Page 55 - 1958-09

(

Nr. 1165 DRU MÎTr. SOCIALISMULUI Pci.'. 3

De la cabinetul regional de partid Mihai Hada s-a întors din concediu La cea mai gură

Se pregătesc propagandiştii 44444444*4»4«44t 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 «»« de exploatare

peşti™ cadrele didactice ¦
Eu i-am spus că brigada <flf-
Mihai Huda este şeful unei geam ce vorbeau ei, nu puteam *
Concluziile analizei făcute de că­ sistemul învăţămîntului de stat să fie brigăzi de . la sectorul VII al însă să le răspund. Ştiţi că noastră a făcut anul acesta 3 **
tre Biroul Comitetului regional de par­ pregătiţi în inod separat, pentru ca a- minei Lupeni. De curind el s-a limba bulgară seamănă mult
tid asupra felului în care s-a desfăşu­ ceştia să poată studia mai temeinic întors din R.P. Bulgaria unde cu rusa, iar eu cu limba rusă ft
rat învăţămîntul de partid în anul problemele legate de munca de edu­ şi-a petrecut concediul de o- mă cam descurc. Mihai Huda
şcolar 1957-1958 au scos în evidenţă care a copiilor oamenilor muncii. dihnâ. De cum s-a prezentat începu să povestească mai de­ străpungeri. Nu i-am spus t
ca un neajuns faptul că propagandiştii la mină ortacii l-au şi asaltat parte. Mai mult am stat la Ne­
formelor de învăţămînt de partid, la De asemenea, în scopul înarmării cu întrebările şi nu l-au lăsat bine 7
care participau cadrele didactice din cadrelor didactice cu cunoaşterea prin­
sistemul învăţămîntului de stat, nu erau cipalelor teze ale învăţăturii marxist- Da ! Dar cum v-ati in 4 Masivul Certej, aparţinător masivului prin tăierea arborilor
suficient de bine pregătiţi în proble­ leniniste şi folosirea lor în interpreta­ muntelui Găina, cu pădurea lui fără viitor, Iăsînd arborii buni
mele specifice domeniului în care lu­ rea materialistă a fenomenelor, în acest leles 7 Ştia romineste 7 Inter 0<4, seculară, constituie o mare bo­ de însămînţare; etapa. II-a —
crează. Ei participau la şedinţele de an şcolar toate cadrele didactice vor găţie pentru'ţara noastră. In deschiderea masivului pentru a
piegătire, organizate de cabinetele de fi încadrate în sistemul învăţămîntului veni din nou minerul cel curi- * trecut, cînd capitaliştii nu urmă­ se da futnină puieţilor şi etapa
partid, alături de cei din industrie, a- de partid. reau altceva decît profitul, ex­ II i-a — tăierea, care se face cu
gricultură, transporturi etc. De aceea, pinâ ce nu a povestit tot ce a săbar, pe m alul Mării Negre. os. ploatarea' masivului era socoti­ grijă, doborînd arborii cu vîr-
învăţămîntul de partid nu era suficient Pentru a asigura deschiderea ,1a timp tă ca „nerentabilă“. E drept ful la deal pentru a . nu distru­
de legat de specificul activităţii lor şi în bune condiţiuni a anului şcolar văzut. Aici, întregul nostru grup s-a — Era un tovarăş din .gru- ¦ că pînă a se trece la exploata­ ge puieţii şi fără a se face cio­
educative. în sistemul învăţămîntului de partid, rea iui, a trebuit multă muncă. plituri, cu scopul de a qu aco­
comitetele raionale de partid au luat — Am umblat mult prin bucurat de un tratament ex­ pul nostru care înţelegea des- ¦ Dar pe oamenii zilelor noastre peri seminţişul). Muncitorii fo­
In scopul înlăturării acestui neajuns, măsurile corespunzătoare în vederea nu i-a înspăimîntat nici munca, restieri au început prima tăiere,
Biroul Comitetului regional de partid a pregătirii propagandiştilor. Au fost des­ Bulgaria — începu el. împre­ cepţional. Am avut la dispozi­ tul de bine poloneza. Şi, apoi X nici greutăţile. doborînd arborii fără viitor. Pe
hotărît ca în acest an de învăţămînt, chise cursuri în care cadrele de par­ canalul uscat, erau coborîte lem­
propagandiştii cadrelor didactice din tid şi de stat, dintre cele mai bine ună cu alţi tovarăşi din Ro- ţie tot ce am dorit, incepind de prin semne, prin gesturi ne-am ţ Primii paşi, nele de foc, iar îunicularul pa­
pregătite, predau lecţii. ‘mintă am viziiat oraşele Sofia, la mincarea din abundenţă descurcat de minune. sager a intrat în funcţie trăgînd
Vama, Burghas şi Nesăbar. pinâ la distracţiile cele mai î Era prin printăvara anului buştenii grei de peste 1.000 kg.
1953, cînd un grup de delegaţi Astfel, prin octombrie 1957 în­
Peste tot grupul nostru a fost plăcute. Sunetul sirenei care-i che- j de Ia Ministerul Silviculturii a cepe să se îndeplinească planul
întîmpinât prieteneşte, cu bu­ Am legat multe prietenii cu ma la lucru, întrerupse poves- $ străbătut poteca de-a lungul sa­ lunar stabilit pentru noua gură
curie. Cînd au auzit tovarăşii minerii bulgari, albanezi şi tirea lui Mihai Huda. In drum X telor Bulze'ştii de Jos şi de Sus, de exploatare. De aici se tran­
bulgari că sînt miner din Va­ polonezi care se aflau în con­ spre intrarea în mină, Huda ţ sportă mii de metri cubi de
lea Jiului, să fi văzut cum mă cediu in această staţiune. Eu, îşi întrebă ortacii cum lucrea- c proiectînd drumul de legătură lemn de foc, buşteni de gater,
între aceste sate şi comuna A- traverse, doage de fag pentru
asaltau ca întrebări despre personal, m-am împrietenit ză acum, şi ce-au făcut în lip- 4 vram Iancu — Vidra Moţilor, — ambalaje, lemn pentru celuloză,
viaţa şi munca noastră. Le-atn cum i se spunea pe vremuri — lemn peţptru distilarea uscată,
spus despre brigada noastră, mult cu un miner polonez pe sa lui. O* drum pe care aveau să se trans­ cherestea pentru instalaţii etc.
porte mii de fnetri cubi de lem­ Şi planul noii guri de exploata­
despre voi. num e'Anton Smegulecz. Cu a- — Păi ce să-ţi spunem noi X ne. Atunci au apărut în Bul- re a crescut de la o lună Ia alta.
zeştii de Sus primele cabane Faţă de august 1957, în august
CARNET JURIDIC cest om am vorbit mult. El — răspunse unul. Imediat o X 1958 planul s-a dublat. Faptul
La Sofia ne-a întîmpinât un lucrează la o mină din Sile- să vezi. Trebuie să şti doar că ¦ pentru muncitorii ce urmau să că în semestrul 1 al acestui an
grup de pionieri. Aceştia ne-au zia, într-un abataj frontal. in timpul cit ai fost plecat, % lucreze Ia drum. A lost adus şi sectorul Vata al I.F.E.T.-uIui
întins carneţelele să le dăm Mi-a vorbit despre ortacii lui, noi am scos salarii de peste 4 primul grup electrogen, iar în Sebeş — Moneasa (de care apar­
Chefurile l-au costat rile pe care le dăduse la cum­ autografe. Le-am dat bucuroşi. despre munca minerilor polo­ 100 de lei pe post. toamna anului 1954 încep lucră­ ţine noua gură de exploatare
părare. Fiind întrebat de ce face 4 rile. După trei ani, în 1957, în din masivul Certej), şi-a îndepli­
Zilele trecute, pe una din stră­ acest lucru a răspuns: „dacă o locul potecii se putea vedea un nit pianul în proporţie de 108 la
zile comunei Iiia am întâlnit pe vacă nu-i bună de lapte o vînd“. Tot la Sofia am vizitat mauso­ nezi. F. NICU * drum minunat care ajungea pî­ sută, se datoreşte şi forestieri­
judecătorul Radu Gabor de la nă Ia masivul Certej. lor de pe masivul Certej ca Pe­
tribunalul raional. Din vorbă-n Nici- la proces n-a vrut să re­ leul lui Gheorghe Dimitrov, O tru Bucurenciu, Ioan Safta, şefi
vorbă am ajuns să discutăm şi cunoască prea multe. Dar pe muzeul de istorie, numeroasei Acesta a fost primul pas făcut de brigăzi la corhănit lemne de
despre unele elemente care od-a- baza probelor din dosar, geam­ O $<>0 O pentru deschiderea noii guri de foc Simion Nelega, fasonator,
tă ajunse în conducerea diferite­ başul Filimon Loghin a fost exploatare forestieră. Apoi, tot Nicolae David, maistru manipu-
condamnat la 3 ani închisoare blocuri muncitoreşti şi altele.* în 1957, • vara, se construiesc iant, şi alţii care îşi depăşesc
lor magazine, uita de legile sta­ corecţională. pentru tăietorii de lemne, pe lunar pianul cu 10—20 la sută.
tului şi se înfruptă din avutul Se pregătesc pentru nouaZiua minerilor no’ştri am săr-+? marginea apei Ribarului de Ia
obştesc. Ajunşi la tribunal, ju­ Huliganismul stagiune poalele masivului, primele 4 ca­ Odată cu dezvoltarea lucrări­
decătorul mi-a arătat citeva do­ se pedepseşte bătorit-o in oraşul Sofia. Cu% bane cu o capacitate de 200 lor de exploatare a crescut şi
sare. Unul din dosare se referea locuri şi o cantină. Nu mult numărul muncitorilor. Acum,
la individul Virgit Honigman In luna august, la căminul acest prilej tovarăşii bulgari?t după aceea, în august, sosesc aici lucrează peste 300 de tăie­
care a venit din Bucureşti şi cultural din Brîznic, comuna au organizat o adunare festi-ţ Colectivul teatrului de păpuşi luat repetiţiile la spectacolele primii muncitori forestieri în nu­
s-a angajat ca gestionar la fi­ Lăpuşnic, a avut loc o adunare vă. La adunare am luat şi e u »„Vâsilache” din Petroşani se „Isprăvile lui Păcală”, şi „Dra­ măr de 30, care au trecut Ia
liala din Cimpuri-Surduc de pe a cetăţenilor, unde s-au .discutat cuvintul şi am vorbit despre\ pregăteşte intens pentru deschi­ gostea celor trei portocale”. Pre­ pregătirea exploatării masivului.
lingă cooperativa „Mureşul“ diferite probleme de interes ob­ Liniştea pădurii seculare a fost
Ilia. A stat ca gestionar doar ştesc. In timpul adunării, indi­ condiţiile in care muncesc a zilbderea noii stagiuni. Localului i gătiri tehnice în vederea începe­
citeva luni. Dar în acest timp, vidul Nicolae Sara, fiind în minerii noştri, despre faptul ¦ se fac reparaţii generale, iar în rii repetiţiilor se fac şi la pie­
individul Virgil Honigman a stare de ebrietate, a intrat în sele „Poveste de iarnă”, „Salba
dus o viaţă numai in chefuri. localul căminului şi a început că mulţi mineri îşi fac casei atelierul tehnic se lucrează de de mărgăritare” şi „Maitra”.
Mai tîrziu, cînd i s-a făcut o să se comporte intr-un fel cu zor pentru terminarea la timp Pentru întărirea colectivului au
revizie a gestiunii, i s-a găsit totul nepermis. Pentru fapta sa proprii, despre ciştigurile noas-l a păpuşilor. Păpuşarii repetă a- fost recrutate elemente talentate
acestuia o lipsă de 5.349 lei. huliganică cetăţenii din comună
Cum era şi normal, tribunalul l-au dat pe mina organelor ju­ tre frumoase, despre decoraţiij proape zilnic piesa „Micul Muk”
raional a judecat fapta indivi­ diciare din partea cărora a pri­
dului Honigman, condamnindu-1 mit un an şi 6 luni închisoare noştri cu ordine şi medalii... t cu care preconizează să deschi­ dintre artiştii amatori ai forma­
la 4 ani închisoare corecţio- corecţională.
nală, un an interdicţie corec- Aici, Mihai Huda a fost opriţi dă stagiunea la 20 septembrie ţiilor existente în raion. Sub re­
ţiorială şi l-a obligat să despă­
din povestire de un ortac care-l\ a.e. gia tovarăşului Teodor Brădes-

întreabă. ţ In faţa colectivului artistic de cu, păpuşarii se străduiesc să

— Dar ce, cunoşti limbat la „Vasilache” stau şi deplasă­ deschidă la data fixată stagiu­

bulgară 7 * rile pe care trebuie să le efectu­ nea şi să prezinte micilor spec­

— Drept să vă spun, înţele-t eze în această lună în satele ra­ tatori un spectacol de calitate
¦• ' -y : * *• 4 + ionului. In acest sens ei au re­ cu „Micul Muk”.
¦**¦¦¦*? ¦* *r•

gubească suma însuşită. i a laminorul „N. Crislea" din tulburată de zgomotul lierăs- tori de lemne, iar în perioadele
După cum se vede, pe ges­ Galaţi, a iniral de curind in pro­ traielor şi pocnetfeto seci ale de vîrî numărul ior creşte pînă
ducţie cea de a 2-a linie de lami­ securilor izbite cu sete în trun­ Ia 500. Pentru satisfacerea ne­
tionarul Virgil Honigman che­ nare a tablei subţiri. Procesele de chiurile arborilor. „Hei-rup-ul“ voilor acestor muncitori, a mai
furile interminabile l-au costat. producţie, a noii linii, una din cele ce izbucnea din piepturile mun­ fost construită încă o cabană şi
mai moderne de acest !el din ţara citorilor era dus de ecou pînă s-a instalat un punct sanitpr.
Geambaşul de vite noastră, sini automatizate. Utilajul departe prin văile masivului. In curînd în cabanele muncitori­
Zgomotul fierăstraielor, securi­ lor vor începe să cînle difuzoa­
Individul Filimon Loghin din şi agregatele au fost lucrate majo­ lor şi ţapinelor se auzea de di­ rele. S-au luat deja măsuri pen­
satul Boz, comuna Brănişca, se
ocupa cu cumpăratul vitelor de ritatea in ţară.
pe pieţele din Brad,' Dobra şi
alte localităţi şi apoi le vindea IN C LIŞEU : Macaragiu! Mihai

in diferite tirguri din regiune. Carp şi stivviforul Vasile Nicolae mineaţa pînă seara tîrziu. Se tru instalarea unei staţii de ra-
Numai în lunile iulie şi august in timpul lucrului, la stivuirea ta­ lucra la prima rampă de încăr­ dioficare. De asemenea, aici. se
a. c. acesta a cumpărat cinci blelor. cat lemne, ia drumul de tras va amenaja o bibliotecă de un­
vite şi le-a vîndut la preţuri buşteni pe pîrîul coastei şi la de muncitorii pot să împrumute
mult mai ridicate decît preţu­ >.A A . M J U construirea canalului uscat pen­ cărţile dorite.
tru apropierea lemnelor de foc.
C a te g o ria B la baschet In acelaşi timp s-a început mon­ ?

Aşa s-a deschis o nouă gură

„Mureşul“ Deva a spart gheaţa tarea gaterului şi a îunicuiaru- de exploatare forestieră în mun­
lui pasager de tras buşteni pe ţii noştri Apuseni. De aici, din
o lungime de 1.300 metri. masivul Certej, iau calea spre

Glasurile celor care încurajau prima repriză se părea că şi de Alasivu! Certej intră îabriciie de cherestea din ţară,
duminică dimineaţa jucătorii e- data aceasta „Mureşul“ va fi anual pesie 35.000 metri cubi

chipei de baschet „Mureşul“ învins pe teren propriu mai a- în exploatare lemne. După calculele făcute,

Deva: se auzeau pînă departe. les cînd „Medicina“ avea o di­ Cînd aceste lucrări au fost din acest masiv „nerentabil“
Veniseră citeva sute de specta­ ferenţă de 6 coşuri. Aceasta im­ gata, a început exploatarea ma­ pentru capitalişti, se poate ex­
tori pentru a încuraja echipa presie a fost spulberată în re^ sivului, care se face în trei eta- ploata 1.000.000 metri cubi lem­
favorită, pentru a nu mai da priza a Il-a cînd devenii au o < pe. (Etapa I-a — deschiderea ne. Socotind la 35.000 metri
prilejul ca şi de această dată să puternică revenire, mareînd coş cubi pe an, exploatarea masivu­
fie învinsă pe teren propriu. Oa­ după coş reuşind să egaleze şi

menii au prins aripi mai ales să ia conducerea. Jocul în vi­ lui Certej va dura peste 28 de

cjnd jucătorii deveni şi-au venit teză, acţiuni bine gîndite, o a- CELUI— fireE i i « , celofibră...3 1 executa în fabricile unde era prelu­ ani.
în fire şi au început să se mişte părare botărîtă, au stăvilit în­ crată. Acum, s-a construit o cameră Şi, ca să nu se piardă nimic
cti mai multă siguranţă pe te­ cercările celor din Timişoara de de condiţionare. Calitatea s-a îmbu­
ren. a modifica rezultatul. Jucătorii din această bogăţie, conducerea
deveni voiau parcă să demons­ sectorului a luat hotărîrea ca
De la început trebuie spus că

jocul ambelor echipe a plăcut, treze că ştiu baschet şi că atunci nătăţit. Puteai vedea înainte cum mă­ din aşchii şi lemnul mărunt să

că au furnizat multe faze spec­ cînd se pregătesc cu stăruinţă Căutînd să dovedească că produ­ care persistă un miros înţepător de — Numai cîteva cifre să mai în­ tasea se transporta manual. Firele se facă pe loc cărbune mangal,
taculoase, gustate de public. pot învinge. Şi au reuşit, toc­ sele fabricii sint de bună calitate, acid. de chimicale. Am privit cum semnaţi — a spus el. In primele 7 sînt delicate şi orice atingere lasă care este atît de folositor indus­
mai datorită înlăturării unor lip­ iovarăşa ing. María Ionescu de la din celuloză de molid specială se luni preţul de cost a fos* redus cu urme. S-au gîndit muncitorii şi au ho- triei noastre.
Intîinirea de baschet dintre e- suri semnalate la vreme şi a „Filatura" , din Lupeni, mi -a povestit produc fire argintii de mătase, puf 0,84 la sută peste sarcina planificată. tărît ca transporiul intern să se facă
chipele „Mureşul” Deva şi „Me­ unei mai mari voinţe de luptă. o scurtă întîmpiare petrecută de cu­ moale de celofibră, care se deosebeş­ Am realizat şi mari economii: 22.700 R. BUDIN
dicina “ Timişoara a luat sfîrşit

cu scorul de 61-51 în favoarea S-au mai observat şi în acest rind. te anevoie de lînă, fire care imită kg. acid sulfuric, 23.800 kg. hidrat cu lăzi montate pe roţi...

devenilor. Această victorie este joc unele greşeli. Ne referim la — Achizitorul de la fabrica de pos­ paiul de orez, din care se confecţio­ de sodiu, consumul de energie s-a îmbunătăţirile aduse producţiei sînt -A N U N Ţ —
prima pe care o înregistrează e- felul cum au fost conduse con­ tav din Azuga — spunea tov, Iones­ nează pălării şi printre alte produse, redus cu 10 Ia sută, cel de combus­ numeroase, multe dintre ele nefiind
cbipa din Deva în actualul cam­ traatacurile, multe din ele fiind cu — este un bătrînel simpatic şi bureţii artificiali. Este o muncă mi­ tibil cu 15 la sută... înregistrate în nici un caiet. Roadele întreprinderea Construcţii Dru­
pionat al diviziei B. Dacă în lipsite de finalitate. tare priceput. Intr-una din zile a vă­ găloasă, care cere multă atenţie. Da­ aplicării lor se văd însă la tot pasul. muri nr. 2 Deva, strada „Dr.
trecut arătam unele lipsuri care zut pe biroul meu celofibră. Fabrica că într-o baie se pun mai multe chi­ Scăpînd din lumea cifrelor, am
au dus la insuccese, de data a- S-au evidenţiat în mod deose­ din Azuga tocmai terminase stocul micale decît este necesar, firele pro­ căutat să le aflu explicare. Şi, în bu­ Cel mai nou lucru în fabrică este,
nă măsură am reuşit. Eîe oglindesc

ceasta avem numai cuvinte - de bit : Barbu, Popescu, Drăgan, de şi nu mai avea ce lucra. De aceea duse nu mai sînt de calitate. Acest hărnicia colectivului,' dorinţa munci­ însă, producerea bureţilor artificiali. Petru Groza” nr. 14, aduce la

laudă pentru majoritatea celor la echipa „Mureşul” Deva. Tot ne-a rugat să le dăm numai două lucru însă nu se întîmplă. torilor, inginerilor şi tehnicienilor de Doi ani de zile s-au tot făcut expe­ cunoştinţă că s-a înfiinţat o

care compun echipa. de la Deva menţionăm pe ju­ baloturi, nu mai mult „că noi, spu- Dacă în privinţa calităţii s-au ob­ a merge mereu înainte. rienţe. In lahorator s-au obţinut pri­ şcoală tehnică de drumuri şi po­

întreaga desfăşurare a jocului cătorul M. Bănulescu în reveni­ n .a el, primim celofibră de calitate ţinut succese, acelaşi lucru se poate In perioada de iarnă s-au făcut mii bureţi. A început construirea uti­ duri în Bucureşti — cu şcolari-'
a prilejuit o luptă pasionată superioară din import“. Nu ne-am su­ afirma şi despre realizarea celorlalţi încercări de a se obţine vîscoze eco­ lajelor chiar în atelierul fabricii. A- zare gratuită — pentru care se
re de formă. părat că nu are încredere în calita­ indici. In numai 8 luni din acest an cutn sînt aproape complect montate primesc înscrieri de candidaţi în
pentru fiecare minge, pentru fie­ tea producţiei noastre. Le-am dat ba­ s-au produs peste plan 22.200 kg. fire nomice. S-a reuşit. Aceasta a permis toate. In curind vor fi livrate primele vîrstă de 17-25 ani. Ca o primă
VASILE PLOPEANU loturile cerute. Peste două zile am de mătase, 5.153 kg. celofibră, 36.581 să se lucreze cu parametri de control
care coş marcat. La început, în

. ------------------------s u ­

]oc dur la Calau primit o telegramă prin care fabrica kg. sulfură de carbon... Un singur a- ai fabricaţiei la limita inferioară. De cantităţi de bureţi. S-au şi găsit cum­ condiţie, candidaţii să fie ab­
din Azuga ne ruga insistent să-i li­ mănunt este edificator asupra activi­ aici au rezultat mari economii de acid părătorii — au cerut întreprinderi solvenţi ai şcolilor medii de 10
La Călan formaţia „Victoria" nul dezamăgiţi privind compor­ vrăm mari cantităţi de celofibră. tăţii colectivului: din luna iulie 1955, sulfuric şi sodă. S-a făcut un siudiu poligrafice, chimice, peirolifere şi ani cu examen de maturitate.
din localitate a întîlnit in ca­ tarea adversarilor. Scorul nu o- „Este mai bună şi mai ieftină ca cea sarcinile de plan au fost realizate pentru a se găsi limita la care sul­ chiar miniere. Desigur că şi gospo­
drul campionatului regional de gliAdeşte nici pe departe rapor­ de import“ se arăta în telegramă. lună de lună — deci 37 luni la rînd. fatul de zinc nu mai influienţează dinele se vor bucura de apariţia in Informaţii asupra celorlalte
fotbal pe „Corvinul“ Deva de tul de forţe existent pe teren. negativ asupra calităţii. Şi din aceste comerţ a acestui produs nou. condiţiuni, asupra actelor ce-
care a dispus cu scorul de I—0. Brutalităţile la care au recurs Intr-adevăr, preocuparea de căpete­ Eram nerăbdător să aflu cum au încercări s-a ajuns la economisirea trebuie depuse şi a drepturilor
jucătorii din Călan au degenerat nie a colectivului fabricii de fire ar­ fost obţinute aceste rezultate. Plani­ sulfatului de zinc. înainte, mătasea Întrecerea^ la „Filatura“ din Lupeni pe care le vor avea elevii, se
In general jocul a fost confuz jocul. Acest lucru trebuie să dea tificiale „Vîscoza“ din Lupeni, csle ficatorul şef nu m-a lăsat să plec artificială în sculări părăsea fabrica continuă. Pînă la sfîrşiiul anului alte dau la sediul întreprinderii —
de gîndit colectivului sporliv de îmbunătăţirea calităţii producţiei. numai cu cifrele luate. Puteam să-l necondiţionată, Această operaţie se noi succese vor li înscrise, vor face serviciul personal — în fiecare
şi presărat cu durităţi din par­ la Călan şi să la măsuri pentru refuz î faimă aceslui harnic colectiv. zi, pînă ia data de 20 septem­
ca pe viitor să nu se mai repete Am străbătut secţiile fabricii, în brie a.c.
tea gazdelor. Din această cau­ R. GHEORGHE
situaţia de duminică.
ză jucătorii deveni şi chiar pu­

blicul spectator au părăsit tere­