Page 54 - 1958-09

Pag; 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 1165

liH ill aciiwfifalc Să sporească contritaţia terciului
Deşi a fost înfiitiţată de pu­

înfăptuirea lucrărilor agricole şi silniceţin timp, Guşa raională de cul­
tură Brad'desfăşoară o bogată

activitate. Astfel, echipa de tea­ această
tru a prezentat intr-un turneu

prin cele mai importante tona­

lităţi din raion comedia: „Tr Din iniţiativa Comitetului re­ mobilizeze Ia muncă voluntară ganele ocoalelor silvice îşi vor

tanic Vals“ de T. Muşătescu. gional U.T.M., zilele trecute a în această unitate socialistă 50 îndrepta atenţia spre înfăptuirea
avut loc Ia Deva o consfătuire de tineri care, într-o singură unor acţiuni precizate.
In prezent, un alt colectiv al în care s-a analizat telul în care zi au recoltat, transportat, tocat
Casei de cultură face intense tineretul din regiunea noastră şi însilozat 40 tone de furaj şi Dăm mai jos cîteva din a-
pregătiri pentru a putea prezen­ îşi îndeplineşte angajanlfenţele au amenajat alte două gropi. ceste perioade şi lucrările ce tre­
ta in faţa publicului un bogat luate pe baza hotărîrii comune buie efectuate.
program de estradă intitulat su­ a C.C. al U.T.M, şi a Ministe­ Printre tinerii care au muncit
gestiv „Călătorind pe portati­ rului Agriculturii şi Silviculturii mai bine în această acţiune se LA LUCRĂRI AGRICOLE
ve". Selecţiuni din acest pro­ privind îndeplinirea planului de ntuîiără : tractoristul Florea Du­
gram. vor fi prezentate şi in ca­ stat la diferite lucrări agricole mitru, ing. Mohonea Nicodim, 15—21 septembrie, săptămînă
şi silvice. La consfătuire au par­ însilozărilor.
drul unei. emisiuni locale la cen­ ticipat membrii Comitetului re­ Manea Petru, Corb Laurenţiu,
gional U.T.M., şefii secţiilor a- Jurj lancu, Florea Ioan, lorda- 1 octombrie — 15 noiembrie,
trul de radioficare Brad. che Marin, Panait Vasile şi perioada curăţirii păşunilor şi
alţii. plantărilor de pomi.
I. PIRVA
De asemenea, la G.A.S. Gal- 15 septembrie — i octombrie,
da, 17 tineri au muncit timp de perioada selecţionării şl condi­
ţionării seminţelor.

„INVIRT1TA CA LA POIANA" este jocul pe care-1 vedeţi în foto­ Colectivul minei Lupeni nu se poate gricole raionale şi şefii ocoale­ o săptămînă, amenajînd două LA LUCRĂRILE SILVICE
mîndri cu rezultatele de pină acum lor silvice din întreaga regiune.
grafia de mai sus. silozuri cu o capacitate de 150 1—3.1 octombrie, luna împă­
încleştaţi în cercuri de cite 4—6 persoane, tinerii poienari — fete fru­ Despre toate colectivele exploatărilor Văii Jiului s-a scris Comandamentul regional — m.c. şi însilozînd 60 tone po­ duririlor. Se plantează puteţi de
numai cuvinte de laudă, deoarece au încheiat prima decadă a creat pentru coordonarea şi în­ rumb. foioase şi răşinoase, se confec­
moase şi flăcăi chipeşi — purtînd pitoreştile lor costume naţionale, se lea­ lunii septembrie cu rezultate frumoase în muncă. O singură ex­ drumarea acţiunilor menite să ţionează cuiburi şi se aşează în
ploatare n-a fost amintită şi anume mina Lupeni. Dacă vom ducă Ia îndeplinirea planului — Nu trebuie scăpat din vedere păduri, se culege sămînţa de fo-
gănă la început uşurel, apoi pornesc furtunos în invîrtita mult preferată. socoti rezultatele pe întreaga Valea Jiului, in prima decadă, a prezentat un referat care, însă faptul că mai există încă ioase (stejar, paltin, jugastru,
unele lipsuri în mobilizarea ti- fag etc.)t Jde arbuşti (lemn d i -
Prin arcuşul viorii lui llie Răceanu, zis Cucurigu, mare meşter al cîntece- ..
sprijinit de discuţiile ce au avut .... -j c • neso, salbă moale, arţar tătă­
lor populare de joc, tinerii din Poiana păstrează şi duc mai departe bogăţia ioc, a scos în evidenţă felul cum neretului la îndeplinirea anga-
jamentelor ce şi le-au luat în
manifestărilor artistice ale poporului nostru, FOTO; I. TEREK
| -v

vom observa că, luat in ansamblu, planul a fost depăşit. La au muncit organizaţiile U.T.M. această direcţie. - resc etc.) şi conurile răşinoase-

A venit o fata la bibliotecă aceasta n-a contribuit însă mina Lupeni. Din contră: aici pentru îndeplinirea angajamen­ Iată cîteva cifre suficient de lor (brad, molid, pin etc.).
s-au constatat mari rămineri in urmă. Ea a rămas datoare elocvente.
O cheamă Frevonia Ioaneş. E ferenţa de vîrstă dintre noi îmi patriei în numai 10 zile cu peste 4.000 tone de cărbune. telor luate. Consfătuirea factorilor antre­
utemistă. Cind a intrat în bi­ este un bun şi vechi prieten) o Trebuie arătat că marea majo­ In G.A.S.-uri au fost însiloza- naţi în aceste acţiuni a scos în
Exploatarea Lupeni este una din cele mai mari din ba­ te pînă acum abia 2.200 tone
zinul carbonifer Valea Jiului. Aici există multe sectoare pro­ ritate a organizaţiilor U.T.M.

blioteca centrală „Alexandru Sa- cunoaşte mai de mult. Despre ductive. Dar cum să-şi poată îndeplini planul cind nu mai au tinut seama de angajamen- de furaie- Din acestea> Prin mun" evidenţă faptul că unele secţii
hia“ a Combinatului siderurgic ce cuptoare o fi vorba ? mă-n- puţin de 5 sectoare au rămas sub plan cu zeci de tone de căr­ ca voluntară a tineretului au agricole raionale şi ocoale sil­
din Hunedoara, l-a salutat pe treb. Vreau să aflu şi-i între­ bune ? Sînt suficiente de dat numai două exem plş: de pildă tele ce şi le-au luat şi au mo­
responsabilul bibliotecii şi a în­ rup : sectoarele II şi IV A au rămas sub plan în prima decadă a bilizat un mare număr de ti­ fost însilozate numai 590 ton e! vice au subapreciat aportul în­
ceput să vorbească, grăbit; acestei luni cu 1.346 şi respectiv 1.297 tone de cărbune. neri îa înfăptuirea lor. In tim­
— Ascultă nene. despre ce pul campaniei de vară, peste Mai slab stă situaţia în raioa­ semnat pe care-1 pot primi din
— Am venit la dvs. pentru cuptoare este vorba 7 Ce biblio­ Conducerea exploatării, şefii de sectoare şi fiecare miner în 2.800 tineri din întreprinderile nele Orăştie, Hunedoara şi partea tineretului. Aceasta a fă­
mai multe probleme... tecă volantă ? parte trebuie să analizeze în modul cel mai serios cauzele industriale au efectuat în zilele Sebeş. cut ca forţele tineretului să fie
raminerii in urmă şi să ia măsuri grabnice de înlăturare a de duminici şi în după-amiezile folosite în măsură cu totul in­
Vorbele acestea mi-au atras — Aşteaptă un moment tova­ lipsurilor existente. Altfel se vor trezi la sfîrşit de lună că au libere peste 15.600 ore muncă O situaţie asemănătoare se a- suficientă. Nu este admis ca
atenţia. (De obicei tinerii care răşă Ioaneş, să-l lămurim, pe rămas datori patriei cu însemnate cantităţi de cărbune. voluntară, sprijinind G.A.S.-urile flă în G.A.C.-uri, Dacă se îm­ din cauza unor mici neînţelegeri
vin la bibliotecă solicită o car­ dumnealui. Este de la ziar. Poa­ şi G.A.C.-ulile la recoltarea ma-
te, două, se interesează ce a mai te vrea să ne pună în gazetă. zării de pe 10 ha., plivitul a parte numărul total de tone fu­ între unii membri ai organiza­
apărut nou şi atît). M-am. apro­ ...Uite despre ce e vorba frate. 1.000 butuci de viţă, la adunatul
piat să aflu ce vrea tînâra a- Tovarăşa Frevonia Ioaneş este paielor de pe o suprafaţă de raj însilozat pînă acum la nu­ ţiilor raionale U.T.M. şi unii
ceasta de la bibliotecar. responsabila bibliotecii volante 775 ha., etc. In timpul campa­ conducători din organele agricole
din secţia cuptoare industriale niei de vară tineretul a luat mărul de vite mari, rezultă că şi silvice tineretul să nu-şi poa­
...In primul rind, continuă ea, a combinatului. Din trei in trei sub patronajul său 29 arii.
vă rog să-mi spuneţi dacă aveţi luni şi uneori mai repede, vine în G.A.C.-uri revine abia 0,72 tă aduce contribuţia de care este
cărţile recomandate pentru con­ să schimbe cărţile citite de mun­ Ca urmare a măsurilor luate capabil la îndeplinirea marilor
cursul „Iubiţi Cartea“. citorii secţiei. In combinat avem VEŞTI D m BRAD de către organizaţiile U.T.A4., tone de furaj pe cap de vită, în acţiuni patriotice în care este
25 de asemenea biblioteci vo­ humârui^ tînerifor [' participanţi antrenat. Un asemenea exem­
— Cred că le avem. Să adu­ lante.., Cea, .de da cuptoare este it'^dîversë-'lctmhi agricole de­ loc de 4—5 tone, cît este nece­ plu îl oferă tovarăşii Deac Ioan,
ceţi o notă cu titlurile celor ca­ printre bibliotecile ...fruntaşe,. Şi păşeşte cifra de 23.700. Prin
re vă trebuie şi le căutăm. asta datorită dinsei... muncă voluntară s-au realizat sar ! *
economii ce se ridică la suma
— Bine, am să vin diminea­ — Bine, mulţumesc — l-am Pentru aprovizionarea cărţilor citite a trecut de 15.000. de 172.735 lei. Organizaţiile U.T.M. şi-au a-
ţă ca ele. Dar, ştiţi, eu vreau întrerupt eu văzind că tînâra dă de iarnă De curînd pe Ungă cele 5 bi­
mai multe exemplare. semne de nerăbdare — şi am La lucrările de întreţinere şi sumat obligaţii şi în ceea ce prim secretar al Comitetului ra­
ascultat mai departe. BRAD (de la subredacţia blioteci. filiale existente a mai refacere a fondului forestier al
— Se poate tovarăşă. Vă dau noastră voluntară). fost înfiinţată una in satul Ru- statului au participat, prin mun­ priveşte curăţirea păşunilor, ional U.T.M. Brad şi tov. Ră-
cite vreţi. Acestea pentru tine­ — Vă mai rog — reluă vor­ cla-Brad cu peste 1.500 volume. că voluntară, peste 8.400 tineri, transportul şi împrăştierea în­ dulea llie, preşedintele comitetu­
rii de la cuptoare, da 7 ba tinăra — să pregătiţi pentru Aprovizionarea cu legume şi In curînd se dop; măi 'dese! realizînd economii în valoare
’zarzavaturi ""pëntFu ' perioada de o bibliotecă săteăTc<ăA&''TărîffeT.'' de peste 138.200 Iei. lui executiv al sfatului popular
— Da, pentru ei. Ştiţi, am a- miine dimineaţă citeva cărţi . iarnă se .-aflë-in centrul atenţiei grăşămintelor, plantări de pomi •raional.
vut o şedinţă de U.T.M. şi mai scrise de Sadoveanu, Homer, conducerii Aprozarului din Un mare complex sportiv Cele mai bune.rezultate le-au şi vii, . împăduriri, combaterea ’ In perioada care s-a scurs
mulţi tineri au hotărit să se în­ Jules Verne, etc. autori solici­ Brad. obţinut raioanele Orăştie, Ha­ dăunătorilor, recoltarea de se­ pînă la această analiză s-a do­
scrie la concurs. Cum. eu răs­ taţi de mai mulţi tineri. De curînd la Comitetul de ţeg, Alba şi Ilia.
pund de biblioteca volantă, tre­ Pină iti prezent s-a amenajai partid raional Brad a avut loc minţe etc. prin muncă volunta- vedit că atît comandamentul re­
buie să le duc... — Se pregătesc n-avea grijă. spaţiul pentru depozitarea a 210 o şedinţă lărgită la care au par­ Este demnă de remarcat or­
Dar vezi, să nu uiţi să aduci pe tone cartofi, 20 tone ceapă, 6 ticipat toţi conducătorii de în­ ganizarea muncii voluntare la ră, pentru a aduce statului eco­ gional, cît şi cele raionale —
— Ştiu, ştiu — spuse biblio­ cele ridicate ultima dată. CU tone fasole uscată, 15 tone ră- treprinderi şi instituţii din raio­
tecarul rîzind. despre cărţile pentru concurs, dăcinoase şi 9 tone diferite le­ nul Brad. In şedinţă s-a discutat nomii. create cu scopul de a coordona
gume. problema constituirii unui mare Au fost obţinute unele rezul­ activitatea tineretului în aceste
Vasăzică aşa stau lucrurile complex sportiv în oraşul Brad acţiuni au muncit insuficient
Toate depozitele au fost dez­ care să facă posibilă, intensifi­ tate în această direcţie. Prin de operativ şi insuficient lega­
infectate şi aşteaptă să fie um­ carea mişcării sportive în acest muncă voluntară au fost cură­ te de masa de tineri. S-a do­
plute cu legumele şi zarzava­ raion. In urma discuţiilor pur­ ţate peste 6.400 ha. de păşuni, vedit de asemenea că unele co­
turile planificate. tate a fost constituit un colec­
tiv de conducere al lucrărilor. au fost transportate şi împrăş­ mitete raionale U.T.M. nu ţin o
Cititori şi cărţi
Pe terenul unde se va ridica tiate peste 400 kg. de îngrăşă­ evidenţă clară asupra realizări­
De la începutul anului şi pînă minte chimice, au fost luate mă­ lor obţinute de tineri şi din a-
in prezent la biblioteca centra­ suri de combatere a manei ste­ ceastă cauză nu cunosc cu pre­
jarului pe o suparfaţă de 161 ha. cizie ceea ce se face. De altfel,
etc. acest lucru se datoreşte şi unei
slabe planificări a muncii.

Mai sînt lipsuri în ceea ce In zilele care urmează, comi­

priveşte plantările de pomi, unde tetele raionale U.T.M. au dato­

— mi-am zis eu. Prietenul meu, am glumit. Ţi le dau miine di­ lă din oraşul Brad s-au înscris complexul sportiv au început G.A.S. Lăpuşnic. Comitetul ra­ angajamentul este îndeplinit a- ria să lichideze cu lipsurile ce
( căci tou. Diaconu cu toată di­ mineaţă.
peste 1.500 cititori iar numărul prim.ele lucrări. ional U.T.M. Ilia a reuşit să bia în proporţie de 30 la şută, le au în domeniul organizatoric,

e co*-o< *¦ » k>- o -©- #-( »-O--» » - » • precum şi la împăduriri, unde sa ia măsurile corespunzătoare
de asemenea mai este mult de pentru a mobiliza masa largă a

FA P TELE gusiurile şi hărnicia gospodarilor. greu în satul Archia. De vreo doi î făcut pînă la îndeplinirea anga­ tineretului la îndeplinirea anga­
Aci e sfatul popular al comunei. Re­ jamentului. jamentelor pe care şi le-a luat.
AU CONVINS prezentanţii obştei s-au mutat în ani, cîţiva cdnuinişti au dus muncă î în această direcţie, ele trebuie
„casă“ nouă, De fapt nu e singura In scopul asigurării unei des­ sa se bucure de un sprijin mai
clădire nouă din comună, nu-i sin­ de lămurire pentru înfiinţarea înto- | făşurări mai intense a luptei larg din partea sfaturilor popu­
gura noutate a satului. Mulţi ţărani pentru îndeplinirea angajamen­ lare şi a ocoalelor silvice. Suc­
şi-au construit case ca la oraş. In vărăşirii, dar oamenii se lăsau cu I telor, Comitetul regional U.T.M. cesul acţiunilor întreprinse este
comună s-a instalat reţea electrică, a stabilit ca acţiunile să se des­ cu atît mai sigur cu cît forţele
este aproape gata căminul .cultural greu înduplecaţi. Fiecare spunea că * făşoare pe perioade. In anumite factorilor antrenaţi sînt mai con-
si alte lucrări importante. Faţa satu­ perioade, organizaţiile U.T.M., centrate, mai bine dirijate !
lui s-a schimbat. Ţi-e mai mare dra­ mai aşteaptă. S-a discutat cu ei de j secţiiie agricole raionale şi or-
gul să priveşti casele frumos îngri­
Povestea unor cereri tură şi să-i dai pămîntului ceea ce-i ţăranilor individuali. Şi acesta e doar jite şi gardurile văruite. In ultimii multe ori, dar... nici o cerere. Cind a *
ani s-au făcut lucruri bune la Cris­
R ăsfoiesc carnetul cu notiţe. Fapte, tur. Comitetul executiv, deputaţii şi ¦
cifre şi nuine s-au adunat be­ cetăţenii au muncit împreună pentru
rechet. Cu ce să încep ? Intr-o zi de înflorirea comunei. Acest lucru a a- venit combina îh luncă, mulţi s-au i
septembrie, 24 de ţărani muncitori râtat la mulţi că „unirea face pu­
trebuie. terea". adunat să vadă „comedia". Şi au a- ;
din satul Archia, comuna Cristur,
au depus cereri pentru formarea unei un exemplu. Am nimerit Ia sfat înlr-o zi de vut ce vedea: nici un bob risipit, i
întovărăşiri agricole. Aşa s-au petre­ septembrie. Lume multă. Grupuri de
cut lucrurile, şi totul pare simplu, Rind, pe rînd, întovărăşiţii au re­ De la un timp, la întovărăşirea ţărani discutau prin curte şi pe co­ 3.100 kg, grîu la ha. Atunci, a înce- 1
dar povestea cererilor nu poate fi ridor. Încerc să intru Ia preşedinte,
redată în cîteva rînduri, zolvat o seamă de probleme privind „18 Februarie“ din Cristur se aplică dar o fetişcană mă opreşte. put cu adevărat să se frămînte satul, i

Şcoala organizarea muncii şi agrotehnica. următorul sistem de rotaţie a cultu­ — E ocupat peste măsură tovară­ Duminică, membrii comitetului de
In cadrul întovărăşirii lucrează as­ rilor : trifoi şi legume, grîu, porumb. şul preşedinte. Toţi oamenii ăştia
C u cîţiva aiii în urmă, în satul tăzi 9 echipe formate din 4 pînă la Acum, se cultivă 15 la sută din su­ vor să-i vorbească. iniţiativă şi ai comitetului executiv Din primele ore de şcoală la Zam
Cristur a luat fiinţă o întovă­
răşire agricolă. O mină de oameni Aştept, privesc oamenii şi trag cu au trecut din nou prin satul Archia.
urechea să prind firul discuţiilor.
au luat pieptiş greutăţile începutu­ 6 oameni pentru care s-au stabilit prafaţă numai cu trifoi, iar acest lu­ Toţi vorbeau despre pămînt şi peri­ Părerile oamenilor s-au schimbat.
lui şi au schimbat pentru totdeauna metru. Rind pe rînd, cîte unul intra
rînduielile satului. Toţi ţăranii din norme precise şi chiar sancţiuni. • cru contribuie la îngrăşarea solului în biroul preşedintelui, zăbovea cîtva Unii complectaseră chiar cererile şi 1 Intr-o atmosferă călduroasă, la Zam, cei 115 elevi ai şcolii elemen­
comună şi-au îndreptat privirile spre Cine nu respectă hotărîrile adunării şi asigură producţii mari. Numai în timp şi la urmă pleca spre casă. La
această unitate nouă. Unii o pri­ ieşire, ceilalţi îl asaltau cu întrebă­ doreau cu orice preţ să le depună J tare de 7 ani din localitate, s-au adunat împreună cu cadrele didactice în
veau cu încredere, dar mulţi aştep­
tau o singură greşeală ca să poată generale, plăteşte în natură. Pentru acest an s-au obţinut 3.200 kg. să- rile, dar omul răspundea cum îl lăsa la sfatul popular. j incinta şcolii pentru a sărbători deschiderea noului an de învăţământ. A
bîrfi pe seama întovărăşiţilor. Oa­ inima. încet, încet, am aflat taina lu­
menii care şi-au ales calea arătată o căruţă de gunoi care nu se trans­ mînţă de trifoi, pentru care se înca­ crurilor. întovărăşirea „16 Februarie“ — Dacă aşa au vrut oamenii, t participat la festivitate secretarul Comitetului comunal de partid şi preşe­
de partid mergeau însă înainte, ho- porta la timp, se plătesc 15 kg. de sează de la l.C.S. „Recolta“ vreo
tărîţi să facă o treabă buna. De la cereale, pentru o Zi-iipsă de la arat 30.000 lei. O parte din aceşti bani se a fost o şcoală pentru ţăranii munci­ n-am avut nimic împotrivă — spune t dintele sfatului popular comunal.
început, ei au stabilit să lucreze pă- tori. După modelul ei, un grup de
mîntul numai cu maşinile S.M.T.- ţărani au format altă întovărăşire în tov, Ioan Horvath, preşedintele corni- » In cuvîntu! de salut adresat şcolarilor şi cadrelor didactice, directo­
satul Bîrcea Mică.
ului. Şi se ţin de cuvînt: ară, sea­ 40 de kg. etc. N-a fost nevoie însă împart membrilor, iar restul la fond teiului executiv. Nu ştiu cum s-au î rul şcolii a trecut îh revistă rezultatele obţinute de colectiv în anul de
de asemenea sancţiuni. întovărăşiţii de bază. Întovărăşiţii n-au uitat nici In vara aceasta, la Cristur s-a format
mănă şi recoltează cu maşinile. o altă întovărăşire agricolă, iar 10 sfătuii. ei şi iacă au vfenit aici. Poţi învăţămîni 1957—1958 şi a prezentat sarcinile noului an şcolar.

— Asta e un lucru bun — spune au înţeles rostul muncii în comun. de averea obştească. Ei au acum familii s-au înscris în întovărăşirea să nu-i asculţi cind e vorba de o In numele întregului, colectiv de şcolari, elevii Agnita Gaşpar şi Petru
Ei au făcut multe experienţe îo ceea la fondul de bază tin selector, trei cea veclie. Lucrurile au mers mai
Albert Furca, preşedintele întovără- problemă ca asta ? Ghcorghe Mariş Bercea s-au angajat să obţină cele mai bune rezultate la învăţătură şi

şirn, dar nu-i deapins atît. La sS ce priveşte cultura pămîntului şi în prăsitoare, trei semănători de porumb, s-a înscris cu 2 ha., Liviu Beler cu disciplina.
fiecare an au învăţat ceva nou. Pe trei semănători pentru păioase, patru
obţii recolte bogate trebuie să alegi 1,80 ha., Roman Adam cu 1,64 ha., Odată încheiată partea festivă a primei zile de şcoală, elevii au frecat

cu grijă terenul pentru fiecare cui- terenuri bine pregătite s-a«« însămîtî- perechi de grape şi vreo 2.500 lei. Gheorghe Popa cu 1,50 ha. Alţii au ta clase pentru a sia de vorbă cu profesorii şi învăţătorii lor. Intr-o at­

ţat astă toamnă 30 ha. cu grîu. Pen­ Acum, vor să cumpere o semănă­ complectat cererile aşa cum s-au în­ mosferă plină de dragoste şi entuziasm, cursurile la şcoala de 7 ani din

tru treaba aceasta s-au ales trei par­ toare pentru trifoi şi să-şi constru­ ţeles cu familia. Intr-o singură zi s-au Zam au început. C. S.

cele : una în luncă, unde fusese îna­ iască o magazie depus 24 de cereri şi se zice că

inte grădină de legume, alta dincolo Pentru însămînţările de toamnă ei inai sînt vreo 14 ţărani din Archia La şcoala medie „Decebal'

de linia ferată, unde au avut trifoi, au pregătit 800 kg. de grîu ales şi care s-au hotărit. De-acum s-a ur­
nit satul.
şi cealaltă, pe deal. Peste tot s-a se­ o bună parte din terenuri. Vor ca şi La şcoala medie „Decebal“ din Deva, elevii au făcui careu. S-au aşe­
zat pe clase într-o aliniere perfectă. Numai cei din clasa l-a se simt oa­
mănat grîu „Cenad”, buruienile au ia anul să fie printre fruntaşii recol­ A ceasta-i povestea sumara a ce­ recum stingheri. Se uită grijuliu in lăiuridupă „ai casei“, dar totuşi trag
fost plivite la timp iar secerişul s-a telor. rerilor. De fapt e doar începu­ cu urechea şi privesc nedumeriţi ia ce aud şi ce văd în jurul lor. Pentru
tul ei. Se vor găsi alţii să-i scrie ei iotul este nou. Pionierii de ia ciclul 1 şi II sînt disciplinaţi. Pe fe­
făcut cu combina S.M.T. Rezultatele La sfat, Ia timp urmarea. In ziua de 9 sep­ ţele iuiuror se poate citi voia bună.
tembrie s-a urnit încă un sat. Ţăra­
au fost cît se poate de bune. In printre cetăţeni Profesorii şi învăţătorii sini şi ei prezenţi. In această zi, bucuria le
luncă s-a obţinut o producţie de 3.100 nii au pornii pe o cale nouă. In is­ esle şi lor părtaşe.
toria comunei Cristur se vor înscris
kg. la ha., dincolo de linie 2.500 kg., O clădire nouă a apărut în inima însă multe pagini. Tov. profesor Emil Laslău, directorul şcolii, felicită pe elevi şi cadhle
satului. Nu-i prea mare, dar didactice, cu ot.-azia deschiderii noului an şcolar şi dă indicaţiile nece­
iar pe deal, ceva mai puţin. Produc- vopseaua de pe cercevelele ferestre­ S. GORJANU sare. Apoi face prezentarea diriginţilor şi a profesorilor pe clase.

ţia medie a întovărăşirii depăşeşte lor, perdelele de mătase şi tot ce-i Sorin Parcaş, Mihai Lăpugean, Tiberiu Piniecan şi alţii ascultă cu

cu mai bine de 500 kg. rezultatele aparţine vorbesc de la sine despre

y • -• * 4 »1 >» « « « » - « « « » « » > 1-« j i_ -, - V I J A - Î J I | t ţ - __» « » ». « L * •_' « • Ü Î * i J « « I î ' i i r * Jl î **-. «¦  ijA J fc fe S Î* H i _ interes totul, li frăminţă un lucru: să înveţe cil mai bine, în acest _an 1