Page 52 - 1958-09
P. 52
Pag. 4 fi ru mît fi s n n iA u s M T îr n i Nr. 1164
iwKoewf»-»*'***sOTa«a ix ltim a U ş t ir i
Să Înceteze acfiuniie îipesive ale S. 1LU j u i i i m e l e sjtud • J L d liţrtele
îmootriva R. P. Chineze!
F. M . T. D. O p in ia p u b lic ă e n g le z ă
Îşi exprimă solidaritatea condamnă politica agresivă N O T A DE P R O T E S T Declaraţiile lui Hammarskjoeld
cu lupta dreaptă despre turneul său în Orientul arab
am ericană a Isiandei adresată Angliei
a poporului chinez
LONDRA 15 (Agerpres). Pro- pentru a împiedica navigaţia de REYKJAVIK 15 (Agerpres). au fost luaţi prizonieri de en NEW YORK 15 (Agerpres). sitoare“. Hammarskjoeld a a-
BUDAPESTA 15 (Agerpres). ocările Statelor Unite la fron coastă, pentru bombardarea TASS anunţă : Ministrul Aface glezi în momentul cînd intenţio Secretarul general al O.N.U., nunţat că va prezenta un raport
Secretariatul Federaţiei Mon tierele Republicii Populare Chi Chinei continentale şi ca un rilor Externe al Isiandei a remis nau să oprească un trauler en Hammamskjoeld, care a între Adunării Generale a O.N.U. luna
diale a Tineretului Democrat a neze neliniştesc adine' opinia centru de spionaj. „Insulele de ambasadorului Marii Britanii Ia glez care pescuia în mod ilegal prins un turneu în ţările Orien
dat publicităţii o declaraţie. în publica engleză. Fruntaşi poli coastă, scrie,în încheiere „Man Reykjavik o notă de protest îm în noua zonă de pescuit a Isian tului mijlociu în legătură cu viitoare.
care sînt condamnate provocări tici şi militanţi pe tărîm social chester Guardian“, trebuie să potriva atitudinii guvernului en dei. misiunea ce i-a fost conferită de
le S.U.A. în Extremul Orient, englezi, precum ş i’o serie de or aparţină neapărat continentului glez care continuă să deţină 9 rezoluţia sesiunii speciale ex Cu toate că rezoluţia arabă
şi în care tineretul din lumea în gane ale presei cer guvernului (adică R. P. Chineze—NR)... marinari islandezi pe bordul va Ministerul Afacerilor Externe traordinare a Adunării Genera
treagă este chemat să sprijine să se desolidarizeze de politica iar guvernul din Pekin trebuie sului de război englez „East- a protestat de asemenea cu ho- le a O.N.U., s-a înapoiat la New adoptată de Adunarea Generală
lupta justă a poporului chinez aventurieră a Statelor Unite în să fie primit la O.N.U. Ziarul born”. tărîre împotriva violării în dimi York. El a declarat ziariştilor că a O.N.U. prevede retragerea
pentru eliberarea Taivanului şi Extremul Orient şi să declare cere ca reprezentantul englez la discuţiile pe care le-a avut cu
a celorlalte insule chineze, îm că Anglia nu va sprijini un con O.N.U. să voteze pentru primi Aceşti marinari islandezi a- neaţa de 13 septembrie a apelor conducătorii guvernelor de ,1a grabnică a trupelor străine din
potriva intervenţiei armate a flict armat cu China dacă a- rea R.P. Chineze in O.N.U. veau misiunea de a păzi noua Beirut, Cairo, Amman, Bagdad Orientul mijlociu, Hammarsk
S.U.A. şi să ceară totodată re cesta va fi dezlănţuit de Sta zonă de 12 mile pentru pescuit teritoriale ale Isiandei de către şi Ierusalim „au fost foarte folo
tragerea lor din această regiune. tele Unite. Ziarul „Scctsman“ condamnă a Isiandei. La 2 septembrie ei vasul de război englez „East- joeld a declarat că el nu a dus
Secretariatul F.M.T.D. a adre Ziarele burgheze „Times“, S.U.A. pentru că sprijină pe bom". tratative privind îndeplinirea re
sat preşedintelui S.U.A., Eisen „Manchester Guardian“, „Scots- Cian Kai-şi şi subliniază că su
hower, o telegramă în care, în man“, „Daily Express“ critică veranitatea R. P. Chineze asu- zoluţiei cu conducătorii guverne
numele celor 85 milioane de politica americană faţă de Re pra insulelor de coastă este in lor din această regiune ci doar
membri ai F.M.T.D. condamnă publica Populară Chineză. contestabilă. Ziarul cere „o re a discutat diferite modalităţi de
provocările militare ale S.U.A. aplicare a rezoluţiei.
în Extremul Orient şi cere re „Manchester Guardian“ cere
tragerea imediată a torţelor ar să se examineze cu realism si Fujiyama nu a reuşit să obţină Federaţia oamenilor de ştiinţă americani
mate ale S.U.A. din regiunea tuaţia din Extremul Orient. Zi cere preşedintelui Eisenhower ca S.U.A. să renunţe
Taivanului. arul scrie că R.P. Chineză are vizuire radicală a politicii Sta concesii din partea S.U.A.
tot dreptul să recapete insulele telor Unite în Extremul Orient“. la experienţele cu arme atomice
Intr-o altă telegramă adresa de coastă şi că aici nu este vor WASHINGTON 15 (Ager americano-japonez. S-au exami
tă Federaţiei Tineretului Demo ba de „o agresiune“, aşa cum a Articolul de fond al ziarului pres). — După cum s-a mai a- nat apoi, în a doua, etapă, pro WASHINGTON 15 (Ager că dacă experienţele vor conti
crat din întreaga Ghină, secre afirmat preşedintele S.U.A. Zi „Daily Telegraph“, pătruns de nunţat, după prima etapă a tra blemele cele mai serioase, prin pres). Federaţia oamenilor de nua în preajma tratativelor din
tariatul F.M.T.D. se solidarizea arul subliniază că nu trebuie un spirit vădit ostil U.R.S.S. şi tativelor dintre Fujiyama, mi tre care revizuirea tratatului a- ştiinţă americani, care numără tre Răsărit şi Apus în vederea
ză întrutotul cu lupta justă a să se uite. că insula Quemoy, aşa R.P. Chineze, este în totală di nistrul Afacerilor Externe al Ja mericano-japonez cu privire la 2200 de membri, a adresat o încheierii unui acord pentru sus
după cum se laudă chiar cian- sonanţă cu criticile celorlalte zi poniei, şi secretarul Departamen asigurarea securităţii mutuale scrisoare preşedintelui Eisenho pendarea experienţelor cu arme
are engleze în legătură cu po tului de Stat al S.U.A., Dulles, încheiat în 1951. Fujiyama nu wer cerîndu-i ca S.U.A. să re le de distrugere în masă, se va
litica S.U.A. şi cu declaraţia lui s-a publ' ut un prim comunicat a reuşit să obţină clin partea
Eisenhower şi cheamă Statele nunţe la experienţele cu arme crea o îndoială asupra „sinceri
Unite să ia „măsuri hotărîte“ le atomice din Nevada, progra
mate înainte de începerea trata tăţii noastre că am dori să se
împotriva R. P. Chineze. tivelor de la 31 octombrie de la
Geneva. Scrisoarea subliniază ajungă la o înţelegere în vede
S.U.A. concesii cît de cit însem
rea suspendării experienţelor“.
Congresul mojuUal ai studenţilor nate. S.U.A. s-au mărginit nu
condamnă p‘ olitica agresivă mai la promisiuni de a „conti
nua consultările, pe căi diplo
poporului chinez. kaişiştii, este folosită de aceştia a imperialiştilor matice“.
Macmillan sp rijin ă politica PEKIN 15 (Agerpres). La 13 Congresul cere studenţilor din In ultima şedinţă s-au exami Guvernul vest-gerrnan încearcă să obţină
agresivă a S.S1 I , iată de China septembrie, cel de al V-lea Con întreaga lume să participe activ nat problemele legate de politi revizuirea acordurilor de la Paris
gres mondial al studenţilor a a- la mişcarea mondială pentru în ca economică a S.U.A. faţă de
doptat patru rezoluţii — rezolu cetarea imediată şi necondiţio Japonia, precum şi cele legate BONN 15 (Agerpres). In ul „La Bonn se crede, scrie zia
ţia cu privire la activitatea stu nată a experienţelor cu arma de situaţia internaţională, prin timul timp o serie de ziare vest- rul „Aheinische Post“, că în cu-'
LONDRA 15 (Agerpres). — liaţii noştri americani”, ar fi denţilor pentru apărarea păcii, atomică şi cu hidrogen. Sublini tre care şi problema încordării germane au publicat ştiri cu rind cererea vest-germană de
In discursul rostit recent la obţinut „sprijinul general în ţa un apel adresat studenţilor din ind că Uniunea Sovietică a în în regiunea strîmtorii Taivanu- privire la eforturile depuse de revizuire a acordurilor de la
Bromley (comitatul Kent), Mac ră”. Dar este ştiut că atît în lumea întreagă, o rezoluţie cu cetat de o jumătate de an expe liui. Din ultimul comunicat reie guvernul vest-german de a ob Paris va fi aprobată“. De ase
millan, primul ministru al An presa engleză, cît şi în declara privire la situaţia în Orientul a- rienţele atomice şi termonuclea se că nici în problemele econo ţine o revizuire a acordurilor de menea ziarul „Der Tag“ este de
gliei, a vorbit despre problemele ţiile oamenilor politici şi activiş rab şi o rezoluţie cu privire ia re, congresul mondial al studen mice Fujiyama nu a reuşit să la Paris care, după cum se ştie,
de politică externă şi internă a tilor sindicali de seamă este presa studenţească şi publicaţi ţilor a cerut ca şi alte ţări care obţină rezultate concrete, deşi interzic Germaniei occidentale părere că în curînd vor fi ridi
ţării. condamnată vehement această ile Uniunii Internaţionale a Stu dispun de arma atomică să ur în comunicat tratativele sînt a- să fabrice arme atomice. cate restricţiile cu privire la fa
intervenţie. denţilor. meze imediat exemplul Uniunii
Ţinînd seama de starfea de spi Sovietice. bricarea de către R.F. Germană
rit a maselor largi ale opiniei Discursul lui Macmillan a pro PEKIN 15 (Agerpres). După a armamentului atomic.
publice engleze, alarmate de ac vocat deziluzie în rîndurile opi cum anunţă agenţia China Nouă, In rezoluţia congresului cu
ţiunile agresive ale S.U.A. îm niei publice engleze şi organe în apelul celui de al V-lea Con privire la activitatea studenţilor preciate ca „extrem de utile“.
potriva Republicii Populare Chi gres mondial al studenţilor a- în apărarea păcii se subliniază
neze, Macmillan a declarat că lor de presă care arată că s-a dresat la 13 septembrie studenţi că actuala înrăutăţire a situaţiei După încheierea tratativelor, Prezenţe romîneşti peste hotare
el se pronunţă „pentru rezolva redus la o aprobare tacită a a- lor din lumea întreagă sînt con internaţionale este provocată de Fujiyama a organizat o confe
rea paşnică a problemei“. Vor venturii americane primejdioase damnate guvernele S. U. A. şi continuarea experienţelor nucle
bind despre „noua primejdie în în Extremul Orient. Angliei pentru continuarea ex are de către S.U.A. şi Anglia, rinţă de presă. Potrivit agenţiei
Extremul Orient“, el a pus apro de crearea de baze militare în
ximativ pe acelaşi plan Republi Intr-un articol redacţional perienţelor nucleare în protida Associated Press, el a exprimat Succesul lui N ic o la e H e r le a la M o s c o v a
ca Populară Chineză, care cau „Daily Herald” îl critică pe pri voinţei popoarelor din lumea în- zestrate cu arma nucleară şi ar
mul ministru şi declară că Mac tieagă. Congresul a protestat de convingerea fermă că „Japonia MOSCOVA 15 (Agerpres). — Irului Mare din U.R.S.S. rolul
tă să obţină realizarea dreptu millan era obligat să manifeste asemenea împotriva intenţiei gu ma rachetă pe teritorii străine, nu va fi atrasă într-un război TASS transmite: Nicolae Herlea, lui Figaro in opera „Bărbierul
rilor sale legitime asupra insule iniţiativă, îndemnîndu-1 pe Dul vernului francez de a efectua ex cald între S.U.A. şi China co solist al Teatrului de operă şi din Sevilla“ de Rossini. Publicul
les să renunţe la politica de „ g - perienţe nucleare în Saha-ra. de agresiunea imperialiştilor a- munistă, chiar şi în baza actu balet din Bucureşti, a interpre
lor de coastă chineze, cu impe chilibristică în pragul războiu alului tratat de securitate“. spectator a făcut o primire căl
lui”. In loc de aceasta, scrie în mericani şi englezi în Liban şi tat vineri pe scena filialei Tea- duroasă cântăreţului romîn.
rialiştii americani care acţionea continuare ziarul, Macmillan se
arată de conivenţă cu Dulles şi, Iordania şi de agresiunea şi pro Mark Ermler, dirijorul acestui
ză împotriva dreptului interna prin politica sa, nu face decît să vocările americane în regiunea
„intensifice primejdia de război“. C o n f e r i n f a m u n c i t o r i l o r d i n î n t r e a g a G e r m a n i e spectacol de operă, a declarat
ţional şi menţin cu forţa aceste strîmtorii Taivan.
Referindu-se la discursul lui şi-a încheiat lucrările următoarele:
insule. In afară de aceasta,
Macmillan, secretarul general al Apelul adresat către muncitorii din întreaga Germanie Nicolae Herlea are o voce fru
Macmillan a găsit de cuviinţă
Partidului Comunist al Marii moasă şi puternică, remareîn-
să sublinieze de două ori soli
Britanii, John Gollan, a declarat Creşte îngrijorarea poporului american BERLIN 15 (Agerpres) ADN niior muncii din cele două sta du-se în mod deosebit calităţile
daritatea deplină a guvernului anunţă: La Leipzig şi-a înche sale vocale. Nu numai ca diri
în legătură cu acţiunile provocatoare ale S. U. A iat lucrările cea de a opta con te germane. jor, ci şi ca ascultător am avut
englez cu politica guvernului ferinţă a muncitorilor din în Cuvîntul de încheiere a fost o reală desfătare ascultîndu-1. La
WASHINGTON 15 (Ager tru problemele presei, a recu treaga Germanie. După discu Nicolae Herlea se îmbină în
ţii la care au participat activ rostit de K. Guptiar, veteran al
mişcării muncitoreşti revoluţio
nare germane. El a arătat că
S.U.A. că guvernul conservatorilor do pres). îngrijorarea poporului a- noscut că cel puţin jumătate din reprezentanţii muncitorilor şi printre cei 810 delegaţi vest- mod strălucit tinereţea cu mă
Ignorînd situaţia de fapt, şe reşte „ca Anglia să sprijine Sta merican în legătură cu, acţiuni aceste scrisori critică cu aspri sindicatelor din Germania occi
tele Unite într-un război cu Chi le provocatoare ale S.U.A. îm me actuala politică a S.U.A. dentală a fost adoptat cu însuf germani la conferinţă sînt pes iestria. Aceasta s-a vădit deose
ful guvernului englez a căutat na” şi a chemat pe oamenii potriva R. P. Chineze este do leţire apelul conferinţei către te 200 de social-democraţi, pre bit de puternic în rolul lui Fi
să convingă pe ascultători că muncii din Anglia să lupte pen In numeroase scrisori publi muncitorii din întreaga Germa cum şi numeroşi membri ai con garo, care în interpretarea lui
intervenţia engleză în Iordania, tru schimbarea cursului politic vedită de numărul uriaş de scri cate de ziare este exprimat pro nie. ducerilor centrale ale unei serii Herlea a apărut plin de bucu
a! tării. , sori trimise preşedintelui Eisen testul împotriva politicii peri de sindicale vest-germane. A-
întreprinsă, după cum a subliniat culoase dusă de S.U.A. în Ex Delegaţii la conferinţă — se
el, „în colaborare deplină cu a- hower şi ziarelor americane. Ha- tremul Orient. „Cît vom mai spune în apel — cer încetarea cest fapt, a subliniat el, dove ria de a trăi, vesel şi curajos.
gerty, secretarul Casei Albe pen- putea tăcea în timp ce guvernul tuturor experienţelor cu arma
nostru ne aruncă de la o situ nucleară, interzicerea 'amplasării deşte. eşecul tuturor încercărilor Aşteptăm cu nerăbdare noi în-
aţie în pragul războiului la pe teritoriul Germaniei de. de
alta ?... A venit timpul cînd a- pozite de arme atomice şi de autorităţilor vest-germane de a tîlniri cu talentaţii cîntăreţi ro
zădărnici organizarea la Leip
zig a conferinţei muncitorilor mîn i — a declarat în încheiere
din întreaga Germanie. | Mark Ermler.
devăratul patriotism recalmă nu rampe pentru lansarea rachete
supunere tăcută, ci protestul lor atomice, organizarea unui
făţiş“, scrie James Warberg în referendum in problema înarmă
scrisoarea publicată in ziarul rii atomice şi în problema cre
„Christian Science Monitor“. ării în Europa a unei zone de-
Scrisorile subliniază totodată nuelearizate.
dreptul legitim al R.P. Chineze In apelul lor participanţii la MIERCURI n SEPTEMBRIE 1958
asupra Taivanului şi insulelor conferinţă condamnă cu hotărâ SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
chineze de coastă. In legătură re propaganda anticomunistă şi
cu aceasta, autorii multor scri campania ostilă împotriva R.D. DEVA: Minciuna; Căpitanul şi eroul tanul bătrînei carapace; ILIA: Sfîrşi-
sori întreabă pe drept cuvint Germane desfăşurate în Germa său ; PETROŞANI : Trei întîmplări; Ma tul tinereţii; SIAJERIA: Spic-naj contra
cum s-ar comporta guvernul a- nia occidentală. Ei salută şi rea cotitură; BRAD: »Adevăratul sfîr- spionaj; LONEA: Adevăratul sfîrşit al
merican dacă cu insulele de sprijină propunerea făcută de şit al războiului; ALBA 1UL1A: Căpi războiului; BARU MARE: Legea o
coastă ale S.U.A. s-ar întâmpla Uniunea sindicatelor libere ger tanul bălrînei carapace; SEBEŞ: Că permite; ZLATNA: Parada lui Charlot;
acelaşi lucru care se petrece a- mane Uniunii sindicatelor pitanul bălrînei carapace ; HAŢEG : TEIUŞ: Cazul dr. Laurcnl; APOLDU
cum cu insulele chineze. din Germania occidentală de a Dreptul la dragoste; ORAŞTIE: Căpi DE SUS: Urme în noapte.
Conducătorii Consiliului na se organiza o întrecere paşnică SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
ţional. al bisericilor creştine au între cele două uniuni sindicale Programul I : 7,30 Melodii populare Concert- de prînz; 15,40 Muzică cora
adresat preşedintelui Eisenhower în lupta pentru pace şi reunifi- roniîneşti; 8,30 Muzică; 9,00 Muzică lă romînească; 16,20 Muzică u şo ară;
din opere; 9,30 Ştiinţa învinge; 10,20 16,50 Curs de limba rusă; 17,30 Mu
apelul . de a revizui politica carea Germaniei, pentru dreptu Muzică simfonică; 11,03 Teatru la mi zică uşoară; 18,05 Din folclorul popoa
crofon: „Caleaşca de aur” ; 13,05 Mu relor; 18,25 „In slujba patriei"; 19,30
S.U.A. care a dus la actuala cri rile muncitorilor şi pentru ridi-
ză in Extremul Orient. I carea nivelului de trai al oame-
Tratativele chino-americane zică instrumentală; 14,00 Muzică de Muzică de estradă; 20,00 Cu cîntecul
estradă; 15,40 Melodii populare romî- şi jocul pe întinsul p atriei; 20,30 Mu
In regiunea autonomă a naţionalităţii coreene — Yenppien - din provincia Kirin, R.P. VARŞOVIA 15 (Agerpres). ambasadorilor să aibă loc luni neşli; 16,45 Din cînlecele popoarelor ? zică uşoară; 23,15 Concert de noapte.
Chineză, copiii coreeni sînt îngrijiţi,in creşe şi in grădiniţe de copii. China ,Nou,ă anunţă: In urma 15 septembrie 1958 orele 15 în 17,15 Cronica festivalului Enescu; 21,15
consultărilor dintre reprezentan Palatul de vînătoare- din Varşo Clasicii marxism-lcninisrnului despre li BULETINE DE ŞTIRI:
ţii Republicii Populare Chineze via, pus la dispoziţie în acesl teratură, şi artă; 21,30 Muzică uşoară
şi Statelor Unite, s-a hot.ărlt ca roniîtiească; 22,30 Cîntece de dragoste 5,00* 6,001 7,00; 11,00; 13,00 j
şi jocuri populare romîneşti. 15,00; 17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
23,52 (programul I ) ; 14,00; 16,00;
IN FOTO : Un cor condus de unul dintre copiii coreeni. | următoarea şedinţă, la nivelul scop de guvernul polonez. Programul II: 14,03 Muzică; 14,50 18,00; 21,00; 23,00 (programul II)'.
Redacţia şi administraţia ziarului slr. ş Martie nr. 9, Telefon: 188 ; 189175. Taxa plătită iu numerar conform aprobării DirecţiunU Generale P.Ţ.T.R, n r..288.820 d in fl iioic-.n.luie 1949. — .Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „î MAI” — Deva