Page 59 - 1958-09

Ní*. \ m
m SSSSă^i m SSSSSBBSBBSBsSSSBSSŞSSSSSSSSSSSkl
TRIBUNA AGITATORULUI
In fiecare lună, biroul organi­
zaţiei de partid de la depoul
G.F.R. Slmeria tace instructaj
agitatorilor în legătură cu cele
mai arzătoare probleme ce se
Ivesc în întreprindere.
Biroul organizaţiei de bază
a constatat că marea majorita­
te a muncitorilor lucrează cu
hărnicie pentru îndeplinirea sar­
cinilor de plan, pentru realiza­
rea de cît mai mari economii
la preţui de cost. In fruntea
luptei pentru îndeplinirea sarci­
nilor de plan se situează agita­
torii membri şl nemembri de
partid, printre care tovarăşii
Gheorghe Sîrbu, Avram Groza,
Ioan Costea, Gheorghe Oprea
şl alţii.
De curînd însă, s-a observat
câ pe lîngă majoritatea muncito­
rilor conştienţi, harnici, mal sînt nunţat să-şi îndeplinească sar­
unii care manifestă atitudine
Înapoiată faţă de muncă, absen-
tînd nemotivat de la lucru, sau
trăgînd chiulul în timpul orelor
de muncă.
Pe baza acestei constatări, bi­
roul organizaţiei de bază a luat
unele măsuri menite să ducă la
întărirea disciplinei în producffe.
Una dintre aceste măsuri se re­
feră Ia întărirea muncii politice
de masă. La începutul acestei
luni, biroul a instruit agitatorii
pentru ca aceştia să desfăşoare
muncă politică de la om la om
în scopul întăririi disciplinei în
producţie.
Şi, fără prea multă vorbă, a-
gitatorii au pornit la lucru. N-a
trecut mrit timp şi rezultatele
pozitive ale activităţii desfăşu­
rate de către agitatori au înce­
put să se arate.
Un exemplu demn de remar­
cat este cel al agitatorului co­
munist Grigoraş Constantin. El
a observat în mai multe rîndurl
că tînărul Engler Mihai, în tim­
pul serviciului îşi găseşte şi al­
te preocupări şi asta îl face să
nu lucreze productiv. Ba a fost
găsit şi dormind. Toate acestea
l-au pus pe gînduri pe tov. Gri­
goraş. El îl cunoştea pe Engler
ca un muncitor priceput, descur­
căreţ în ale meseriei şi s-a gîn-
dit să stea de vorbă cu el. Şi, Trebuie spus că sprijinul pe
a făcut-o.
Tînărul Engler parcă a sim­ ţiei de bază în diverse acţiuni bune ! Această lozincă te întîm-
ţit ce urmăreşte Grigoraş şi l-a este deosebit de preţios. Astfel, pină la intrarea exploatării mi­
privit cam dispreţuitor. Pe sem­
ne, simţindu-se vinovat, ti-^a
ştiut momentan cum să se des-
cuice. A răspuns cam obraznic,
dar asta nu l-a îndepărtat pe
tovarăşul Grigoraş. Dimpotrivă,
hotărît sti-1 ajute, a continuat
să-l caute. Mihai a avut apoi
impresia că omu! ăsta are ceva
cu ei. Aşa au mers lucrurile pî-
nă într-o zi, cînd tov. Grigoraş
a reuşit să stea de vorbă mai
mult cu Engler. Atunci i-a vor­
bit despre mai multe lucruri şi
i-a spus-o direct:
Jn filmul „Comunistul“, ci­ munistul ucis de duşmanii re­
nematografia sovietică creează voluţiei.
cu mijloacele de expresie speci­ După „Trilogia lui Maxim"
fice filmului, o figură tipică şi „Marele cetăţean", arta ci­
de luptător comunist, de o mă­ nematografică sovietică dobîn-
reţie şi frumuseţe morală apro­ deşte un nou succes cil această
piată de nepieritoarele perso­ simplă şi patetică poveste a
naje literare Pavel Vlasov vieţii unui erou din epoca noa-
(„Mama“), Pavel Korceaghin
(„Aşa s-a călit oţelul"), Sabu-
rov („Zile şi nopţi") sau Me-
resiev (din „Povestea unui om
adevărat“).
Titlul filmului exprimă lim­
pede ideea sa artistică. „Comu­
nistul“ este biografia cinema­
tografică a unui bolşevic ca­
re munceşte, luptă şi îşi jert­
feşte viaţa ca un erou, pentru
apărarea puterii sovietice.
Acţiunea filmului se desfă­
şoară povestind viaţa tatălui
scenaristului. Este vorba deci
de o biografie autentică. Dar
figura lui Vasili Gubanov, per­
sonajul central al fimului, are
o valoare de prototip. Cu o
profundă înţelegere a caracte­
rului comunist, E. Gabrilovici
şi I. Raizman au redat energia,
pasiunea şi optimismul omului
pentru care viaţa înseamnă
luptă. Aşa se explică veridici­
tatea şi puterea emoţională a
dramei lui Vasili Gubanov, co­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pagi 3
SEB 1%^?)HTSSanS&aWHi'XSaiSiîJ
Scurtă trecere în revistă de către femeile din Cugir. Aici, prelucrat un material interesant
comitetul de femei în ultimul pe tema educaţiei copiilor.
— Degeaba eşti priceput, de­ Ura, au început din nou cursurile ! — stă parcă să spună Nu de mult a avut loc în O- timp a organizat un cerc de croi­
geaba cunoşti bine meseria, acest grup de elevi. Reîntâlniţi în noul an şcolar, in pauze, ei răştie o consfătuire organizată torie cu 30 de participante, s-au Pe strada Bariţiu funcţionea­
pentru că în timpul lucrului da­ discută despre vacanţă, despre noul an şcolar, despre materiile de comitetul raional al femeilor organizat 15 comitete de blocuri. ză şi o bibliotecă de casă con­
că nu-ţi vezi de treabă, tot n-ai la care au participat preşedintele 45 de cercuri de citit, la staţia dusă de tov. Cătănici şi tov.
făcut nimic. Tu ştii doar vorba noi pe care trebuie să le studieze. comitetelor comunale şi săteşti de radioficare a fost organizată Toean E. Momentan, biblioteca
IN CLIEŞU : Un grup de elevi ai clasei a VII-a a Şcolii de femei şi responsabilele comi­ bilunar „ora femeii”, conferin­ de pe strada care are puţine fa­
ceea, cu oaia care dă lapte şi-<a- siilor de femei din G.A.C.-uri. ţe, popularizarea femeilor frun­ milii, numără 32 de cărţi şi 13
poi răstoarnă oala cu piciorul. medii mixte „J. A. Komenski“ din Deva. Cu acest prilej, a fost prezentat taşe în producţie etc. cititoare active.
Nu te supăra, dar cam aşa faci reîeratul privind munca comite­
şi tu. tului comunal al femeilor din Responsabila comisiei, de te­ Pe scurt
Cugir, al comitetului sătesc O- mei din G.A.C. Pricaz — Anula
E păcat să faci asta — îi a- răştioara de Jos şi a comisiei Popa a vorbit in reîerat despre — Comisia de femei de (a
minti tovarăşul Grigoraş Iui Mi­ de femei din G.A.C. Pricaz. munca colectivistelor. Colecti­ Fabrica Chimică a mobilizat 150
hai. Tu ai fi un muncitor bun vistele de aici mobilizate de co­ de femei care au prestat 620
dacă n-ai avea şi pete de-astea. Pe urma acţiunilor reuşite or­ misia de femei au participat ac­ de ore muncă voluntară la în­
ganizate de la alegeri şi pînă tiv la întreţinerea şi recoltarea frumuseţarea întreprinderii.
Tov. Grigoraş 1-a vorbit apoi în prezent, comitetul de femei culturilor de păioase în yară,
despre laptul că în depou lucrea­ din Cugir prin tov. Cornelia la prăşitui şi întreţinerea cultu­ — Comisia de femei de pe lîn­
ză şi ucenici care împrumută de Bucureştean raportează că noua rilor de legume şi zarzavaturi, gă uzina din Cugir a mobi­
la cei mai în vîrstă nu numai formă de organizare a femeilor aducînd gospodăriei o economic lizat 520 femei care au prestat
meseria, ci şi felul de comporta­ a fost primită cu mult interes de 60.000 lei. in aceste munci voluntar 6.000 ore la amenaja­
re, atitudinea faţă de muncă. s-au evidenţiat: Olimpia Hanciu, rea cinematografului întreprin­
Am vizitat recent mai multe trece la aplicarea pe scară in­ Nu de mult, s-a experimen­ Elena Verejan, Valeria .funie derii. S-au evidenţiat: Maria
I-a trebuit multă răbdare to­ etc. Prin orele prestate volun­ Varga, Maria Sasu, Elena Bar-
varăşului Grigoraş pînă a reu­ mine din Valea Jiului şi uzina dustrială a noului sistem de tai un tip nou de stilp de sus­ tar în cadrul gospodăriei la alte tolomeu, Sofia Oprişa şi altele.
şit să-l facă pe Engler să-şi dea de reparat utilajul minier din armare ca ancore, în toate ga­ ţinere metalică pentru exploa­ lucrări, au economisii în ulti­
seama că greşeşte. Dar n-a re­ mul timp 2.500 Iei. împreună — Comitetele de femei de la
Petroşani. De aici am aflat leriile din Valea Jiului, bine tarea straielor subţiri. De cu­ cu tineretul gospodăriei, comisia sate au asigurat buna funcţio­
cina aşa cum trebuie. Astăzi, tî­ de femei a organizat o echipă nare în cursul verii a celor 14
nărul Engler s-a mal îndreptat, multe din strădaniile conduce­ înţeles acolo unde condiţiile rînd, în urma rezultatelor po­ artistică. grădiniţe sezoniere.
munceşte cu mai multă tragere rilor tehnice ale Inireprinderi­ de presiune vor permite. zitive s-a trecut la producerea Victoria Feneşan, preşedinta — In raion sînt deschise şl
de inimă, şi-şi îndeplineşte cu comitetului sătesc din Orăştioa- funcţionează 8 cercuri de croi­
regularitate norma de lucru. lor miniere pentru înzestrarea U răcani in serie a acestor stîlpi. Pînă ra de Jos a arătat în reîerat torie şi un cerc de broderie la
Comportarea lui în producţie şi acestora cu maşini şi utilaje acum., au şi fost produşi 300 printre altele că femeile din.O- care participă 250 de femei.
în viaţa de toate zilele se ridi­ răştîoara au organizai un curs
că la nivelul priceperii lui în noi, de mare productivitate, Cea mai tînără mină din de stîlpi metalici şi alfi 400 de broderie, cursuri de minim le­ — Au fost organizate nume­
care vor duce la sporirea ca­ roase centre de conservare a le­
meserie. Cu toate acestea, agi­ pacităţii d e'extracţie. Valea Jiului cunoaşte o puter­ sînt în execuţie. gumicol, au antrenat femei ie să gumelor şi fructelor. De Ia Cu­
tatorul Grigoraş continuă să nică dezvoltare. După declara­ Tot la această uzină, în activeze în cadrul formaţiilor gir, amintim cercul condus de
mai discute din cînd în cînd cu Sînt atitea noutăţi incit este ţia tînărului inginer şef, Mar- artistice, au organizat cercuri Olimpia Paştină sprijinită de
tînărul Mihai. Mihai îi este azi greu să hotărăşti cu ce să în­ cursul lunii septembrie va in­ de citit etc. Maria Olaru, centrul condus de
recunoscător că l-a ajutat să se cepi. Pentru a înlătilra această covschi Ştefan, pentru înzes­ tra in funcţiune tin aparat Cornelia Teban şi cel condus de
Au urmat discuţiile. S-au în­ Cornelia Bucureştean. Exemple
îndrepte. In depoul nostru mai dilemă, să începem cu... trarea minei cu utilaj electric Roentgen care va face analiza scris : Ana Vasiu, Ana Covaci, se pot da nenumărate.
Olimpia Herban, Măria Groza
sînt agitatori care muncesc cu Aninoasa şi mecanic, s-au investit apro­ deţectoscopică a unor piese — Pentru ridicarea nivelului
ximativ 70.000.000 lei. Cifră sudate sau turnate in uzină. şi Maria Viad. Eie au discutat cultural şi politic al femeilor,
mult Interes pentru întărirea La această mină a sosit o impresionantă care ilustrează pe marginea ceior realizate ară- în raion au fost organizate 63
disciplinei în producţie. Cu ajutorul acestui aparat se tînd fiecare că în viitor munca dc. cercuri de citit şi 19 biblio­
maşină de extracţie din Repu­ pe deplin grija partidului şi va putea face o verificare rigu­ va fi şî mai bine organizată teci de casă cu 1.149 cititori.
Tînărul Buda Ştefan, de ase­ roasă de mare precizie a pie­ pentru a obţine rezultate • mai
blica Cehoslovacă. Penlru pu­ guvernului nostru pentru con­ selor sudate şi turnate pentru rodnice ca pînă acum. — La concursul „Iubiţi car­
menea, se vede că uneori este ţul principal de extracţie la a- tea” participă din raion un nu­
ceastăi mină, colectivul de la diţiile de muncă ale minerilor. La cercul de citit măr de 1.020 temei.
certat cu disciplina. De el s-a
U.R.U.M. Petroşani a executat Şi aici sînt în construcţie funiculare şi coliviile cu care Acum cîteva seri, am nimerit — Intensă muncă duc femeile
ocupat îndeaproape agitatorul un număr de colivii cu trei noi instalaţii care să ducă la la cercul de citit de pe strada din raion şi pe linia lărgirii
etaje, care vor fi folosite la sporirea capacităţii de extrac­ se face transportul minerilor în Gh. Bariţiu din Orăştie. In timp sectorului socialist agricol. Fe­
Mircea Gheorghe pînă a reuşit puful de extracţie. ţie. Astfel, casa de extracţie galerii. destul de scurt, femeile de pe meile din gospodăriile Indivi­
strada Bariţiu s-au adunat. A- duale au fost lămurite pentru
să-l ajute să se îndrepte. Lupeni Aparatul va putea descoperi proape toate. Pe lingă respon­ înscrieri. Femeile din G.A.C.
care va forma puful principul fisurile, avînd o putere de pă­ sabila comisiei de stradă au mai Pricaz au chemat Ia întrecere
Ceea ce se remarcă pozitiv în de extracţie la mina nouă, se participat.s tov.. Adam Vasiiica toate comisiile gospodăriilor co­
In unele galerii ale minei află in finisare. Sînt înaintate trundere la piesele din metal din partea comitetului raional al lective din raion pentru spriji­
activitatea agitatorilor de la de­ Lupeni se studiază posibilita­ fieros pînă .la 80 mm. şi la ne- femeilor şi bibliotecarele de ia nirea lucrărilor agricole. Comi­
tea înlocuirii armării clasice, lucrările şi la silozul de mare fieros de 340 mm. Jn momen­ biblioteca raională. sia de femei din G.A.C. Pricaz
poul C.F.R. Simeria este faptul şi comisia din G.A.C. Miercu­
din lemn, cu alte materiale capacitate şi atelierul mecanic. tul de ţafă se lucrează la fi­ Bibliotecara Popovici a pre­ rea au organizat schimburi de
că ei acţionează operativ, nu la­ mai durabile şi de mai mare zentat recenzia cărţii „Zilele experienţă. Prin acţiunile reuşi­
siguranţă. ‘Petroşani nisarea camerelor unde se va vieţii noastre” de Vcra Ketlin- te întreprinse, femeile din raio­
să ca lipsurile să persiste pînă skaia. Tov. Adam Vasiiica a nul Orăştie, au adus un aport
Pînă acum s-au făcut studii De fapt tot ce se constru­ instala aparatul. Pereţii came­ serios în dezvoltarea şi lărgi­
cînd aduc daune grave, ci iau în legătură cu determinarea ieşte pentru mine porneşte de relor au fost căptuşiţi cu un rea sectorului socialist agricol.
curbelor de gripaj ale unor material special care să nu
atitudine critică laţă de ele, com- ancore recuperabile confecţio­ aici, de la uzinele de reparaţii. permită pătrunderea radiaţiilor C. S.
nate la U.R.U.M. Petroşani. Aşa că cele mai multe noutăţi razelor gama.
bătîndu-le pînă la înlăturarea în unele sectoare; Atîta timp cît
lor. După aceste încercări se va le-am aflat aici. M. NEAGU comuniştii nu vor duce o susţi­
nută muncă de agitaţie pe tema
Meritul organizaţiei de bază folosirii în cît mai bune condi-
ţiuni a maşinilor şi utilajelor,
de partid este acela că ştie să la mina Lupeni vor continua să
fie multe brigăzi care nu-şi rea­
orienteze, să îndrume concret lizează sarcinile de plan. Agita­
torii trebuie să arate fiecărui
activitatea agitatorilor. şef de brigadă, fiecărui mecanic,
că de felul cum sînt utilizate
craţerele, havezele, maşinile dc
încărcat, perforatoarele, locomo­
tivele de mină etc., depinde nu
numai îndeplinirea planului, dar
care agitatorii îl dau organiza­ Să dăm patriei mai mult căr­ şi mărirea cîştigului lor.
Dacă preţul de cost al căr­
bunelui extras de minerii din
Lupeni este încă ridicat, aceasta
se datoreşte, în mare măsură,
în ultimul timp numărul absen­ niere Lupeni. Nu este numai o la su tă ; în perioada aceasta, Mai mult chiar, in abatajul mine­ menea, unele deficienţe în fo­ folosirii neraţionale a utilajului.
ţelor nemotivate a scăzut mult. simplă lozincă, uitată acolo dc productivitatea muncii realizată rului Poboreni Alexandru, nu s-a losirea utilajelor. La 21 august, Lâsînd să funcţioneze craţerele
A scăzut şi numărul celor care cine ştie cînd. In adînc, la locu­ a fost cu 1,1 la sută mai mare putut lucra pînă la ora 14, de­ în abatajul 12 A, în schimbul în gol, fără a se da producţie,
au altfel dc abateri de la disci­ rile lor de muncă, brigăzile de decît sarcina planificată. Luna se iroseşte o mare cantitate de
plina muncii. Continuînd să mineri înving greutăţile, asigu- trecută colectivul minei şi-a rea­ oarece aerul comprimat a fost întîi, lanţul craţerului s-a rupt energie electrică. Numeroasele
lupte pentru întărirea discipli­ rînd patriei mai mult cărbune. lizat de asemenea sarcina de întrerupt. Desigur câ con­ şi a căzut în rostogol. In afară reparaţii făcute utilajelor încar­
nei în muncă, agitatorii de Ia F.ste drept câ, în primul trimes­ plan. Cu toate acestea, în mo­ că de asemenea preţul de cost
depoul C.F.R. Simeria, vor adu­ tru al anului, aceste greutăţi au mentul dc iată colectivul minei ducerea sectorului a căutat să de faptul că timp de 5 ore s-a al cărbunelui. O serie de uti­
ce contribuţii şi mai însemnate făcut ca planul de producţie să Lupeni este dator patriei cu a- laje, scoase din funcţiune îna­
(a efortul întregului colectiv pen­ nu fie îndeplinit. Comuniştii in­ proape 16.000 tone de cărbune. justifice această situaţie prin di­ muncit pentru scoaterea lanţului inte de termen, sau care nu
tru îndeplinirea sarcinilor, pen­ să, au analizat'situaţia existentă, ferite „cauze obiective”. De alt­ din rostogol şi montarea lui, s-a mai pot fi folosite timp înde­
tru reducerea preţului de cost al au mobilizat întregul colectiv şi Este oare posibil să se recu­ fel, de multe ori neîndeplinirea pierdut şi o însemnată cantita­ lungat, grevează asupra preţu­
reparaţiilor. pereze această rămînere în ur­ planului de către membrii bri­ te de cărbune, lui de cost.
lupta pentru recuperarea rămî- găzii sau chiar de întregul sec­
PRICOP IORDACHE mă ? Da. Există încă largi po­ tor. este pusă pe seama funcţio­ Nu so întîmplă astfel de lu­ Pot fi obţinute însemnate suc­
nerii în urmă a început. Trimes­ sibilităţi neîolosite. Una din a- nării defectuoase a craterelor şi cruri în sectoarele unde mai­ cese în îndeplinirea sarcinilor de
ştrii mineri şi- mecanicii de sec­ plan, în lichidarea rămînerii în
trul II s-a încheiat cu o depă­ ceasta, este folosirea mai bună altor utilaje. Oare slaba în­ tor socotesc buna funcţionare a urmă la mina Lupeni. Acest co­
a capacităţii de producţie a uti­ utilajului ca unul din principa­ lectiv a dovedit în repetate rîn-
şire a sarcinilor de plan de 1,8 drumare tehnică, lipsa de asis­ lele mijloace de îndeplinire a duri că este capabil să facă a-
tenţă şi control din partea mai­ sarcinilor de plan, ca ajutorul devărate acte de eroism. Patria
lajelor şi maşinilor cu care este ştrilor mineri la locurile dc mun­ cel mai' de preţ dat brigăzilor are nevoie de tot mai mult căr­
că nu duc uneori la defectarea de mineri. In sectorul I A, rar bune cocsificabil. De aceea, se
înzestrată exploatarea minieră cere din partea minerilor din
stră. Ea este închinată milioa- ! Lupeni să-şi mărească eforturile
Lupeni. se mai produce cîte o defecţiu­ pentru a îndeplini cu cinste sar­
nelor de oameni simpli, munci- j cinile ce le stau în faţă. Efor­
afsnfia &xp!da?Ss*Í9 j ne a utilajelor — aceasta dato­ turile lor trebuie însă temeinic
tori, care, însufleţiţi de erois-\ Am discutat cu mai mulţi rită controlului permanent şi în­ susţinute de conducerea exploa­
mul militanţilor bolşevici, au j drumărilor date minerilor de că­ tării şi conducerile sectoarelor,
ridicat in anii crvnceni .ai răz- ; şefi de brigăzi de la această mi­ mmsere care au datoria să ia asemenea
boiului civil temeliile orindui-\ măsuri, îneît timpul de1 muncă
nă, Fiecare este dornio să-şi rea­ tre maiştri. De aceea, acest sec­ să fie folosit la maximum de
fiecare brigadă, ca maşinile şi
rii socialiste. \ lizeze planul, să dea mai mult unor utilaje, la folosirea nera­ tor a reuşit să obţină succese în utilajele să devină sprijinul de
nădejde în activitatea minerilor.
Filmul „Comunistul“ va ru- \ cărbune, pentru că de acest lu­ ţională a acestora ? Faptele do­ îndeplinirea sarcinilor de plan. Astfel, colectivul minei Lupeni,
va contribui din plin ia dezvol­
la la Deva pe ecranul cinema-j cru depinde şi cîştigul brigăzii. vedesc că da. Uneori din Comuniştii din sectorul V sud tarea industriei noastre socia­
cauza neglijenţei unor brigăzi au desfăşurat o temeinică mun­ liste, la ridicarea nivelului de
tografului „Filimon Sîrbu“ în- \ Dar din vina unor maiştri de mineri şi în special a mai­ că politică în nodurile munci­ trai al celor ce muncesc.
tre 18—21 septembrie a. c. \
care nu-şi fac datoria cum tre­ ştrilor. mineri care răspund de torilor mineri, arătîndu-Je cît de R. GHEORGHE
buie, in ziua de 1 septembrie, de acestea, se produc între­ important este ca utilajul să fie
ruperi în funcţionarea utilajului. bine îngrijit, întreţinut la timp.
pildă, in sectorul IV A, la abata­
jul 4/2 craţerul a fost montat Cu cîteva zile în urmă, în secto­ Rezultatul acestei munci, e că
şi acest sector îşi realizează
greşit de maistrul mecanic Ion rul IV B, panoul II, craterul a sarcinile de plan.
rămas blocat două schimburi
Micu şi prim maistrul miner din cauză că tavanul era prea Mineri cu experienţă bogată,
sînt numeroşi la mina Lupeni.
Ştefan Deljinschi. In timpul a-
cesta, minerii aşteptau să ter­ jos şi forţa pe crater. După ce .Dar mai numeroşi sînt minerii
mine montarea craterului, pen­ s-a eliberat craţerul, s-a mai lu­ care lucrează de puţin timp în
tru a evacua cărbunele. Au a- crat cîteva schimburi şi iarăşi a mină şi nu au ajuns încă să
fost blocat de tavan. Esté evi­ stăpînească bine maşinile şi u-
vut însă mult de aşteptat. S-a dent, că, dacă se luau din timp. tilajele cu care lucrează. O sar­
măsuri pentru prevenirea presiu­ cină importantă în momentul
terminat schimbul întîi şi a tre­ actual la mina Lupeni, care are
cut şi ¦jumătate din schimbul
doi, pînă cînd craţerul a fost re­ nii, prin armarea reglementară un înalt grad de mecanizare,
montat. In aceste ore s-a pier­ a abatajului, nu se putea întîm- este aceea de a sprijini cadrele
pla acest lucru. Atît maiştrii mi­ tinere să se califice, de a Ie
dut o însemnată cantitate de neri, cît şi mecanicul de sector, ajuta să cunoască şi feă ştie să
au trecut însă nepăsători pe lîn­ folosească cît mai bine utilaje­
cărbune, care putea să contri­ le. Or, în această direcţie, se fa­
buie la recuperarea rămînerii în
urmă. ; gă acest loc de muncă, fără a ce încă puţin. Un număr încă
De asemenea, în sectorul III, lua măsurile necesare atunci redus dc mineri fruntaşi ajută
unele căi de transport sînt slab cînd presiunea nu putea încă brigăzile rămase în urmă, se o-
-a *9 *>r. t . .*« *a> *#> •-4 -o 9 t o e • e s •* * i » » » •* întreţinute, fapt care împiedică provoca această întrerupere a cupă de calificarea celor tineri.
producţiei. , , ^ ! . De ce acest lucru ? Pentru că
folosirea din plin a unor maşini munca politică este încă slabă
In sectorul II exista1, iië ase-
1 şi