Page 57 - 1958-09

SOLIDARI CU LUPTAPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VM
Amil X Nr. 1166
întrecerea minerilor se desfăşoară cu succes
în urmărirea
liderului
La exploatarea Lonea acelaşi
entuziasm. Aici, în fiecare zi se
consultă cu multă atenţie rezul­
tatele celorlalte colective mini­
ere. Dar cel mai mult se opresc
asupra rezultatelor celor din
Uricani. Este lesne de înţeles
de ce iac acest lucru. Aţinerii
din Lonea se află de la un timp
foarte aproape de cei din Uri­
cani. In aceeaşi perioadă au reu­
şit să extragă din adîncuri 2.390
tone de cărbune peste plan. în ­
tregul colectiv ştie că atunci
cînd îţi organizezi bine locul de
muncă, cînd munceşti cu elan,
rezultatele nu întîrzie să se a-
rate. Şi nu se ştie ce va fi pînă
la urmă. Pînă - la 7 Noiembrie,,
mai este încă timp...
In plină campanie de toamnă
Realizări în gospodăriile
agricole de siat
Gospodăriile agricole de stat
Călan şi Petreşti sînt cele care
au obţinut cele mai frumoase
rezultate la însămînţările de orz.
La data de 16 septembrie a.c.,
G.A.S. Gălan avea* însămînţată
o suprafaţă de 60 ha. din 94 ha.
planificate, şi G.A.S. Petreşti, la
data de 17 septembrie a.c. a-
vea însămînţată suprafaţa de
50 ha. din 100 planificate. Re­
zultate bune att obţinut şi
G.A.S.-urile Alba Iulia şi Boz,
care la data de 17 septembrie,
a.c., aveau însămînţată supra­
faţa de 30 ha. fiecare. La a-
ceeaşi dată, G.A.S.-urile Orăştie
şi Sîntămăria Orlea nu aveau
însămînţat nimic. Conducerile
din aceste unităţi trebuie să ia
măsurile necesare pentru începe­
rea şi terminarea cît mai grab­
nică a însămînţărilor.
In cadrul lucrărilor campaniei
de toamnă G.A.S.-urile din re­
giune au luat masuri pentru în-
grăşarea terenurilor. Astfel că,
la data de 15 septembrie a.c.
erau transportate şi aplicate
2.600 tone gunoi. In ceea ce
priveşte arăturile pentru însă­
mînţările de toamnă, la data de
16 septembrie a.c., din cele 870
ha. planificate erau deja execu­
tate arături pe o suprafaţă de
420 ha.
G.A.C. din Turdaş are
toate seminţele
selecţionate, iar
colectiviştii din Pricaz
an depăşit planul
la însilozări
Colectiviştii din gospodăria
agricolă colectivă „6 Martie“
din Turdaş se străduiesc să gră­
bească lucrările campaniei de
p o p o ru l« chinez
Joi 18 septembrie 1958 4 pagini 20 bani fflm S B S E m ü H
5 ' M' 3
a IIÜHIIHIÜÜÜÍ ¦?gmWJ1fAg *¦i
^P
>vx:; :-MPSESi- %t
Ca să judeci rezultatele obţinute o întrecere care se soldează cu mii Peirilenii
de minerii Văii Jiului numai cu cî­ de tone de cărbune peste plan. Şi se lin de cuvin!
teva zile in urmă, înseamnă să fii credem că nu exagerăm alunei cînd
depăşit de evenimente. Aici, ioaic ex­ spunem, că ta ora actuală entuzias­ Ei, peirilenii, au chemat la-
ploatările, sectoarele, brigăzile, şi fie- mul a cuprins majoritatea minerilor,
care miner in parte modijică ceea că dc pe acum lupta pentru un loc întrecere minerii Văii Jiului şi
ce s-a înregistrat pe hirtie chiar nu­ de frunte in cinstea zilei de 7 No­
mai cu o zi înainte. Există o între­ iembrie este avîntată. ei deţin la ora actuală steagul
cere pe care cu greu o poţi descrie,
de fruntaş pe bazinul carboni­
Minerii din Uricani se menţin fer. Acest lucru este cunoscut vriîŢPăr*~ Miting de protest la Combinatul Siderurgic Hunedoara O.S.M. oeche.
de toţi. Şi de aceea, în întrece­
in frunte rea care se desfăşoară, ţin ca »*••• ''*%*-*&* ¦-**-*•--**¦*
Aţinerii clin Uricani au îost Ia un pas de a cîştiga între­ rezultatele lor să fie dintre cele Alături de marele popor chinez
cerea pe întregul bazin carboniier Valea Jiului în cinstea zilei mai bune. Pînă acum peirilenii
de 23 August. In schimb, sectorul II, care s-a dovedit a fi cel
mai bun, a reuşit să fie primul şi să primească „Casca de aur se hn bine. In numai 16 zile Au trecut abia cîteva zile de cînd, EMIL LASLAU Poporul nostru, ataşat profund cau­
a tehnicianului”. Dar acea perioadă a întrecerii a trecut. A în­ au dat peste plan 2.189 tone de copii, părinţi, cadre didactice şi între­ directorul şcolii medii zei păcii, membru al marii şi puter­
ceput o întrecere şi mai avîntată în cinstea zilei de 7 Noiembrie. cărbune. Este un argument care gul popor muncitor au sărbătorit des­ nicei familii a ţărilor socialiste este
Chiar de la început, cînd minerii din Petrila au chemat toate vine să arate că nu vor să se chiderea noului an şcolar. Mii şi mii „Decebal“-Deva din tot sufletul alături de lupta h a r­
colectivele la întrecere în cinstea zilei de 7 Noiembrie, minerii lase uşor întrecuţi, că la ei se | de elevi au păşit pe porţile şcolilor nicului popor chinez. Lupta sa dreap­
din Uricani au pornit la o muncă ,şi mai însufleţită. desfăşoară o adevărată întrecere. de pe întreg cuprinsul tării — unii R. P. Chineze, în regiunea Taivan. tă se bucură de sprijinul şi simpa­
pentru a începe, alţii pentru a-şi con­ Unităţi ale aviaţiei şi flotei americane tia tuturor oamenilor muncii, prinire
Şi încă de la începutul acestei luni, s-au situat în frunte şi Importante economii tinua studiile. Regimul nostru demo­ întreprind acţiuni de recunoaştere dea­ care ne aflăm şi noi cadrele didac­
acum continuă să se menţină datorită elanului cu care mun­ crat-popular nu a precupeţit nici un supra teritoriului R. P. Chineze cu tice şi, ca orice luptă dreaptă, ea va
cesc brigăzile de mineri. Pînă în ziua de 16 septembrie ei au LUPENI (de la subredacfia noastră efort pentru a crea an de an condiţii scopul vădit de provocare. Aceste ac­ triumfa.
dat în afara sarcinilor de pian, 2.638 tone de cărbune. In această voluntară). încă da la începutul anu­ tot mai bune de viaţă şi învăţătură ţiuni însă nu înspăimîntă poporul chi­
cifră se înglobează strădania lor, dorinţa de a scoate la „ziuă” lui acesta, colectivul de la Filatura pentru tîr.ăra generaţie care va în­ nez, care are alături de el mulţi prie­ Fiind în asentimentul declaraţiei to­
cărbune, cît mai mult cărbune. Lupeni se ajlă în întrecere socialistă tări rîndurile constructorilor vieţii noi. teni credincioşi, imperialiştii ameri­ varăşului Chivu Stoica, în care se sub­
cu „Ţesătura" laşi. Pe lingă obiecti­ cani, care organizează provocări ar­ liniază deplina solidaritate a poporului
vele care privesc creşterea productivi­ Din primele zile de şcoală, elevii mate împotriva harnicului popor chi­ romîn cu iupfa poporului chinez, în
tăţii muncii, s-a prevăzut şi realizarea vor să răspundă chemării partidului nez trebuie să se gîndească bine şi numele sutelor de copii şi a cadre­
de economii la diferite materiale şi şi guvernului nosiru de a-şi însuşi să nu sfideze voinţa de pace a în­ lor didactice de la şcoala noasiră ce­
consumuri specifice. tainele cele mai adinei ale ştiinţei şi tregii omeniri. In faţa pretenţiilor !or rem să se pună capăt agresiunii din
tehnicii. Ei vor să înveţe pentru a de dominaţie şi jaf marele popor chi­ Extremul Orient. Condamnăm cu toată
In cel de al IlI-lea irimeslru, pînă deveni folositori patriei noastre dragi. nez are alături de el întregul lagăr hotărîren acţiunile agresive ale S.U.A.
la data aciuată, atelierul mecanic a Pentru aceasta, ei au nevoie de linişte. socialist în frunte cu invincibila Uni­ şi ne solidarizăm cu lupta nobilă a
economisit 8.000 kg. fontă, 15.300 kg. une Sovietică, toate popoarele iubi­ poporului chinez pentru apărarea se­
fier de diferiie dimensiuni şi 2.650 kg. învăţătorii şi profesorii, pentru a-şi toare de pace din lumea întreagă. curităţii şi integrităţii teritoriale a pa­
plumb. Tot aici s-au sirius 19.943 kg desfăşura munca lor au de asemenea Acesta este un obstacol de neînvins triei sale. Cerem retragerea flotei şi
tablă folosibilă, care a fost recondi­ nevoie de linişte, de pace. trupelor americane din Taivan.
ţionată şi împachetată.
O nouă primejdie însă ameninţă li­ Asigurăm poporul frale chinez de
M. SILVIAN niştea şi pacea lumii. Cercurile agre­
sive imperialiste din S.U.A. au orga­ de care cercurile agresive americane ataşamentul nostru fierbinte în lupta
nizat o nouă provocare împotriva trebuie să lină seama. nobilă pe care o duce.
Ci entaHasm •fl-'p- O*-**» •<î*-»•* *O*»«• * •• »$¦«O. ,fly.
Lucrătorii Primul concurs internaţionalînsufleţiţi de chemarea la muncă Enescu Í Í
de la G. A S.
Sîntămăria voluntară lansată de Comitetul execu­
Orlea tiv al Sfalului popular orăşenesc Deva a n a t s !îr şi t
însilozînd pentru săparea şanţului în vederea
introducerii conductei de gaz metan Marţi seara, in ma­ onte Răutu, general co- * şedintele Comitetului de ge Enescu, au in.mi.nat
in oraş, primii care au ieşit au fost Ionel Leontin Săiăjan, radio şi televiziune din apoi premiile şi menţi­
salariaţii de la întreprinderea Construc­ rea sală de concerte a Ştefan Voitec, Vladimir R. P. Romînă. unile participanţilor dis­
ţii drumuri nr. 2 Deva. Gheorghiu şi Alexatidru tinşi Ia primul concurs
Ateneului R. P. Romî- Bîrlădeanu, acad. N. Artistul poporului internaţional „George
Mobilizaţi de comitelui de între­ Gh. Lupii şi C. Paras- George Georgescu, pre­ Enescu“, felicUindu-i
prindere, în zilele de 15 şi 16 septem­ ne, a avut loc închide­ chivescu - Bătâceanu, şedintele juriului con­ călduros pentru succe­
brie, aceştia, organizaţi pe brigăzi, au membri ai Prezidiului cursului de vioară, ar­ sul obţinut şi urlndu-le
muncit cu multă tragere de inimă. rea festivă a primului Marii Adunări Naţio­ tistul poporului Constan­ o strălucită carieră ar­
Astfel, s-a atacat întreaga porţiune de nale. tin Silvesiri, preşedinte­ tistică.
100 m. de şanţ — prevăzută in anga­ concurs internaţional le juriului concursului
jament — realizîndu-se cantitatea de Fesdvitaiea a fost de pian şi maestrul e- întreaga asistenţă a
51 m. c. din volumul total de 96 m.c. „George E n e s c u so- deschisă, de iov. Ion merit al ariei Ion Diuni- aplaudat îndelung pe ti­
Pas, vicepreşedinte al trescu, preşedintele con­ nerii violonişti şi pia­
Cu această ocazie s-au evidenţiat to­ lemnitalea împărţirii comitetului de organiza­ cursului pentru cea mai nişti laureaţi. A urmat
varăşii Simion Medinschi, Ştefania re al primului concurs bună interpretare a So­ un program artistic pre­
Rzefah, Alta Vrînceanu, Ernest Hol- premiilor şi concertul şi festival internaţional natei a llt-a pentru zentat de Laureaţii con­
{zer, Alexandru Lovy şi brigada iov. „Gcorge Enescu“, pre­ pian şi vioară de Geor­ cursului.
Hatman Kiş. ŞTEFAN KREIBIC laureaţilor concursului,
corespondent voluntar In loja oficială au
toamnă. La data de 16 septem­ dau toată atenţia pentru a exe­ n luat loc tovarăşii:
brie a.c., ei aveau pregătit te­ cută lucrările campaniei înir-un
renul pentru însămînţări pe o ritm cît se poate de rapid. >) Gheorghe Ghsorghiu-Vej,
suprafaţă de 6 h a .; era cules
porumbul de pe o suprafaţă de La data de 17 septembrie o.s. A Chivu Sioica, Petre Bo-
24 ha., ceea ce înseamnă că pe erau executate arături pentru în­
data de 18 septembrie,a.c.. pro­ sămînţări de toamnă oe o su­ rilă, Alexandru Dră-
babil, va fi terminat culesul dc prafaţă de 60 ha., era transpor­
pe toată suprafaţa însămînţată tat gunoiul pe o suprafaţă de ghici, Nicolae Ceauşes-
cu porumb. De asemenea, era 10 ha., şi erau selecţionate
cu, Dumitru Colin, Le-
transportat gunoi pe o suprafa­ 15.000 kg. grîu şi 3.000 kg. orz.
ţă de 20 ha. Seminţele necesare La aceeaşi dată era recoltată Construcţia măreaţă a căminului S-A CONSTRUIT UN N O U narilor faţă de o construcţie care să
însămînţării a 30 ha. cu grîu şi o cantitate de 1.540 kg. floarea cultural din Poiana este terminată. poată cuprinde tot ceea ce este ne­
5 ha. cu orz, erau selecţionate. soarelui şi era început recolta­ Zidurile frumoase, albe, scăldate in CĂMIN CULTURAL cesar unei bogate activităţi cuitural-
tul porumbului, realizînd deja soare, se ridică impunătoare şi ii arlistice.
Gospodăria agricolă colecti­ 6 ha. aşteaptă pe aceia, care, ani de zile, meroasele încăperi cu destinaţii fe­ şurarea activităţii şi pe timpul zile­
vă „21 Decembrie“ din Pricaz, i-au simţit lipsa/ lurite. Sala de spectacole (000 locuri), lor friguroase. Sala de lectură, depo­ Poienarii sînt mîndri de căminul
a obţinut rezultate foarte bune Deşi planul pentru însilozări cu iluminare indirectă, balcon ( 100 zitul bibliotecii săteşti, marea sală de lor cultural, aşa cum sînt mîndri şi
în cadrul lucrărilor campaniei de furaje era de 40 tone, la Cu cită bucurie vorbesc azi poiena- locuri) şi o scenă suficient de mare repetiţii, încăperile pentru muzeul să­ de rezultatele obţinute în atîtea rîn-
de toamnă. Colectiviştii sînt si­ rii de căminul cultural la care au pentru impunătorul cor de 100 per­ tesc şi staţia de radioticare, cabina duri de corul lor. Cîntecele de slavă
data de 17 septembrie a.c. erau robotii mulţi ani şi pentru care şi-a soane al poienarilor. Cortina grea, de proiecţie cinematografică, cele aduse partidului, măreţului pămînt al
guri că dîncl o mare atenţie a- dat obolul întreaga comună. Impor­ de pluş, aştepta să (ie montată. So­ două terase, cit şi restul de camere patriei iubite, împreună cu cîntecele
ceştei campanii importante, vor însilozate deja 50 tone. Şi a- tantele donaţii băneşti, contribuţiile ciobăneşti, vor răsuna mai cald şi
putea obţine recolte sporite de benevole, nenumăratele ore şi zile bele de teracotă, proporţionale cu di­ şi dependinţe, toate Ia uiri loc vor­ mai armonios pe scena noului cămin
cereale, asigurînd prin aceasta ceastă cantitate va fi depăşită, dc muncă voluntară, au fost materia­ mensiunile sălilor, garantează desfă­ besc de preocuparea şi atenţia poie­ cultural şi vor reaminti ascultătorilor
un trai mai bun. De aceea, ei lizate în acest edificiu cultural, mîn- despre minunatele realizări ale patriei
colectiviştii fiind hotărîţi să a- dria comunei. noastre libere.
jungă la 100 tone furaje însi­ Despre el vorbesc şi cei mari şi GH. L.
cei iniei. Despre bucuria noii reali­
lozate. zări, începută şi terminată în anii re­
gimului de democraţie populară, cîntă
Un b i l a n ţ r o d n i c şi brigada artistică de agitaţie din IN CLIŞEU: Căminul cultural din comuna Poiana FOTO : I. TEREK.
Poiana. Cu toţii sînt fericiţi că efor­
Cetăţenii oraşului Petroşani au asistat duminică la deschiderea săptă- turile comune nu le-au fost zadarnice,
mînii Crucii Roşii. In sunetele fanfarei, purtînd steaguri roşii, tricolore şi albe, că, peste cîteva zile, căminul poicna-
demonstranţii, în uniforme albastre şi maron, cu banderolele Crucii Roşii pe riior va fi admirat de mulţi, foarte
braţ, s-au încolonat în faţa Sfatului popular al, oraşului Petroşani. mulţi oaspeţi din întreaga regiune,
ba şi din alte regiuni.
De Ia tribuna frumos pavoazată, tov. Eugen Stăncescu, preşedintele or­
ganizaţiei raionale de Cruce Roşie, a făcut un scurt bilanţ al realizărilor în Bucuria cea mai profundă pentru
acest domeniu din Valea Jiului. Comparînd cu anul 1938, cînd în Valea dărui primit o simt mai ales coriştii
Jiului nu erau decît 17 medici nespecialiş.ti şi 32 de surori, tovarăşul Stăn- din Poiana, acei corişti, care, pentru
, cescu a arătat că azi înValea Jiului sînt 3 spitale unificate, 11 circum­ pregătirea bogatului lor repertoriu, au
scripţii sanitare urbane şi 3 rurale, 14 farmacii, 5 creşe, 4 sanatorii de fost nevoiţi să se întrunească cînd
noapte, 14 salvări. 400 medici specialişti şi 27 farmacişti stau în perma­ prin sala de clasă a unei şcoli vechi,
nenţă la dispoziţia oamenilor muncii. Numai în primele. G luni ale anului
în curs, s-au eteciuat peste 350.000 de consultaţii . şi tratamente, aproape cînd prin aite încăperi improvizate.
6.000 analize serologice, peste 4.000 vaccinări anlipoliomclitice, s-au livrat
aproape 440 litri de sînge conservat pentru transfuzii, ele. Am vizitat de curînd căminul cul­
In încheiere, tov. Eugen Stăncescu a arătat că trebuie depuse şi mai tural din Poiana. Meşterii mai şle-
multe eforturi pentru ca organizaţia de Cruce Roşie să capete un caracter
de masă prin atragerea de noi membri. Trebuie extinsă şi intensificată fuiau mozaicul prin Jiol, se mai lucra
munca de instruire a membrilor Crucii Roşii prin cursuri şi conferinţe, îmbu­
nătăţind propaganda sanitară. Ia scările de ciment de la intrarea
In această săptămînă a Crucii Roşii, îri- Valea Jiului au loc zilnic adu­ principală. Exteriorul construcţiei —
nări festive, consfătuiri, îniîiniri între donatorii şi primitorii de sînge, în ca­
drul cărora sînt înmînate diplome şi insigne, se formează caravane sani­ faţada, arată aşa cum se vede în fo­
tare, etc,
tografie. Am fost profund impresio­
nat de stilul elegant al clădirii, dar
mai ales de dimensiunile ei şi de nu-