Page 56 - 1958-09
P. 56
Pag. 4 n p rv rri soriArrSMtum Nr. 1165
KIKSSPPCtttU
AxüAmele ş lir i ¦¦ju ilim e ie s Ü r i • ju ü im & lB ş lip j,. LuiPi depoziţie împotriva proiectului
noii constituţii franceze
Madagascar partidului democrat din Guineea
S. U. A. concentrează in Taivan LA GRAZ Luna presei comuniste PARIS 16 (Agerpres)'. — franceză al cărui lider este pri
După cum anunţă ziarul „Paris mul ministru al Guineei, Seku
noi forţe terestre şi aeriene EXPOZIŢIA în Italia Dimanche“ două din cele mai Ture. Confernţa a adoptat o re
„ B u c u re ş ti - mari organizaţii sindicale din zoluţie in care se declară îm
Madagascar s-au pronunţat îm potriva proiectului de constitu
NEW YORK 16 (Agerpres). caşii marinei americane debar c a p it a la R .P .R ." ROMA 16 (Agerpres). — In Mari mitinguri' a-u avut loc potriva proiectului anti-derpocra- ţie al generalului De Gaulle şi
caţi în Taivan „vor mai rămi- Italia se desfăşoară luna presei şi în alte oraşe din Italia. La tic al noii constituţii franceze. respinge „comunitatea“ prevă
— Corespondentul agenţiei As ne aici o anumită perioadă de VIENA 16 (Agerpres), —j comuniste la care participă mase mitingul din Brescia a luat cu zută in acest proiect intre Fran
timp“. In oraşul Graz din Austria j largi populare. vintul Gean Carlo Pajetta, la Guineea franceză ţa şi coloniile ei din Africa. Re
sociated ' Press transmite din a avut loc deschiderea expozi-} Catania — Umberto Terracini, zoluţia arată că prin aceasta gu
Corespondentul afirmă că în ţiei „Bucureşti — capitala] La 14 septembrie peste 50.000 la Terni — Mario Alicata, la PARIS 16 (Agerpres). — vernul francez urmăreşte perpe-'
prezent pe aerodroamele din R.P. Romîne” organizată de a-^ cetăţeni diin Bologna au asistat Roma — Paolo Buîalini. In zeci După cum transmite United tuarea dominaţiei franceze şi
Taivan se află cel puţin 3 uni la un miting organizat în cins Press International, la Conakry
tăţi de avioane cu reacţie ame tea ziarului „Unita“ la care a (Africa occidentală franceză) a cere să se acorde Guineei fran
ricane, aviatorii fiind şi ei ame avut loc duminică conferinţa
ricani. ceze „deplină independenţă“.
Taipe că în prezent militari a- WASHINGTON 16 (Ager
pres). — La 15 septembrie Mi
mericăni, rachete, avioane de nisterul Apărării al S.U.A. a a- [N AJUNUL REFERENDUMULUI
îiunţat oficial că batalionul 2
vînătoare cu reacţie, avioane de de rachete „Nike Hercules“ din
regimentul 71 de artilerie sta
transport şi echipament prove ţionat la Fort Bliss (Statul Te intensificarea operaţiunilor militare
xas), a primit ordinul să plece
nit din S.U.A. sosesc in Taivan in „regiunea Oceanului Pacific“. franceze din Algeria
Batalionul are un electiv de a-
în vederea „sporirii puterii mi proximativ 800 de oameni şi sociaţia „Austria - Romînia”.^ luat cuvintul Luigi Longo, se de oraşe din ţară au avut loc
este înzestrat cu 48 instalaţii
litare“. pentru lansarea rachetelor. Deşi Panourile expuse înfăţişează j cretar general adjunct al Par festivităţi in cinstea ziarului
purtătorii oficiali de cuvînt ai
Corespondentul relatează că Pentagonului au refuzat să răs Caspecte din toate domeniile; tidului Comunist Italian. „Unita“.
pundă dacă acest batalion pleacă precum şi realizări din uiţi- ^
in Taipe.se şi află reprezentan în Taivan .agenţiile americane
de presă subliniază că Statele
ţii unei mari firme de construc Unite fac pe această insulă mii ani. j PARIS 16 (Agerpres). — Bu trioţilor algerieni. Potrivit bule
„foarte mari“ concentrări de a- letinul centrului de informaţii tinului, la aceste operaţiuni vor
ţii care au elaborat un vast pro vioame de tipurile cele mai mo La deschidere a luat cu-^ al ţărilor din Orientul apro participa subunităţi „deosebit de
derne, de rachete, materiale mi piat anunţă că în momentul de mobile“ ale trupelor franceze.
gram prevăzind construirea de litare şi subunităţi de trupe. vîntul Karl Schitfer, redactor' Festivităfi cu prilejul celei de-a X-a faţă comandamentul francez din Buletinul arată că, după păre-
După cum anunţă Associated aniversări a înfiinţării primelor Algeria elaborează măsuri spe îea comandamentului francez,
terenuri de lansare pentru pro Press toate acestea sosesc in al ziarului „Warheit“ din ciale pentru intensificarea ope „numai nimicirea deplină şi
mare număr în Taivan. raţiunilor militare din Algeria
iectile „Nike Hercules“ de tipul 'Graz, care a vizitat R. P. in ajunul referendumului în le cruntă a detaşamentelor de in
gătură cu noul proiect de cons surgenţi va asigura desfăşurarea
„pămint-aer“. Unele din proiec Romînă cu ocazia Festivalu cooperative agricole de producţie tituţie; referendumului în Algeria“.
lui mondial al tineretului. Au -• Scopul acestor operaţii care
tilele de acest tip se şi află în au şi fost denumite „operaţii de Trupele franceze, se spune in
pieptănare“ constă în a zdrobi
Taivan iar altele sînt in curs fost prezentate filmele docu în R. P. Ungară rezistenţa tot mai dirză a pa buletin, sînt ferm hotărîte să nu
mentare romîneşti „Lacul Ro
d.e transportare. g se dea în lături de la nici un
Acelaşi corespondent arată că şu”, „Theodor Aman” şi ,Re-j BUDAPESTA 16 Corespon fiinţării primelor cooperative a- mijloc pentru a obţine maxi
dentul Agerpres anunţă : La 14 gricole de producţie. Cu zece
de aproape doi ani s-au adus tezatul”. Atît expoziţia cit şi septembrie au început in R.P. ani in urină, o mină de prole mum de voturi algeriene in spri
tari agricoli şi ţărani săraci- au jinul proiectului noii constituţii.
în Taivan proiectile teleghidate !filmele s-au bucurat de apre--] Ungară festivităţi cu prilejul pus' bazele primelor 176 de co
operative a.gricole de producţie.
„Matador“ de tipul „pămînt-pă- cierea publicului. celei de-a 10-a aniversări a în-
mint“, care pot fi încărcate cu Expoziţia va fi deschisă 10 j
încărcătură atomică. In Taivan, 7zi le. ;
continuă .corespondentul agen •* Cu toate greutăţile, cu toată po
ţiei, Associated Press, au şi so litica lichidatoristă dusă in
1953-1954 de trădătorul1Nagy
sit subunităţi ale unei unităţi LA WEIMAR:
combinate de şoc, ale aviaţiei aleluptătorilorImre — pe atunci preşedinte
al Consiliului de Miniştri — cu
militare americane. Celelalte Intîlniri
subunităţi. sînt în drum spre M em orandum grec în sprijinul înscrierii
p ro b lem e i c ip rio fe pe ordinea de zi
Taivan. din rezistenţă tot atacul furibund dezlănţuit a Adunării Generale a O .N .U .
de contrarevoluţie, ideea trans
La bazele din Taivan se află
avioane cu reacţie „F-104“ şi WEIMAR 16 Corespondentul da şi Belgia. Au participat de formării socialiste a agriculturii
avioane de transport „S-130“. Agerpres anunţă: La Weimar asemenea Rosa Thälmann, K. a pătruns în mase şi astăzi e-
au loc numeroase intîlniri ale Namokel prim secretar al Con x'istă în R. P. Ungară 2.759 co
Potrivit corespondentului, puş membrilor delegaţiilor străine ale siliului Central al Uniunii Tine NEW YORK 16 (Agerpres).
luptătorilor din rezistenţă şi retului Liber German şi U. operative agricole de producţie Palamas, reprezentantul Greciei
O p in ia publică, din A n g lia foştilor deţinuţi ai lagărelor de Schor, preşedintele organizaţiei cu circa 138.000 membri şi cu la O.N.U., a înaintat un „me International, Palamas a sub
condam nă politica agresivă concentrare hitleriste, care au de tineret „Deutscher Jugen mai bine de 1.300.000 holzi te morandum explicativ“ în spriji liniat că conflictul in privinţa
nul cererii Greciei ca problema Ciprului „intră în prezent în fa
participat la ceremonia dezveli dring“, eliberat de curînd din- ren, 830 grupe cooperatiste cu za sa cea mai critică“. El a a-
rătat că planul britanic cu pri
a Statelor Unite faţă de R. P. Chineză rii monumentului victimelor fas tr-o închisoare vest-germană. 34.000 membri şi 2.420 întovă cipriotă să fie trecută pe ordi vire la Cipru reprezintă o „a-
cismului de la Buchenwald. La întâlnirea membrilor sin răşiri şi diferite asociaţii agri nea de zi a celei de-a 13 sesiuni lianţă anglo-turcă intr-un colo
LONDRA 16 (Agerpres). — mat impresia clară că cea mai cole de producţie cu, aproxima a Adunării Generale a O.N.U. nialism aventuros“ care „va da
Opinia publică din Anglia con- mare parte a poporului din Sta- întâlnirea tinerilor antifas dicatelor din diferite ţări ale tiv 63.000 membri. poporului cipriot doi sfăpînî în
cişti s-a desfăşurat intr-o atmos Europei s-au desfăşurat ample Potrivit agenţiei United Press
feră de frăţie şi cordialitate. Au discuţii asupra unor probleme
damnă politica agresivă a Sta- tele Unite nu sprijină politica participat oaspeţi din Romînia, politice şi asupra altor proble •loc de unul“.
me. Conducătorii Uniunii sindi „Grecia, a spus el, nu va pu
telor Unite faţă de R.P. Chine- guveimuîuUTaţă"de China. Ungaria,''Polonia,' Franţa, Olan- catelor libere gerrhane, care au
ză.^ v: —1--------------- *------------------ participat la întâlnire, au discu tea niciodată participa la o aseJ
tat împreună cu oaspeţii străini Noul guvern finlandez - cel mai reacţionar menea acţiune“.
Ua 14 septembrie a avut loc „Dacă americanii nu se vor problemele sindicale, probleme din u ltim ii 30 de ani, declară deputatul 0. Woti
la Hyde Park o adunare de pro- privind educarea tineretului în „Orice încercare a guvernului
R. D. Germană şi o serie de pro britanic de a-şi impune planul
¦împotriva provocărilor a- bleme de producţie. HELSINKI 16 (Agerpres). — în parlament există o majori cu ajutorul forţei împotriva vo
Luînd cuvintul la Helsinki de tate de stânga. Istoria politică inţei hotărite a majorităţii covir-
retrage, noi vom reîncepe lupta“rrfericane în regiunea coastelor Au avut loc de asemenea în putatul O. Woti, reprezentantul a Finlandei independente, a spus şitoare a populaţiei cipriote, a
chineze. La adunare s-a adoptat tâlniri ale femeilor, parlamenta opoziţiei social-democrate, a vor el, nu cunoaşte un precedent ca încheiat Palamas, ar putea duce
o rezoluţie care condamnă po — declară unul din liderii opoziţiei libaneze rilor, lucrătorilor din economia bit despre situaţia politică cre un partid politic să-şi trădeze la o evoluţie foarte tragică pe
comunală, etc. La 15 septembrie ată în urma formării noului gu astfel programul şi pe adepţii insulă. Repercusiunile acestei
litica războinică a SULA. şi BEIRUT 16 (Agerpres). — el, „constituie o ameninţare la s-a deschis la Weimar întâlnirea vern finlandez. In prezent în săi, aşa cum a făcut conducerea situaţii ar putea pune in primej
cere ca guvernul englez să se K. Djumblat, unul din liderii o- adresa Libanului“. luptătorilor antifascişti din re partidului social democrat în die pacea şi securitatea în în
pronunţe clar împotriva provo poziţiei libaneze, care a condus zistenţă din cele două părţi ale Finlanda — a arătat el — a rezolvarea problemei constituirii treaga regiune”.
cărilor americane. In rezoluţie forţele populare din sudul Liba Djumblat a declarat că va Germaniei şi din Berlinul occi guvernului.
se cere de asemenea convocarea nului, a declarat corespondentu sprijini numirea lui K. Karaini, dental. fost format guvernul cel mai
parlamentului pentru ca opozi lui agenţiei MEN la Beirul că
ţia Angliei faţă de politica „dacă americanii nu se vor re unul din liderii opoziţiei, care reacţionar din ultimii 30 de ani,
S.U.A. să fie exprimată limpede. trage, noi vom reîncepe lupi a şi a condus forţele populare la
Copii ale rezoluţiei au fost tri vom chema popoarele din în Tripoli, ca şef al guvernului. deşi, cel puţin în mod formal,
mise ambasadei americane, lui treaga lume să ne ajute“. Djum
Macmillan şi lui Gaitskell. blat a exprimat părerea că ge
Sindicatul muncitorilor din neralul Şehab işi va respecta Incepînd de ieri, oraşul New im portante lichideze şi de aceea ele doresc
confecţii din Londra a trimis angajamentul şi va cere după York este din nou locul de în ca o asemenea problemă să fie
Ministerului Afacerilor Externe instalarea sa ca preşedinte, la tâlnire al reprezentanţilor ţări evitată la O.N.U. Acest fel de
al Angliei un mesaj in care se 23 septembrie, retragerea trupe lor membre ale Organizaţiei a pune problema care, evident,
cere ca guvernul să declare că lor americane. Naţiunilor Unite, întruniţi în fata Organizaţiei Naţiunilor Unite urmăreşte avantaje unilaterale
Anglia nu va fi atrasă intr-un Djumblat a cerut deopotrivă cea de-a 13-a sesiune ordina de partea unei mari puteri nu
război provocat de intervenţia ră a acestei organizaţii de mare sfert din populaţia globului pă- cînd tot la New York, Aduna importantă. Ea trebuie să obli poate conveni Uniunii Sovieti
Statelor Unite în Extremul O- imediata retragere a trupelor prestigiu internaţional. mîntesc. In locul marii Chine, rea Generală a O.N.U., întru ge pe agresori să respecte re ce ca şi tuturor ţărilor iubi
rient. engleze din Iordania care, a spus în Organizaţia Naţiunilor Uni nită în sesiune specială extra zoluţia adoptată de O.N.U. în toare de pace.
Intr-adevăr, Ia 16 septem te s-a pripăşit, prin grija deo ordinară, a condamnat în una luna august. Lucrul acesta Îl
f^urtătorul de cuvînt al par La 23 septembrie brie, reprezentanţii celor 80 de sebită a Statelor Unite, fanto nimitate agresiunea anglo-ame- cer în unanimitate partizanii Pe ordinea de zi a lucrărilor
tidului laburist în problemele va fi instalat noul state membre ale O.N.U. s-au ma politică a lui Cian Kai-şi, ricană în Iordania şi Liban şi, păcii din lumea întreagă.
apărării, George Brown, a de preşedinte al Libanului întrunit în cea de-a 13 sesiune trădătorul poporului chinez, ca potrivit cu prevederile rezolu sesiunii se mai află de aseme
clarat : „Ar trebui să spunem a Adunării Generale, începînd ţiei adoptate, a cerut retrage Printre problemele importan
preşedintelui Eisenhower că nu BEIRUT 16 (Agerpres). — discuţiile asupra celor mai im re a fost alungat şi izgonit din rea grabnică a invadatorilor din te care se mai află pe ordinea nea problema Ciprului, a Al
vom fi alături de el in această Presa libaneză anunţă că la 23 portante probleme care stau în China. Faptele dovedesc că e ţările arabe. Ce s-a făcut de a- de zi a sesiunii se află de a-
problemă (Quemoy) şi să nu septembrie guvernul Sami Solh prezent în faţa omenirii. Şi, a- tot mai greu astăzi ca existen tunci ? Nimic din ceea ce cerea semenea şi cea referitoare la fo geriei etc. Organizaţia Naţiuni
işi va prezenta demisia. In ace semenea probleme care îşi aş cu fermitate rezoluţia O.N.U. losirea spaţiului eosmic în sco
lăsăm nici o îndoială asupra eaşi zi parlamentul libanez se teaptă o rezolvare urgentă şi ţa ca stat a R. P. Chineze să Faptul că şi Statele Unite şi puri paşnice s: lichidarea ba lor Unite trebuie, în sfîrşit, să
acţiunilor noastre dacă el va va întruni pentru a primi jura- în concordanţă cu interesele po fie ignorată la nesfîrşit. Acea Anglia au opinat pentru apro zelor militare de pe teritorii
continua singur acest drum. mintul noului preşedinte, Şehab. poarelor lumii sînt destul de stă mare putere a lumii îşi a- barea rezoluţiei statelor arabe străine, problemă formulată, ceară celor două puteri colonia
numeroase astăzi. duce o imensă contribuţie la s-a dovedit a fi o manevră, deşi după cum se ştie, de către
Bl a adăugat că, cu prilejul menţinerea şi consolidarea pă aceste ţări au adoptat această Uniunea Sov/etică. E semnifi le — Anglia şi Franţa— să ţi- \
vizitei sale în S.U.A., şi-a for- Deşi nu e trecută pe ordinea cii în Asia şi în întreaga lume. poziţie ca urmare a protestelor cativă poziţia pe care o adoptă
de zi preliminară a sesiunii A- Deşi a mai fost discutată la hotărîte ale opiniei publice mon în această chestiune Statele nă seama de transformările pe- ^
dunării Generale a O.N.U., to O.N.U., problema chineză nu a diale. Unite ale Amencii. Ele sînt de
tuşi cea mai imperioasă pro acord cu discutarea numai a trecute în lume în ultimii ani, >
blemă actuală a situaţiei inter putut fi soluţionată potrivit in Faptele sînt de natură să în primei părţi a acestei proble
naţionale este lichidarea încor tereselor vitale ale omenirii de grijoreze chiar şi mai mult po me, adică cu interzicerea folo mai ales după cel de-al doilea
dării create în regiunea Extre oarece puterile imperialiste s-au poarele lumii. In loc de a face sirii spaţiului cosmic în scopuri
mului Orient ca urmare a ac cramponat de fiecare dată de pregătiri de retragere, dimpo militate. Dar această dorinţă a război mondial, şi să acorde po
ţiunilor provocatoare ale cian- obiecţii şi pretenţii absurde, lip trivă, trupele americane din S.U.A. nu izvorăşte din o pre
kaişiştilor, încurajaţi făţiş de sind marele popor chinez de un Liban se întăresc, atît ca efec supusă neţărmurită dragoste de poarelor cipriot şi nigerian
către cercurile conducătoare a- tiv cît şi ca putere de luptă. pace, cum aţi fi tentaţi să cre
mericane. Problema chineză va drept legitim şi inalienabil al Noi cantităţi de armament şi deţi, ci din cu totul afte moti- dreptul pentru care acestea lup
fi discutată la O.N.U. ca ur său. A sosit timpul ca şi pu muniţii, noi detaşamente de v/;. Statele Unite se străduiesc
mare a cererii formulate de In terile occidentale să vadă rea militari iau locul unora care se rie mai mulţi ani să realizeze tă de atâţia ani — independen- S
dia cu privire la reprezentarea litatea adevărată şi, ceea ce-i retrag, au loc mari manevre şl racheta balistică intercontinen
Doi ani de administrare egipteană R. P. Chineze în această mare mai important, să ţină seama desfăşurări de trupe. Toate tală. Şi cum lucrul acesta nu ţă naţională, dreptul la autode- \
de această realitate. cestea nu pot să nu stârnească Ie-a reuşit pînă acum, ele ar
a C aB uaS alfiui d e S ase-e organizaţie internaţională şi o- mînia şi ura popoarelor iub? dori să împiedice Uniunea So terminare. (
daţă cu aceasta vor fi atinse, O altă problemă esenţială ca toare de pace, care cer hotărît vietică de a se apăra în caz
' CAIRO 16 (Agerpres). — O- zent au fost complect lichidate desigur, şi problemele legate de re se află în faţa reprezentan retragerea imediată din Liban de nevoie. Cît priveşte bazele In centrul dezbaterilor care
actuala situaţie încordată crea ţilor lumii e acea referitoare fa şi Iordania a trupelor anglo- militare americane care încon au început ieri la O.N.U. vor
pinia publică şi presa din pro urmările agresiunii anglo-fran- tă în Extremul Orient. lichidarea focarului de războj americane, lată de ce Organî- joară lagărul ţărilor socialiste, mai fi, fără îndoială, şi alte pro
creat tot de Statele Unite, în zaţia Naţiunilor Unite are Je se vede treaba că Statelor Uni bleme. Principala însă, pentru
vincia egipteană a R.A.U. au co-israeliene care au dus la a- După cum se ştie, de aproa cîrdăşie cu Anglia, în regiunea rezolvat o problemă destul de te le-ar veni peste mînă să Ic care a fost, de altfel, creată a-
Orientului apropiat şi mijlociu, ceastă organizaţie internaţio
aniversat doi ani de la începe varierea canalului. Canalul a pe 9 ani puterile occidentale ig După cum se ştie, s-au scurs nală râmîne problema menţine
de-acum peste 3 săptămîni de rii şi consolidării păcii în în
rea administrării şi exploatării fost reconstruit şi prin el pot să norează reprezentarea în cel treaga lume. Actuala sesiune a
Adunării Generale a O.N.U. are
independente de către Egipt a treacă vase maritime cu acelaşi mai mare for internaţional ţara datoria de a face ca norii negri
ai războiului care plutesc în
Canalului. de Suez. tonaj ca şi înainte. In curînd va pe a cărei teritoriu se află un prezent deasupra omenirii să
fie înlăturaţi. In lume trebuie
Cu doi ani în urmă, la 14 începe să fie realizat planul de să existe o pace durabilă şi
trainică. Aceasta c dorinţa im
septembrie 1956, peste 100 de adincire continuă a canalului. perioasă a popoarelor lumii,
spre această ţintă trebuie să-
piloţi irancezi şi englezi au pă „Republica Arabă Unită, a de şi călăuzească lucrările cea de
a 13-a sesiune ordinară a Adu
răsit lucrul pe canal. Prin a- clarat Mahmud Iunes, preşedin nării Generale a Organizaţiei
Naţiunilor Unite.
ceastă acţiune imperialiştii en tele conducerii administraţiei
glezi şi francezi sperau să pa- Canalului de Suez, unui cores-
ralîzeze activitatea pe carnal ş i : pondent al agenţiei MEN, este
să oreeze: astfel un pretext pen- ferm hotărîtă să întreţină cana-
tru .o ; intervenţie. Totuşi, dato lul astfel ca el să corespundă
rită acţiunilor hotărite ale gu dezvoltării comerţului mondial
vernului- egiptean şi ajutorului şi navigaţiei maritime.
primit din partea ¦ţărilor priete Poporul R.A.U., a continuat
ne care au- trimis piloţi, planu el, nu va uita niciodată, ajutorul
rile imperialiste au suferit . un frăţesc al popoarelor prietene
eşec. Canalul a continuat să care ne-au trimis piloţi in peri ' CONSTANTIN MACOVEI
funcţioneze normal. Pină în pre- oada grea prin care am irecut“.
Redacţia ?l administraţia ziarului str. e Martie nr. 9, Telefon: 188; 189) 75/ Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. T.R. nr. 2"6.n30 din 6 noiembrie 1940. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică,,! MAI“ — Deva.