sau grupuri de ti­
din ţară. c!e inovaţii făcute de tineri, lie gradul de calificare, au fost or­ inerţia cu care unele cabinete propuneri de inovaţii. Pentru a neri, cărora să le dea spre re­
eie cît de simple în concepţie. ganizate concursuri pe tema • să participe cu regularitate la tehnice rezolvau 'diferite propu­ stimula activitatea tinerilor spre zolvare anumite probleme de ca­
Din materialul prezentat de tov. De asemenea, colectivele de ino­ „Cine cunoaşte meseria cîştigă“, aceste cursuri. De asemenea, în neri de inovaţii, din iniţiativa mişcarea de inovaţii, este reco­ re întreprinderile au nevoie în
Kiraty Karol, prim secretar ai vatori organizate de către cercu­ în cadrul cărora au fost acorda faţa tinerilor, au fost ţinute cu comitetelor U.T.M. şi cu spriji­ mandabil să se organizeze în scopul îmbunătăţirii procesului
Comitetului regional U.T.M. ai rile A.S.I.T. din întreprinderi şi te premii în obiecte. In între­ regularitate conferinţe cu carac­ nul conducerilor întreprinderilor, toate întreprinderile periodic, tehnologic. Trebuie să avem o
Regiunii Autonome Maghiare, a comitetele. U.T.M., au fost orien­ prinderi, la locul de producţie, ter tehnic. Succesele obţinute de în majoritatea întreprinderilor „Luna tînărului inovator“ cu o- mare grijă deoarece tinerii, în
reieşit munca depusă de Comi­ tate spre planul tematic de ino­ s-au organizat concursuri pe Comitetul regional U.T.M. din mari s-au creat ateliere pentru cazia căreia să lie stimulaţi ti­ tendinţa lor de a face lucruri
tetul regional U.T.M., comitetele vaţii ai întreprinderilor care a- meserii „Pentru cel ţnai bun Regiunea Autonomă Maghiară, construirea de prototipuri care nerii care vor face cele mai mari, abordează uneori pro­
raionale şi birourile organizaţii­ veau ca scop îmbunătăţirea pro­ strungar“, „Cel mai bun tîm- sînt rezultatul unei susţinute apoi, aplicate, îşi puteau dovedi multe inovaţii şi vor aduce cele bleme nerealizabile. Un alt as­
lor de bază, pentru extinderea cesului de producţie. In vederea plar“, „Cei mai bun ajustor“, munci de propagandă. In orga­ valoarea practică. mai mari economii antecalcula- pect : de multe ori unii tineri
iniţiativei de Ia fabrica „Kncsel punerii unei baze sigure a miş­ etc. nele locale de presă şi prin sta­ te întreprinderii sau procesului iau spre rezolvare probleme ca­
Mauriciu“ (lansată în ianuarie cării de inovaţii, au fost create Rău este faptul că munca de producţie respectiv. re nu au contigenţă cu califica­
1957), astfel ca ea să devină o pe lingă cabinetele tehnice, co­ Ceie 17 colţuri ale tinerilor ţiile de radioficare, zi de zi au tinerilor inovatori nu a fost coor­ rea lor, sau cu meseria în care
mişcare de masă. In cuvîntul lective formate din ingineri şi inovatori, organizate în între­ donată în vederea punerii în a- O mare atenţie trebuie acor­ lucrează, propunînd instalaţii şi
său, tov. Kiraly a arătat că în tehnicieni tineri care să dea a- prinderile din cadrul regiunii, au fost popularizate succesele pe pticare a tot ceea ce aceştia ştiu dată în mişcarea de inovaţii şi dispozitive irealizabile, sau dacă
decembrie 1956, în regitţne nu jutor şi asistenţă tehnică înce­ avut menirea să expună cele care colectivele înh'oprinderiior şi pot să facă şi, mai mult decît raţionalizări, antrenării tinerelor
a existat nici un inovator tînăr, pătorilor, să-i ajute pe aceştia mai bune lucrări de inovaţii, să atît, din partea organelor şi or­ fete. In plus, birourile organiza­ se realizează, ele nu sint renta­
ca în februarie 1957 să existe în fixarea concepţiei inovaţiei şi popularizeze pe inovatori şl în le-au obţinut în întrecere, meto­ ganizaţiilor din regiunea noas­ ţiilor de bază U.T.M. din între­
70 de inovatori, iar în august ultimă analiză să contribuie la tră nu a existat o preocupare prinderi, în colaborare cu orga- bile. Toate acestea, fac ca pro-
dele folosite de comitetele U.T.M. susţinută pentru a da vîafă ini­ nele sindicale şi A.S.j.T,, cerînd