Page 58 - 1958-09
P. 58
Pag. 2 M U MUL SOCIALISMULUI Nr í î66
nLááiíáí!i5nSHSS35SBSSE39HBSB3KB3BBBE633K5535555i
Prim«! Festal o! tineretului
IN DEVA Toată atenţia pentru grăbirea
o şcoală elementari
de artă Insilozării furajelor
Duminica trecută pe stadionul „Corvinul" din In această vară, secţia de In- De asigurarea bazei furajere depin 10 zile, acest procent c urcat doar cu bilităţilor ce le au. In aceste unităţi
Hunedoara s-a desfăşurat primul Festival al ti văţămint şi cultură a Statului de sporirea producţiei de carne, lap 0,10 la sută. socialiste nu au fost folosite forţe su
neretului din combinat. popular al oraşului Deva a pri te, unt şl alte produse anlsnale. Aşa ficiente pentru a putea face însilo-
mit de la Ministerul invăţămin- cum un gospodar îşi agoniseşte toam Singur raionul Sebeş, în intervalul zfirl în cantităţi mari. Consiliile de
Stadionul „Corvipul" îmbrăcat in haina de tului şi culturii aprobarea pen na cete necesare pe timp de iarnă, de la 2 la 12 septembrie a. c. a reali conducere nu au dat atenţia cuvenită
sărbătoare a tinereţii, împurpurat cu sute de tru deschiderea in oraşul Deva tot aşa, pentru a avea o continui zat un progres de peste 2 procente. asigurării unei cantităţi însemnate de
steguleţe înşirate unul lîngă altul, şi-a aşteptat a unei şcoli elementare de artă tate în alimentaţia animalelor la iar Oricum, chiar cu acest progres, dacă furaje pentru animale. Ele au neso
cu drag oaspeţii, tinereţea combinatului. cu începerea anului şcolar 1958- nă, trebuie să însilozeze cantităţi în poate fi numit aşa, plănui însllozări- cotit importanţa pe care o are porum
1959. Aceasta va ii prima for semnate de furaje. ior de furaje la data de 12 septem bul »Boz pentru mărirea fermelor de
Pe poarta stadionului a intrat prima coloană mă de învăţămînt de acest gen brie a atins doar cifra de 3,10 la animale, izvoare de venituri mari pen
de tineri, coloana stegarilor, urmată de corul în regiunea noastră. La însilozarca furajelor trebuie avut sută, ceea ce este extrem de puţin faţă tru gospodărie.
combinatului siderurgic şi celelalte formaţii ar- in vedere timpul optim. De pildă, po de posibilităţile din acest raion.
tistice-culturale, sportive din combinat. îndată după primirea aprobă rumbul pentru siloz trebuie cules la La data de 2 septembrie a. c. gos
rii, secţia s-a îngrijit pentru a timp. Orioe întîrziere în recoltarea lui Deşi raioanele Ilia şi Alba au avut podăriile agricole colective aveau In-
Deschiderea primului Festival al tineretului numi cadrele didactice compe şi apoi la însiiozare, aduce după sine un spor mal marc la însilozări, faţă sliozată o cantitate de furaje ce re
din combinat a fost declarată de către tovară tente şi necesare fiecărei secţii pierderi însemnate de substanţe nutri de celelalte raioane, (în afară de prezintă 5,60 la sută din plan. La
şul Toma Ilie, preşedintele comitetului pentru a şcolii precum şi de întocmi tive. Sebeş), pe perioada 2—12 septem data de 12 septembrie acest procent
organizarea primului Festival al tineretului din rea programelor şcolare. brie a. c., totuşi ele au obţinut slabe a ajuns la 10,17 1a sută. Or, aceasta
combinat. La Consfătuirea de ia Conştiinţa a este prea puţin.
Incepînd cu acest an şcolar, ţăranilor şi lucrătorilor din sectorul rezultate. Raionul lila a îndeplinit pla
Au urmat apoi diferite competiţii sportive: la şcoala elementară de artă socialist al agriculturii s-a precizat că Numai gospodăriile agricole colec
fotbal, atletism, volei şi altele. vor funcţiona secţii de muzică este necesară o cantitate de 4—5 tone nul doar cu 2,20 la sută şl raionul tive din raioanele Orăştie, Hunedoara
pentru clasele I—IV (vioară, furaje de fiecare vită mare. Or, dacă şi Ilia, au putut depăşi cifra de 10 la
De asemenea, pe scena organizată tot pe sta pian, acordeon şi balalaică), o analizăm acest lucru ta noi în regiu Alba cu 1,80 te gută. sută din plan. G-A.C. din raionul
dionul „Corvinul“, brigăzile artistice de agita secţie de artă' plastică pentru e- ne, vom vedea că este o situaţie cu Sebeş, deşi în decurs de 10 zile au
ţie au prezentat programe destul de plăcute levii din clasele V şi VI şi o totul nesatisfăcătoare. Cantitatea de Situaţia însilozărilor de foraje pe realizat o creştere de peste 7 procen
spectatorilor. furaje însilozate la data de 12 septem raioane la dala de 12 septembrie a. o. te, la data de 12 septembrie a.e, au
secţie de coregrafie. brie a. c. era doar de 3,01 la sută ss prezintă astfel: atins doar cifra de 9,47 ia sută.
Stadionul „Corvinul“ a găzduit tineretul din Noua şcoală va funcţiona pe faţă de plan, din cauză că ritmul cu
combinat pină seara tîrziu. ORĂŞTIE 4,62% Gospodăriile agricole colective din
lîngă şcoala pedagogică şi va care se însilozează este extrem de lent. raioanele Alba şl Haţeg au însilozat
' V V / S» W V v - fi accesibilă tuturor elevilor cu La data de 12 septembrie a, c. doar HAŢEG 4%' cele mal mici cantităţi de furaje, pri
aptitudini, înscrişi la şcolile de mul îndeplinind planul în proporţie de
cultură generală.' înscrierile raioanele Orăştie şl Haţeg aveau însi SEBEŞ 3,19%' 5 la sută, la data de 12 septembrie
pentru concursul de admitere se lozate furaje în proporţie de 4,62 şi HUNEDOARA şi respectiv cu 6 la sută.
fac pină la 20 septembrie a. c., respectiv 4 la sută faţă de plan. Cum !3,10%
dată cînd va începe concursul de poate fi explicată această rămînere în In ceea ce priveşte ritmul fnslloză-
w xtceoocoooooc admitere. urmă faţă de sarcina planificată ? Tre ILIA 2,20% rilor la gospodăriile agricole colective,
buie menţionat faptul că în aceste ra
S U S : Doina, sau sîrba Cursurile acestei şcoli vor în ioane, ritmul însilozărilor a fost abia iALBA 1,86% trebuie spus că, în intervalul 2—12
din fluier n-a lipsit de pe cepe la 15 octombrie a. c. perceptibil. De ritm, putem vorbi doar
scenă. Folclorul romînesc a ia raionul Orăştie care a progresat cu septembrie a. c., raioanele Haţeg şi
fost adus aici de tînărul GRIGORE MEGYESY 1,37 la sută. In raionul Haţeg, timp
sudor Lăcătuş Vasile de la de 10 zile nu s-a însilozat nimic. Un Hunedoara au bătut pasul pe loc.
construcţii metalice care a corespondent ritm slab a înregistrat şi raionul Hu
interpretat o doină din Mol nedoara. Aici, la data de 2 septem Nici gospodăriile agricole colective Situaţia însilozărilor de furaje la
dova. brie plann! la însilozări era îndepli gospodăriile agricole colective din re
nit în proporţie de 3 la sută. După din regiunea noastră nu au însilozat giune la data de 12 septembrie a. o.t,
MIJLOC : Echipa de dan furaje în măsura cerinţelor şi a posi
suri populare a Combina ORĂŞTIE 16,84%'
tului siderurgic a interpre
tat un interesant şi plăcut >•~C“ <* O f
dans popular romînesc.
Ünul din intelectualii HUNEDOARA 15%
ILIA 10,50%
CU CARE NE MÎ NDR1 M SEBEŞ 9,47%
JOS : Aspect de la intra Pe învăţătorul Virgil Mitea e cam zgîrcit Ia vorbă învăţă elementară de 4 ani are sobe de HAŢEG 6%
rea pe stadion a primilor l-am cunoscut cu ocazia unei şe torul Mitea. Ca să mai aflu cîte teracotă. învăţătorul Virgil Mi
tineri din combinat: ste dinţe a directorilor de şcoli din ceva despre el, m-am interesat tea e apreciat şi stimat în sat, ALBA 5%
garii. raionul Sebeş. Numele i-a îost şi pe Ia alţii. Iată cîteva date dă rezultate bune şi la catedră.
amintit chiar în şedinţă. Vorbind privitoare la tînărul d ascăl: e Pentru activitatea sa, cetăţenii Dat fiind faptul că timpul se men
E ’OOQOGQCOOtQOC şi despre sarcina patriotică pe născut în satul Presaca, dinir-o satului l-au ales ca deputat în
care o au cadrele didactice în familie de ţărani cu gospodărie sfatul popular comunal.
dezvoltarea şi întărirea sectoru mijlocie. Şcoala pedagogică a ţine buri, că maşini necesare tocării
lui socialist din agricultură, şe urmat-o la Blaj. A funcţionat Să recapitulăm deci ¦. exem
ful secţiei raionale de învăţă ca învăţător şi în comuna Ro plul personal, influenţa în ma furajelor există, trebuie luate toate
mînt şi cultură, tovarăşul Ioan şit de Secaş, unde la fel a spri sele de cetăţeni, conştiinciozita
Preja, La dat drept exemplu po jinit constituirea întovărăşirii a- tea în serviciu, elanul în acţiu măsurile pentru grăbirea însilozării
gricole. La şcoala din Presaca nile întreprinse, sînt cîteva din
zitiv pe directorul şcolii elemen se află numai de 2 ani. In 1957 trăsăturile caracteristice ale în furajelor.
tare de 4 ani din Presaca, în a fost motorul acţiunii pentru văţătorului din Presaca. Cu a- Organele de partid, sfaturile popu
văţătorul Virgil Mitea. Spunea electrificarea satului şi înfrumu semenea calităţi, rezultatele —
despre el că în foarte puţine, seţarea şcolii. Azi, în satul Pre ca cele amintite mal sus — nu lare locale şi organele agricole au
zile a reuşit să înscrie în în saca e iurnină electrică, şcoala întîrzic să se vadă.
tovărăşirea agricolă 40 de con datoria să îndrume unităţile socia
săteni şi că asemenea exemple GH. LUPAN
sini demne de Urmat de toţi în liste şi pe ţăranii muncitori indivi
văţătorii şi profesorii raionului.
duali pentru a însiloza • cantităţi cît
Fapta dascălului din Presa
ca mi s-a părut deosebită şi, de mai mari de furaje şi într-un timp cît
la bun început, am încadrat-o
printre realizările pe care inte mai scurt.
lectualii raionului Sebeş le obţin Să mobilizăm toate forţele pentru
in urma consfătuirii lor din pri
măvara acestui an. grăbirea lucrărilor de însilozarca fu
Am discutat, la sîîrşituî şe rajelor 1 ,
dinţei, cu învăţătorul Virgil .Mi
tea. N-am aflat de fa e! prea Despre activitatea «nor colturi roşii
multe noutăţi sau metode deo
sebite pe care să ie fi folosit la Pe lingă toate întreprinderile, cale s-au popularizat pînă in pre al aceluia de la triaj, unde
lămurirea celor 40 de ţărani fabricile, uzinele, pentru dezvol
muncitori. Mi-a dat să înţeleg tarea activităţii culturale, pentru prezent diferite metode bune de ţinerii şi muncitorii desfăşoară
însă că în acţiunea întreprinsă ridicarea nivelului cultural şi a repara locomotivele într-un o activitate culturală mulţumi
n-a muncit de unu! singur, me profesional al muncitorilor, pen timp record, s-a vorbit muncito toare.
ritul revenind unui comitet de tru petrecerea orelor libere in-
iniţiativă alcătuit din Cinci per tr-un mod cit mai plăcut, s-au rilor despre funcţionarea orga Nu acelaşi lucru se poate
soane, şi din care el însuşi face înfiinţat cluburile muncitoreşti.
parte. Aici, in fiecare după-amiază şi nelor locomotivei, mecanismul spune şi despre staţia C.F.R.,
seară, muncitorii pot să frecven
—In fond, nu e cine ştie ce teze biblioteca, să joace şah, te motor şi importanţa reparaţiilor T.C. şi Regulatorul de circula
— spunea învăţătorul. Am soco nis de masă, să audieze confe
tit că exemplul personal trebuie rinţe sau să se încadreze în for de calitate, despre repararea o- ţie care nu au găsit spaţiul pe
să stea în pragul unei asemenea maţiile artistice existente: cor,
munci cu masele şi de aceea fanfară, echipă de dansuri, de siilor, căldarea locomotivei, in- care să-l destineze colţului ro
m-am înscris primul în întovă teatru, brigadă artistică de agi
răşire. Mi-am lămurit apoi ru taţie etc. jectoarele de apă etc. La colţul şu. Din această cauză forma
deniile şi pe cîţiva gospodari
fruntaşi din Presaca. Restul, In afară de aceste cluburi in roşu al atelierelor, muncitorii ţiile artistice existente aci, din
pină la 40, au venit, pînă ia ur să, acolo, în incinta întreprin
D M NOU LA CURSURI mă, singuri. Toate astea, noi, derilor, mai aproape de munci au avut ocazia să vizioneze şi lipsă de sediu îşi desfăşoară re
cei clin comitetui de iniţiativă, tori, au mai luat fiinţă, in ace diafiime atît cu caracter tehnic, petiţiile intr-o sală destinată cu
le-am realizat în 10 zile. Cam laşi scop, colţurile roşii. de protecţia muncii, cit şi poli totul altui scop. Trebuie spus
asta-i tot. B ceva deosebit ? Nu tic. că staţia C.F.R. cu cîtva timp
văd ce anume. De notat, e poa Aceste colţuri roşii in funcţie
La şcoala profesională printre celelalte trei şcoli, şi şcoala drumarea sa formaţiile de teatru ale te faptul că acest comitet a pri de secţiile existente, de specifi Nici activitatea culturală n-a înainte a avut un colţ roşu, în
m iniera din G heiar elementară de 7 âni din VâlişOara căminelor culturale din Tîitipa, Ra- mii un sprijin preţios din partea cul muncii, răspund celor mai îost neglijată la acest colţ roşu. să acesta a fost considerat ea o
a fost frumos zugrăvită şl curăţită, poltu Mare, Peştiş, Băcia, Sîntuhalm Sfatului :popu far al comunei arzătoare probleme culturale ale Bisăptăminal, aici, brigada ar problemă minimă şi s-a trecut
Incâ înainte de începerea noului an şi, zilele acestea şi-a primit elevii. şt Simeria Veche. Elevii anului II vor Păuca şi niai ales de la preşe muncitorilor. tistică de agitaţie a aielierelor, la desfiinţarea lui. Muncitorii
şcolar, reparaţiile şcolii profesionale Unii sînt reîntorşi din taberele de ajuta practic conducerea căminelor, dintele comitetului executiv, to îşi ţine repetiţiile, iar din luna
miniere din Gheiar, fuseseră termina vară, cu forţe sporite pentru noul an să pună în scenă piesele stabilite varăşul Vasile Danca. in colo. Aşa, de pildă, la Simeria, cu şi amatorii simerieni care au
te. Clasele mari şi luminoase cu pe de învăţămînt, alţii au trecut abia în repertoriu. Munca lor va fi veri iinia este trasată* sarcinile noas noscut centru de muncitori ce trecută repetă şi formaţiile de închegat aici formaţii artistice
reţii împodobiţi, curtea curăţită, par pentru prima oară pragul şcolii j sînt ficată spre sfirşitul anului de învă- tre, ale intelcctuaîiîor, le cunoaş ferişti, localitate unde se găsesc cor şi fanfară. Pe lîngă acest aşteaptă de la cei competenţi,
cul de mesteceni şi salcîmi, totul aş cei din clasa l-a, micuţi şi sfioşi. ţămînt, la o repetiţie de analiză. tem. Atelierele principale C.F.R., sta
tepta ca noii elevi să sosească. ţia C.F.R., depoul de locomotive, colţ roşu, funcţionează şi o bi răspunsul în fapte, în legătură
Toţi au fost întîmpinaţi în acea zi Se impune ca în acest nou an de Cînd e vorba să spună despre triajul, pe lingă toate acestea
Comitetul de partid şi conducerea de început de an şcolar de către pro învăţămînt, în cel mal scurt timp. munca sa, despre faptele Sale, s-au înfiinţat colţuri roşii. bliotecă, ce are, după cum e şi cu colţul lor roşu clin statia
şcolii au luat toate măsurile ca ele fesori şi învăţători cu dragoste şi secţia de cultură şi învăţămînt a ra
vilor să le fie create cele mai optime bunăvoinţa. Pe feţele tuturora se pu ionului Hunedoara să solicite condu La Atelierele principale C.F.R. normal, între volumele existente G.F.R.
condiţii de cazare şi studiu pe anul tea citi hotărîrea ca în noul an şco cerii căminelor culturale din raion să Simeria, de exemplu, datorită
şcolar ce a început. lar să înveţe cu sîrguinţă, să-şi îm selecţioneze mai mulţi elevi şi să-i interesului acordat atît de orga mai multe cărţi tehnice. Dato E. ARMEAN
bogăţească cunoştinţele. trimită la cursurile din cadrul studio nizaţia de bază de partid, cit şi
Acum, cursurile şcolii se desfăşoa ului actorului amator. Aceştia însă de comitetul de întreprindere, la rită specificului de muncă, aces «¦ ta ur » a« 3 5tCOTw»TO*aK^KWriiin nw*iter^x*sa .'»rTw:?>Jte;iaa%iitaMi
ră deja. Veselia elevilor a cuprins EUGENIA POPA să fie membri activi ai formaţiilor colţul roşu se desfăşoară o ac tea sînt căutate îndeosebi.
clasele, curtea, parcul. Elevii au pă corespondentă artistice ale căminelor de unde sînt tivitate mulţumitoare. Odată pe - A N U N Ţ •t -
şit în noul aii şcolar, dornici de recrutaţi. Numai astfel, se va ajunge lună, aici se ţin consfătuirile de Comitetul de întreprindere al
a atinge un ţel — acela de a se ca La studioul actorului ca în anii viitori fiecare cămin cul producţie unde se analizează Atelierelor C.F.R. Simeria, în întreprinderea Construcţii Dru
lifica mineri, de a învăţa cît mai am ator tural să aibă cîte un instructor cu concret rezultatele obţinute în această direcţie mai are o preo muri nr. 2 Deva, strada ,,Dr.
bine şi astfel să mulţumească parti pregătire, precum şi elemente pregă luna ce a trecut, se evidenţiază cupare, aceea de a amenaja în
dului şi guvernului pentru condiţiile De curînd, studioul actorului ama> tite pentru interpretarea diferitelor cei ce s-iau situat fruntaşi şi se că un colţ roşu. Acesta va ii Petru Groza" nr. 14, aduce la
create. tor din Simeria şi-a început din nou roluri dificile ce se cer în arta tea trasează sarcinile de viitor. Tot
activitatea. Acum a trecut în cel de-al trală. Acelaşi lucru, de a trimite e- aici, se ţin diferitele informări amenajat la secţia vagoane. Pi cunoştinţă că s-a înfiinţat o
ARON FURCA doilea an de existenţă. Cursurile a- levi la cursurile studioului actorului de politică internă şi' se discută nă în prezent s-au cumpărat şcoală tehnică de drumuri şi po
corespondent nului I au fost absolvite anul trecut amator îl pot face şi comitetele de situaţia internaţională. pentru acesta un aparat de ra duri în Bucureşti — cu şcolari
întreprindere. dio, diverse materiale de orna zare gratuită — pentru care se
La Vâlişoara de către 14 elevi. Ei şi-au acumulat Cabinetul tehnic, tot la colţul mentare, mobilier. Rămine ca în primesc înscrieri de candidaţi în
cunoştinţe din domeniul regiei, inter La îndrumarea elevilor spre cursu roşu îşi ţine conferinţele sau în scurt timp să se mai cumpere vîrstă de 17-25 ani. Ca o primă
Sfatul popular al comunei Vălişoa- pretării, scenografiei, machiajului şi rile acestui studio, un ajutor trebuie drumările tehnice. Pe această cele necesare şi să se treacă la condiţie, candidaţii să fie ab
ra, raionul Brad, a alocat pe timpul istoriei teatrului. Dar acestea sînt pu solvenţi ai şcolilor medii de !0
verii fonduri pentru zugrăvirea săli ţine deocamdată. E necesar ca în a- să-l dea şi organizaţiile U.T.M., pre amenajarea lui propriu-zisă. ani cu examen de maturitate.
lor de clasă şi a sălilor profesorale, nu! 11 aceştia să treacă la aplicarea Ca sarcină de viitor, revine
precum şi pentru celelalte lucrări ad în practică a celor însuşite pînă a- cum şi sfaturile populare.
ministrative necesare punerii la pune! cum. In acest scop studioul actorului comitetului de întreprindere al
a şcolilor din raza comunei. Astfel, amator din Simeria va lua sub în SABIN MUNTEANU Atelierelor principale C.F.R. Si
corespondent meria de a recruta doi respon Informaţii asupra celorlalte
sabili. care să răspundă direct coudiţiuni, asupra actelor ce
de activitatea colţului roşu e- trebuie depuse şi a drepiurilor
xistent şi, al aceluia care se va pe care ie vor avea elevii, se
da în curînd in folosinţă la dau ia sediul întreprinderii —
secţia vagoane.
X A 'V •*V'V " / V / V A A / i 'N A V "'V ^ V ' *V V V Cuvinte bune se pot spune şi serviciul personal — în fiecare
despre munca colţului roşu al zi, pînă !a data de 20 septem
depoului de locomotive şi des brie a.c.
