Page 6 - 1958-09

d W m v l s o c ia l is m u l u i Nr 1153

mmm MI

iii'-'.

Colaboram oamenilop de ştiinţă sovietici Tractor care
funcţionează cu un motor

cu răcire cu aer

pe plan internaţional Uzina de asamblare a trac­
toarelor din Harkov a început

producţia în serie a tractorului

prăşitor cu roţi de noul tip
Partidul Comunist şi guvernul colaboratori pentru specializare lor acoperiţi de gheţuri veşnice. „DVSS-16“. Pentru prima dată
Uniunii Sovietice acordă o mare pe o perioadă mai îndelungată. Oamenii de ştiinţă din Cehoslo­ în Uniunea Sovietică acestui
importanţă dezvoltării relaţiilor Astfel de convenţii au tost în­ vacia, Polonia, Ungaria, India, traGtor i s-a fixat un motor Die­
dintre oamenii de ştiinţă din cheiate de exemplu cu Societa­ S.U.A., Anglia, Franţa, Belgia sel nu cu răcire cu apă, ci ou
U.R.S.S. şi instituţiile ştiinţifi­ tea regală din Marea Britanie, şi alte ţări au obţinut de aseme­ răcire cu aer. El este de două
ce de peste hotare. cu Institutul Henri Poincare a nea mari succese în cadrul ori mai uşoar decît cel dintîi şi

Ştiinţa sovietică consideră că Universităţii din Paris. Biblio­ A.G.I. Rodnica colaborare a oa­ este mult mai economic. Puterea
suprema sa datorie este de a tecile Academiei de Ştiinţe a menilor de ştiinţă din diverse motorului atinge în funcţie de
fi în slujba cauzei păcii şi pro­ U.R.S.S. fac schimb de cărţi cu ţări în această perioadă a făcut reglare 16—20 C.P.
gresului. Pentru îndeplinirea cu 2.000 instituţii ştiinţifice din 84 ca Ia adunarea ce a avut loc la Tractorul va găsi o largă fo­
succes a acestei îndatoriri no­ de ţări. Moscova să se hotărască conti­ losire la semănat, la cultivarea

bile, oamenii de ştiinţă din U- Moscova — cel mai mare nuarea cercetărilor prevăzute între rînduri a plantaţiilor de A pa... transportă minereurile In Uniunea So-
niunea Sovietică îşi unesc efor­ centru ştiinţific al Uniunii So­ în programul Anului Geofizic porumb, de floarea soarelui, de
turile cu colegii lor din întrea­ vietice — devine în acelaşi timp International pînă Ia 31 decem­ sfeclă de zahăr şi bumbac. El In Razabstanul de răsărit se că în ea conductele transporto­ O vietică se acordă
ga lume. şi cel mai mare centru ştiinţific brie 1959. poate fi folosit la semănarea şi o alenţie deose­
din lume. Nu întîmplător, re­ plantarea diferitelor culturi !e-
Urmînd tradiţia existentă, A- Oamenii de ştiinţă sovietici bită dezvoltării

cademia de Ştiinţe a U.R.S.S., cent au avut loc la Moscova vor dezvolta şl pe viitor rela­ guminoase, introducîndu-se si­ construieşte una din cele mai rului hidraulic vertical. Instala­ ştiinţei astronomi­
multan în pâmînt îngrăşăminte,
împreună cu celelalte instituţii trei mari congrese internaţiona­ ţiile prieteneşti cu oamenii de la irigarea şi stropirea plantelor, mari instalaţii din lume pentru ţia va putea scoate la suprafa­ ce. Sute de observatoare as-
ştiinţifice din ţară, îşi întăreşte le, care s-au bucurat de un ma­ ştiinţă din toate ţările lumii, la săpat cartofii, sfecla şi ceapa. transportul minereului din mină ţă de la o adîncime de patru trofizice întreprind cercetări
relaţiile sale internaţionale. Anul re interes în cercurile ştiinţifice care contribuie la întărirea pă­ cu ajutorul apei. Apa freatică sute de metri, 20 m. c. de steril dintre cele mai felurile asu­
din multe ţări. cii, a înţelegerii reciproce şi a Viteza de transport a maşinii ce se adună in mină sub o pre­ pra spaţiului cosmic.
acesta au fost aleşi în compo­ colaborării între popoare. încărcate este de 20 km. pe oră. siune de 50 de atmosfere va sau minereu pe oră. Cea mai
nenţa Academiei în afară de cei La Moscova a avut ioc Con­ scoate la suprafaţă nu numai mare instalaţie de acest tip e- IN CLIŞEU : Un grup de
mai eminenţi oameni de ştiinţă gresul internaţional al arhitec­ Explorarea subsolului sterilul, dar şi minereul măcinat
ai U.R.S.S., 32 oameni de ştiin­ ţilor, adunarea ordinară a Co­ în prealabil în morile subterane. xistentă in prezent în mina turnuri, de observaţie al sec­
ţă dintre cei mai de seamă din mitetului special pentru Anul ¦—din avion ¦¦. Un astfel de procedeu de trans­ Clewmench din Statele Unite ţiei de fizică a astrelor, a
străinătate. Geofizic Internaţional. In capi­ port va elimina necesitatea con­ extrage roca de la o adîncime observatorului, astrofizic din
struirii unor puţuri de extracţie. de 106 metri. Crirneea al Academiei de
Se lărgesc şi se întăresc con­ tala Uniunii Sovietice a avut In locul lor va fi suficient să se Ştiinfe a U.R.S.S.
tinuu legăturile Academiei de loc şi Congresul Internaţional foreze o sondă cu un diametru
Ştiinţe a U.R.S.S. cu oamenii de al astronomilor. In curînd aici Stind in cabina avionului, gistrarea radiaţiilor radioactive nu prea mare şi să se introdu- Ştiri din R. Cehoslovaca
ştiinţă şi organizaţiile ştiinţifi­ îşi va începe lucrările Congresul geologul urmăreşte indicatoa­
ce de peste hotare. Astfel, în internaţional al sfaviştilor, la rele aparatului. Semnalele pri­ capătă o aplicaţie din ce in ce —O— In ultimii zece ani industria Cehoslovacia produce,cantităţi
anul 1957, 514 delegaţii ale A- mite in văzduh indică bogăţiile mai largă in diferite domenii mai mari de creioane decît
cademiei au vizitat 44 ţări, iar care vor participa specialişti în ce se ascund in adincul pămîn- ale economiei naţionale şi ştiin­ O fabrică de niche I cehoslovacă a gazelor s-a si­ S.U.A. şi R. F. Germană. Cea
139 delegaţii ale Academiei de slavistică din 24 ţări din Europa, tului. Aparatul se bazează pe ţei. Ele sînt necesare geologi­
Ştiinţe a U.R.S.S. au participat Asia şi America. aplicarea aşa-numiţilor scinfila- lor, medicilor, chimiştilor, ingi­ Recent, la Saint Egidien, "(ra­ tuat pe unul din primele locuri mai mare fabrică cehoslovacă de
la lucrările a 62 congrese inter­ nerilor şi biologilor. Muncitorii ionul Karl Marx Stadt), a fost creioane, care se bucură de alt­
naţionale. Oamenii de ştiinţă sovietici au tcri — substanţe care au pro­ din industria petroliferă consta­ dată în exploatare parţială o din lume. In 1948 Cehoslovacia
un merit deosebit în ce priveşte prietatea de a transforma intr-o tă că explorarea sondelor de pe­ mare fabrică de nichel. In pre­ ocupa în această privinţă unul fel de un renume mondial, este
Academia de Ştiinţe a URSS realizarea vastului program al scinteie luminoasă energia par­ trol cu ajutorul scintilatorilor zent se construieşte utilajul ne­ fabrica „Koh-i-noor“ din oraşul
a încheiat acorduri de colabora­ Anului Geofizic Internaţional. ticulelor radiaţiilor radioactive este aproximativ de zece ori cesar fabricii. Această fabrică, din ultimele locuri din Europa
re ştiinţifică pe termen lung cu absorbite. mai ieftină decît cea obiş­ care va realiza 2 la sută *J:n (cu o producţie de 611.000.000 Ceske Budejovice. Producţia a-
academiile de ştiinţe din Repu­ Cu ajutorul sateliţilor artificiali nuită. Filiala din Harkov a In­ producţia mondială de nichel, va
blica Populară Chineză, Polonia, ai pămîntului, lansaţi de Luminiscenţa poate fi înre­ stitutului unional de cercetări fi dată în exploatare deplină în m.c.). In 1956 producţia de ga­ ntială a acesteia, este dc
Cehoslovacia, Ungaria, R.P. Ro- U.R.S.S., se rezolvă cele mai gistrată de către un fotoampli- ştiinţifice in domeniul reactivi­ anul 1963. Nichelul folosit ca ze atingea în Cehoslovacia 150.000.000 creioane.
ficator şi apoi transformată în- lor chimici se ocupă cu obţine­ element important pentru rafi ­
mînă, R.P.D. Coreeană, cu Aca­ complicate probleme ale geofi- tr-uft impuls electric, de o inten­ rea şi studierea diferitelor sub­ narea oţelului, cît şi pentru in ­ 3.554.000.000 m.c. Consumul de
zicii, care nu pot fi rezolvate sitate suficientă pentru a deter­ stanţe scintilante ¦— monocris- gaze s-a dublat aproape în ul­
demia Germană de Ştiinţe. prin nici un fel de alte metode. mina o înregistrare în cadrul tale, lichide, mase plastice.
aparatului. timul deceniu, iar preţul gazelor In 1948 activau în economia
Academia de Ştiinţe a URSS In cadrul Anului Geofizic In­ Colaboratorii ştiinţifici ai la­ folosite în menaj a scăzut cu
ternaţional cercetătorii sovietici Contoarele scintilatoare . de boratorului de sinteză efectu­ 2/3 faţă de perioada an'ebeiică. naţională a Cehoslovaciei apro­
ă încheiat acorduri cu instituţii au făcut mari descoperiri în Arc­ înaltă sensibilitate pentru inre- ează lucrări experimentale in ximativ 5.600.000 de persoane,
tica şi Antarctica,, în adîncurile vederea obţinerii de noi scinti-
ştiinţifice dintr-o serie de ţări oceanelor şi pe culmile munţi­ latori. anorganici şi organici de producţ!i.'a¦>: Jar în,„1957 — peste 6.300.000
adică cu 12 la sută mai multe.
în vederea unor schimburi de

Pînă în anul 1965

de energie electrică a Cehoslova­

Dezvoltarea industriei chineze o mare sensibilitate. dustria radioului, televiziunii şi ciei se va dubla faţă de anul

Nu de mult, un grup de chi- în gaivanotehnie va avea © pu­ 1957. Producţia anuală de ener­ In prezent funcţionează în Ce­

de autovehicule mişti de la acest laborator a ritate de 99,6 la sută. Metoda gie electrică va fi de aproxima­ hoslovacia 30 de observatoare
sintetizat şi studiat o serie de de producţie a fost elaborată în tiv 38 miliarde KWh. Creşterea astronomice populare, faţă de
Trăsătura caracteristică a dez­ creşte an de an. In 1959 China au îoăf de ajuns numai cinci noi substanţe organice. S-a con­ R. D. Germană. Folosind boga­ numai trei observatoare populare
voltării industriei Republicii va produce multe mărci noi de luni. In prezent, constructorii statat că unele dintre noile sub­ tele resurse din apropiere, fabri­ medie anuală a producţiei noi­ în 1945.
Poptilare Chineze în acest an autocamioane, printre care auto­ de automobile de la Cianciun stanţe obţinute posedă î‘nsuşiri ca va putea acoperi necesităţile lor capacităţi energetice va fi
— primul an al celui de-al doi­ camioane cu descărcare automa­ lucrează la construirea unei noi foarte bune de scintilatori, con­ interne ale ţării, iar cînd va lu­ In Cehoslovacia se numără în
lea cincinal — este avîntul ver­ tă, autobuse şi autoturisme. Pî­ mărci de autoturism. siderabil mai mari decît sub­ cra cu întreaga sa capacitate, de aproximativ 500—700 MWh. prezent zece grădini zoologice,
tiginos al industriei grele, în nă anul trecut China producea stanţele cunoscute pînă în pre­ ea va putea produce şi pentru In 1960 se va construi o termo­ dintre care cea mai mare se află
special al celei metalurgice, a un singur ţip de autoturism, iar La Pekin se construiesc în- zent. export. Zăcămintele de nhhel centrală cu o putere de 1.000 la Praga. In curînd grădinile
cărbunelui, chimice şi construc­ tractoare deloc. tr-un ritm rapid o serie de uzine din apropierea fabricii sînt cele zoologice cehoslovace vor ti
toare de maşini. In China se de automobile şi tractoare, care Colaboratorii ştiinţifici ai la­ mai mari din toată Europa cen­ MWh. Se va construi de ase­ specializate pe baza condiţiilor
Industria Chinei populare pro­ vor produce în curînd mărci noi boratorului de sinteză continuă menea o nouă magistrală de
cercetările în vederea descope­ 400.000 volţi pornind din nord-
ririi unor scintilatori noi şi mai
vestul Boemiei, prin regiunea
industrială Ostrava din Slova­

dezvoltă în ritm rapid industria duce acum tractoare cu roţi şi de automobile şi tractoare. eficienţi. . trală. cia. de climă şi sol.

de automobile şi tractoare. pe şenile cu o putere de 1,5—80

In timp ce pînă în 1957 în C.P., care pot fi folosite atît pe

întreaga Chină exista o singură plantaţiile de orez cît şi în re­ ...Acest om a făcut ca munca cademiei de Ştiinţe Cinakal, te mori nesecate. Inginerul a fă­ hune întreaga ţară. Cinakal a ne-a plăcut mult. II vom aplica
uzină de automobile — la Cian- giunile muntoase ale ţării. A minerilor în adincuri să fie a- poţi convinge că acest om şi-a cut cunoştinţă cu bogăţiile ba­ fost distins cu premiul Stalin. pe un front cit se poate de
ciun — în prezent, în toate pro­ proape lipsită de pericol. Prin păstrat angajamentul. La 24 zinului Kuzneţk. Extraordinar! Deşi nu susţinuse o dizertafie, larg, ca fiind cel mai conve­
vinciile şi regiunile autonome, crescut considerabil capacitatea forţa inimii sale, prin talentul de ani a terminat Institutul de Grosimea medie a unui strat nabil...“.
cu Pxcep.ţia Tibetului, se con­ de producţie a uzinei de auto­ său el a spulberat parcă bolo­ mine. La 49 de ani a devenit de cărbune din Donbas este de i se acordă titlul de doctor în
struiesc întreprinderi aie indus­ mobile din Cianciun, s-a redus vanii uriaşi de mii de tone ce 93 cm. Aici straturile giganti­ ştiinţe tehnice. Astfel a trecut graniţele ţă­
triei de autotractoare. Anul a- durata de proiectare şi construi­ atirnau deasupra abatajelor. A savant. ce ating în grosime 15 m etri! rii sale scutul cu- putere de ir
cesta, China va produce în to­ re a noilor mărci de automobile. făcut aceasta din dragostea încă din copilărie Nikolai Astăzi „scutul lui Cinakal" riaş al academicianului sibe­
tal 20.000 de automobile şi Astfel, pentru punerea la punct lui fierbinte ţaţă de oameni. Dar pentru miner o aseme­ a căpătat o largă răspîndire. rian.
40.000 de tractoare. Producţia a producţiei autoturismului con­ Cinakal iubeşte munca. In anii nea grosime a stratului era in Şi aceasta nu num.ai in minele
de automobile şi tractoare va fortabil cu şase locuri marca E vreun uriaş? Este un om studenţiei extrăgea cărbune în acelaşi timp o bucurie şi o ne- sovietice. .Cu trei ani în urmă R
„Dunfen“ („Vînt de răsărit“ )', simplu, cărunt, cu trăsăturile Donbas. Şi încă pe atunci el in bazinul Kuzneţk a sosit o
feţii specific ruseşti. Este îm­ SSSEKCBEB S-ar părea că totul s-a ter­
brăcat într-un costum modest, minat. Peste 100 de lucrări
Din munca geologilor chinezi iar din spatele ochelarilor, o- ştiinţifice scrise. Respectul po­
chii lui căprui privesc atenţi, porului. O apreciere generală.
plini de inteligenţă. O mare mulftimire pentru cele
create. Anul trecut prin meto­
da scuturilor au fost extrase

Nikolai Cinakal este director 15.000.000 tone. de cărbune, i.ar

al Institutului pentru proble­ visa ca acest aur negru să fie norocire. Cum să extragi, acest delegaţie tehnică britanică. Cei fiecare tonă de cărbune „cina-
mele miniere al secţiei din Si­ extras nu prin încordarea u- cărbune 7 Ce armături trebuie mai mari oameni de ştiinţă en­ kalovistă“ a fost mai ieftină c.u
beria a Academiei de Ştiinţe riaşâ a forţelor omului, ci prin pentru aceasta 7 Ce fel de me­ glezi din domeniul industriei 50 de ruble decît cărbunele ex­
şi... vechi miner. Cind se intîl- maşini puternice. Proiectul lui canisme 7 carbonifere au sosit în Siberia tras prin metode obişnuite.
neşte cu minerii, aceştia îşi de diplomă „Mecanizarea ex­
simt miinile strtnse de o mină ploatării straturilor de cărbu­ Cinakal caută perseverent în mod special pentru a face S-ar părea că există toate mo­
puternică foarte asemănătoare ne" părea pe atunci fantastică. mijloace de îmbunătăţire a ar­ cunoştinţă cu metodele de ex­ tivele pentru a fi mulţumit. Dar
cu mina bătătorită de miner. Dar tînărul inginer credea pu­ măturilor. tracţie hidraulică a cărbunelui „academicianul miner" nu poa­
ternic in idealul s ă u : El dorea şi cu scutul lui Cinakal. te fi mulţumit nicicum. Ascul-
S-a născut acum 70 de ani din toată inima să uşureze In schiţele sale tehnice, in tlndu-l îl invidiezi şi. te minu­
intr-un sătuc uitat din Crirneea munca minerului. mine, in caietele pline cu for­ — Spuneţi cit cărbune exira-
pe malul golfului Karkinit. J n mule şi calcule s-a născut
copilărie nici nu-mi închipuiam Revoluţia l-a găsit în mina „scutul lui Cinakal" căruia ii geţi intr-un schimb 7 au între­ nezi : de unde atîta energie în
ce este ştiinţa, povesteşte Ni­ de fier Makeevka din Donbas. era sortit să devină celebru.
kolai Andreevici in micul său bat englezii pe unul din mine­ acest om care are nepoţi de 17
cabinet, dar tata Uni repeta ...Tînărul inginer muncea cu La orizontul de ventilare se
adesea „Viaţa ii este dată o- eroism, pentru refacerea mine­ montează armătura din metal rii din abataj. ani 7 Astăzi coboară înlr-o mi­
inului pentru ca el să fie folo­ lor din bazinul Doneţului. Iar şi lemn. Aceasta întocmai unui
sitor oamenilor. Pentru aceasta cind acestea au renăscut, el acoperiş apără abatajul şi oa­ — Un vagon ! nă nouă, mîine este văzut la
s-a apucat cu o perseverenţă menii care lucrează aici. Mine­
trebuie să înveţi şi să mun­ — O-o-o au zimbit oaspeţii., aerodrom, de unde pe calea ae­
ceşti întreaga viaţă..,". Şi eu de fier de realizarea vechiului rii forează liniştit, apoi înde­
încă pe băncile liceului seral său v is : larga mecanizare a părtează roca şi aleg cărbu­ vasăzică cişiigaţi atît de mulţi rului se îndreaptă spre oraşul
am hotărit: pînă la 25 de ani procesului de extracţie a căr­ nele. După aceea, pe măsura
trebuie să invtf,, pînă la 50 bunelui. A fost trimis in străi­ bani 7 polar Norilsk unde discipolii,
trebuie să muncesc, iar după nătate : „Vezi, învaţă..“. In scoaterii cărbunelui, sub pre­
50 de ani., dacă voi fi in stare anul 1924 Cinakal colinda mi­ siunea maselor uriaşe de rocă — 6.000 pe lună! Noi lu­ săi vor să aplice scutul în mi­
m ă voi ocupa cu munca ştiin­ nele Angliei, Germaniei, State­ de mină, scutul se mişcă încet
ţifică...". lor Unite. în urma muncitorilor. crăm. sub scutul lui Cinakal... nele de cupru şi nichel. întors

Răsfoind cartea de muncă a La începutul primului plan Noul scut a afinat Ţării. So­ „Acesta este un eveniment din această călătorie, el se in­
membrului corespondent al A- cincinal, el îşi mută domiciliul vietice cînd în anii grei ai
războiului bazinul Kuzneţk tre­ neobişnuit in istoria artei mi­ teresează de succesele elevilor
în Siberia, acest depozit de co- buia să aprovizioneze cu căr-
neritului şi in istoria ştiinţei", săi. pe care ti. numeşte cu duio­

scria cu doi ani in urmă revis­ şie „pionieri".

ta franceză „Revue de l’In­ — Cum merg încercările

dustrie" despre scuturile lui construcţiei din beton armat?

Un grup de geologi din R. P. Chineză, ajutat de alpinişii, Cinakal. Iar cu tdtul recent, Se bucură hătrînui sa va n t: I
a explorat piscul munţilor Chinktien, situat la o înălţime de Cinakal a primit o scrisoare cauza neutru care a muncit,
5.000 m. Aici se află zăcăminte importante de fier, care justi­ plină de căldură prietenească întreaga sa viată este luată in
fica crearea unei uzine metalurgice în această regiune. de la minerii bulgari: „Siste­ mîini sigure, de tineretul per­

mul do. de muncă cu scutul severent plin de idealuri.

IN CLIŞEU : Geologi chinezi la lucru. -'Xv*-- -

I