Page 61 - 1958-09

SOLIDARI CU LUPTAPROI,ETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢ1-VA
poporului chine®

Muncitorii hunedoreni înfierează

acţiunile provocatoare ale S.U.A»

Zilele trecute, după încetarea In încheiere, tov. ing. Scurtu, Cu acest prilej, tov. Gheorghe
lucrului, muncitorii noului lami­ în asentimentul tuturor munci­ Cornea, secretar al organizaţiei
nor din Hunedoara s-au adunat torilor marelui laminor Bluming, de partid, a sp u s: Aceste ac­

în hala mare pentru a protesta a spus : Poporul romîn, prieten ţiuni aventuriste reprezintă con­

împotriva uneltirilor războinice sincer şi devotat al poporului tinuarea unei politici absurde,

ale imperialiştilor americani şi chinez, nutreşte faţă de acesta nerealiste şi primejdioase. Ne­

ale clicii ciankaişiste împotriva dragoşte fierbinte şi stimă şi consolaţi cu pierderea Chinei,

marelui popor chinez iubitor de susţine cauza Iui dreaptă. care reprezenta altădată pentru

R ezultate bune pace. Alţi vorbitori care au mai imperialişti „ţara celor 600 mi­

De mulţi ani Statele Unite luat cuvîntul au arătat că mun­ lioane de clienţi şi de robi“, im­

Chemarea la întrecere lansa­ reuşit să dea peste plan 443 to­ întrecerea socia­ ale Americii — a spus printre citorii de la laminorul Bluming perialiştii americani refuză sis­
tă de colectivul minei Petrila ne de cărbune. Dacă am face o listă in cinstea zi­ altele tov. ing. Scurtu Cornel îşi unesc glasul cu toţi oamenii tematic să recunoască existenţa
în cinstea zilei de 7 Noiembrie comparaţie cu realizările obţinu­ lei de 7 Noiembrie — şi-au asumat misiunea lipsi­ din ţara noastră, cu al omenirii unui stat puternic, consolidat
către toate exploatările Văii te în aceeaşi perioadă, la alte tă de glorie, ingrată, de a nu iubitoare de pace, pentru a cere politiceşte în plină înflorire şi
recunoaşte R. P. Chineză, de a imediata retragere a trupelor dezvoltare economică şi cultu­

Jiului a fost primită cu mult in­ exploatări din Valea Jiului, s-ar a cuprins şi pe o împiedica să-şi ocupe locul americane de pe insulele ce a- rală, pe al cărui teritoriu tră­

teres şi de minerii din Aninoa- constata că la Aninoasa rezul­ electricienii mare­ ce i se cuvine în Organizaţia parţin R. P. Chineze şi înceta­ ieşte aproape un sfert din ome­
sa. Angajamentul de a da cît tatele sînt ceva mai slabe. Sînt lui Combinat side­ Naţiunilor Unite şi în Consiliul rea provocărilor imperialiştilor nire. In schimb ei întreţin o cîr-
mai multe tone de cărbune pes­ de Securitate, deşi după cum împotriva marelui popor chinez, dăşie ordinară cu fantoma poli­
te plan a început să fie tradus rurgic din tfuns- prea bine se ştie statul chinez restabilirea drepturilor legale tică Cian Kai-şi.
în viaţă de către întregul colec­ este unul din întemeietorii ale R.P. Chineze la O.N.U.
bune însă faţă de alte colective 9doara. In ajară de O.N.U. In Ioc ca la O.N.U. să Nenumăraţi alţi muncitori
? constructori care au luat cuvîn­
miniere care se află sub plan. creşterea producti­

Colectivul minei Aninoasa, vităţii muncii, nim -

tiv de muncă. este hotărît să muncească în cilorii de aici au se facă auzit glasul plin de Tot de curînd, în hala secto­ tul, plini de indignare, au în­
Pînă în ziua de 16 septem­ continuare cu mult avînt, ca re­ in vedere şi darea greutate al reprezentanţilor unui rului mecanic cîteva sute de fierat cu toată energia acţiu­
zultatele lor să fie mai bune. unor lucrări de cea popor de 600 milioane de oa­ muncitori constructori s-au adu­ nile provocatoare ale imperialiş­
brie, minerii din Aninoasa au mai bună calitate. meni, locul acestuia e ocupat de nat pentru a protesta hotărît îm­ tilor americani în Extremul 6 -

UN ŞUT IN CLIŞEU: reprezentantul ciankaişist care, potriva uneltirilor războinice ale rient, cerînd retragerea trupelor
Şeful de echipă Si- după cum se ştie, nu mai repre­ imperialiştilor americani şi ale agresoare de pe insule ce apar­

mion Bircea, de la zintă demult nimic şi pe nimeni. clicii ciankaişiste. ţin R.P. Chineze.

de muncă voluntară reparaţii electrice, Cauza poporului chinez
în plină activitate.

Pentru a întîmpina cu noi Oamenii sectorului VII au

succese alegerea organelor con­ muncit intr-un abataj frontal'al e dreaptă şi ea va triumfa
ducătoare în organizaţiile de sectorului II, de unde au extras
bază P.M.R. şi ziua de 7 No­ cantitatea de 125 tone cărbune. De citva timp, munca paşnică menea, imperialiştii, americani In mitingurile care au avut
iembrie, din iniţiativa organi­ In această acţiune s-au eviden­ menţin cu forţa teritorii chineze loc în oraşul nostru, muncito­
zaţiei de bază de la sectorul VII ţiat tovarăşii Francisc Hornumg Icfiiifaic reiofeâ a poporului frate chinez de pes­ cum ar fi de pildă, insula Tai- rimea hunecloreană şi-a expri­
al minei Lupeni, a avut loc la Petru Balla, Nicolae Crainic şi te 600 de milioane de oameni van şi insulele Penhuledao. In mat hotărîrea ei unanimă de a
alţii. cîrdăşie cu clica ciankaişistă din sprijini cauza poporului chinez
data de 14 septembrie un şut In cadrul filialei ASIT Brad, găurilor în funcţie de profitul este tulburată. In goană .după Taivan, imperialiştii americani şi a înfierat cu indignare toate
cu cîtva timp în urmă a avut lucrării miniere şi duritatea ro­ profituri şi avantaje materiale, se dedau in ultima vreme la ac­ acţiunile primejdioase ale impe­
de muncă voluntară. ţiuni contrare spiritului păcii, rialiştilor americani în Extre­
contrare bunei înţelegeri între mul Orient. Noi, olelarii. din Hu­
C olectivul m inei Lupeni a redus loc o consfătuire în cursul că­ cii, calculul încărcăturii de ex­ imperialiştii americani au por­ popoare. Dar toate aceste ac­ nedoara, ne unim glasurile noa­
cu m ult răm înerea în urm ă nit, după cum se ştie, o cam­ ţiuni duşmănoase ale america­ stre cu cele ale tuturor oameni­
reia au fost prezentate şi dez­ ploziv' etc. nilor nu-şi vor atinge scopul lor lor muncii din patria noastră,
panie de provocări şi uneltiri in murdar. ale popoarelor iubitoare de pace
bătute o serie de probleme în După discuţii au fost trase .o regiunea Extremului Orient. din întreaga lume şi cerem ca
legătură cu activitatea de pro­ serie de concluzii in legătură ?u In lupta sa dreaptă, poporul flota a şaptea americană să fie
chinez nu este singur. Cauza sa retrasă imediat din strîmtoarea
ducţie. această problemă şi s-a făcut Suferind un eşec deplin in a- este sprijinită cu fermitate de Taivanului.
către toate popoarele iubitoare
De Ia un timp, colectivul mi­ tităţi de cărbune sub plan. Dar Inginerul Avram Lazăr din propunerea ca formulele prezen-^ gresiunea lor împotriva popoare­ de pace în frunte cu puternicul Ar fi bine ca imperialiştii a-
nei Lupeni a înregistrat serioa­ numai după cîteva zile, s-a ob­ cadrul întreprinderii miniere lor libanez şi iordanian, imperia­ şi invincibilul lagăr al socialis­ mericani să nu uite că toate ac­
se rămîneri în urmă în ce pri­ servat că planul zilnic a înce­ Barza, a prezentat studiul „Sta­ tate să fie aplicate practic în liştii americani şi-au îndreptat a' mului, în fruntea căruia se află ţiunile lor provocatoare organi­
veşte îndeplinirea planului de put să fie îndeplinit şi depăşit, bilirea parametrilor în vederea două — trei locuri de muncă cum acţiunile lor războinice şi marea Uniune Sovietică. Alături zate pînă acum în diferite col­
producţie la extracţia cărbunelui. reducînd cu nm!ţ_ rămînerea în plasării optime a găurilor de de la fiecare mină. primejdioase pentru cauza păcii de poporul chinez se află şi po­ ţuri ale lumii s-au terminat cu
Acest lucru a frămîntat atît pe urmă. porul romîn, toţi oamenii mun­ eşecuri ruşinoase. Aceeaşi soar­
cei din conducerea minei şi sec­ In ziua de 16 septembrie, mine­ mină“. După ce a făcut un scurt In continuarea lucrărilor con­ intr-o altă regiune a lumii, im- cii din patria noastră. Noi spri­ tă o vor avea şi recentele lor u-
toarelor cît şi pe fiecare miner. rii din Lupeni mai erau datori istoric a l. utilizării explozibili­ sfătuirii, printre altele a mai I potriva paşnicului popor chinez jinim cu deosebită căldură de­ neltiri în strîmtoarea Taivanu-
In caietele de evidenţă era no­ cu 2.819 tone de cărbune. Cre­ lor în minerit, autorul a prezen­ fost prezentat studiul „Soluţii care îşi construieşte cu succes claraţia tovarăşului Chivu Stoi­ lui. Cauza poporului chinez este
tat că în prima decadă a aces­ dem că şi această pierdere va tat şi analizat factorii princi­ . de titrare cu titru variabil“. o viaţă liberă în patria sa. ca, preşedintele Consiliului de dreaptă si ea va triumfa.
tei luni avea o rămînere în ur­ fi recuperată în scurt timp, iar
mă de peste 4.000 tone de căr­ colectivul minei Lupeni se va pali care influenţează buna "des­ In încheierea consfătuirii ă Ignorînd drepturile legitime
bune. Se credea că dacă vor încadra cu toate forţele în între­
continua aşa se va ajunge Ia un cerea socialistă în cinstea zilei făşurare a operaţiunii de'tăiere luat cuvîntul tovarăşul inginer ale poporului chinez, flota a

cu ajutorul explozibililor. Ilie Popa, preşedintele Filialei şaptea americană violează in ul­

S-au analizat apoi diferite ASIT Brad, care a relevat marea tima vreme în mod flagrant zo­

scheme de plasare a găurilor de însemnătate a introducerii -'me­ na apelor teritoriale ale Repu­

mină, dindu-se. formule matema­ todelor ştiinţifice de lucru in blicii Populare Chineze stabilită

tice pentru calculul lungimii minerit, de curînd la 12 mile. De ase-

moment dat cu importante can­ de 7 Noiembrie. Miniştri care arăta că poporul ’ DUMITRU STRATULAT
romîn se solidarizează pe deplin prim-topiior Ia oţelăria Martin
Se lărgesc şi se consolideazăTinerii inovatori siderurgişti cu cauza poporului chinez.
din C.S.H.

UO OO OO OO 0 0 0 0 OO 0 0 -0 0 0 0 OO OOOO CO 0 0 OO OO OO 0 0 OO OO 0 0 0 0 0 0 0 0 OO 0 0 0 0 C (OO'CXMJQ.OO o o o o o a o o o o o o & o o o OO OO OOCO OOOO Of

' --Alături de cadre­ 2.700.000 lei, un nu­ cuptoarelor electri­ sisialisfein agricnltură
le mai vtrstai­ măr de 14 inovaţii ce“ şi a doua „îm­
aparţin tinerilor. bunătăţirea sistemu­
ce, tinerii side­ lui de semnalizare
rurgişti s-au a- Dintre inovaţiile
lăturat muncii ¦de prezentate de tine­ a analizelor chimice In munca de transformaîe socialistă cu . 2.775 hectare. In satelei de munte individual şi prin producţiile sporite
inovaţii. Dintre ino­ ri, amintim pe cele ce le obţin în mod sistematic. Pro­
propuse de iov. Cor­ la cuptoarele elec­ a agriculturii, ce se desfăşoară cu suc­ uri număr de peste 800 familii s-au ducţia medie de grîu realizată în acest
vaţiile şi raţionali­ nel Crişan de la o- trice“. ces în raionul Sebeş, s-au obţinut re­ constituit în 13 întovărăşir; zootehnice. an de gospodăriile colective din raio­
zările aplicate in a- ţelăria electrică: zultate frumoase. Cele 19 gospodării In decurs de un an, în raionul Sebeş nul Sebeş este cu 500 kg. la hectar
cest an la Combi­ „Instalaţia de sem­ Pentru cele 14 i- sectorul socialist al agriculturii a fost mai mare decît în sectorul individual,
natul siderurgic din nalizare a reglării lărgit cu 3.415 hectare şi un număr iar producţia medie realizată de înto­
Hunedoara şi care electrozilor pe plat­ novaţii, tinerii side­ colective însumează o suprafaţă de de 3.464 familii. Numai de la 15 au­ vărăşiţi la grîu este cu 300-400 kg.
au adus economii rurgişti au fost re­ 7.489 ha. pe care o lucrează 2.339 fa­ gust a.c. au luat fiinţă 4 noi întovă­ mai mare decît cea a individualilor. Gos­
în valoare de peste forma de lucru a
compensaţi cu su­ milii de colectivişti, iar cele 44 înto-
j vărăşiri agricole numără 2.946 familii
ma de 5.800 lei.

răşiri în satele Lancrăm, Ludoş, Pre- podăria colectivă din Apoldu de Jos VREMEA PROVOCĂRILOR CU AJUTORUL NAVELOR
saca şi în oraşul Sebeş. Pentru în­ a realizat o producţie de 1.960 kg. MILITARE A TRECUT.
fiinţarea de noi întovărăşiri sînt de­ grîu Ia hectar, iar cea din Cîlnic a rea­

puse pînă în prezent 221 cereri cu o lizat 1.950 kg. grîu ia hectar, pe câtă

suprafaţă de 416 hectare. Cele mai verme sectorul Individual din aceste co­

Cercetînd situaţia SsjsrirPor agricolemulte cereri sînt depuse în comunele mune abia a realizat o producţie me­

Daia, Draşov, Doştat, Strungari, Jina, die de 900-1.000 kg. grîu Ia hectar.

Şugag etc. Un nu­ Ca urmare a ve­ dintr-o comună

După consfătuireamăr ,de ljL9 cereri niturilor mari reali­ In aceste zile, pe întinsele ogoare va fi însămînţat grîu şi au mai rămas
zate de gospodăriile
cu peste 100 hccţa-

de la Consianfare teren sînt de­ colective şi a pro­ ale regiunii noastre se desfăşoară o de arat 600 ha. E cam puţin, finind
activitate febrilă. Ţărănimea munci- seama de condiţiile comunei, se putea
puse pentru intrarea ducţiilor sporite, ioare a pornit cu elan la siriusul re­ face mai mult. Mai departe. Din ace­
coltei din toamna acestui an şi la în- eaşi sursă afli că s-au transportat
în unităţile so­ au crescut simţitor săminţările de care depinde recolta a- 3.800 tone gunoi pe 190 ha., că s-au
nului viitor. Munca se desfăşoară cu selecţionat 39 ione seminţe din 144,
cialiste existente şi urmează a fi apro­ veniturile colectiviştilor. Din an în an hărnicie în ioaie comunele. Iată, spre că s-a recoltat porumbul de pe 86 ha.,
din cele 1.600. In raport cu necesarul,
bate de adunările generale. creşte numărul acelora care-şi cons­ aceste lucrări merg totuşi cu înceti­
neală.
Faptul că un număr tot mai mare truiesc case noi, care-şi cumpără apa­
Din situaţie mai afli şi altele: în­
de ţărani muncitori se îndreaptă pe rate de radio, mobilă, biciclete şi di­ exemplu, cum se desfăşoară aceasta tovărăşirea „Mereteana" a începui în-
drumul agriculturii sociaiist-cooperatiste ferite alte obiecte de uz casnic, fără in comuna Vinţu de los, raionul Alba. săminţările în ziua de 18 septembrie
se datoreşte rezultatelor îmbucurătoa­ să mai vorbim de faptul că familiile şi a însămînţat o suprafaţă însemna­
Dacă mergi în sat, cu greu ai să tă, chiar din prima zi, iar întovărăşi­
re obţinute de gospodăriile colective colectiviştilor se îmbracă şi se hră­ reuşeşti să stai de vorbă cu cineva. rea „7 Noiembrie“ a pregătit întrea­
şi întovărăşirile existente. Vechile uni­ nesc mai bine ca orieînd. ga suprafaţă de teren pe care o culti­
Oamenii sînt pe cîmp, culeg porumb, vă cu grîu în această toamnă, urmînd
ca zilele viitoare să o însămlnţeze.
tăţi socialiste din agricultură s-au lăr­ Tocmai aceasta îi determină pe colec­ scot cartofi, transportă gunoi, ară, sau
Acestea sînt realizări însemnate şi
git şi s-au întărit simţitor din toate tivişti să ia noi măsuri pentru ca pe insămînţează. Te uiţi peste cîmpul

punctele de vedere. Gospodăriile colec­ viitor gospodăriile colective să cunoas­ plin de oameni, vezi că se munceşte

tive şi-au dezvoltat fondul de bază, că o şi mai largă dezvoltare multi­ de zor, dar nu poţi să-ţi dai seama

au procurat animale de producţie, au laterală. cit s-a lucrat pînă acum şi cit a mai

plantat întise suprafeţe cu vie şi pomi, Succesele obţinute pe frontul trans­ rămas. La sfatul popular acest lucru

şi-au cumpărat autocamioane şi alte formării socialiste a agriculturii sînt1 se poale vedea însă ca intr-o oglindă.

mijloace de transport, şi-au construit intr-adevăr însemnate. Există însă în Tehnicianul comunei — Gheorghe Ro-

grajduri şi saivane moderne pentru a- raionul Sebeş condiţii pentru ca în vi­ mosan — se află zilnic pe cîmp, dis­ merită a fi evidenţiate.

nimale. Numai în ultimul an fondul ilor să se obţină succese şi mai mari cută cu oamenii, îşi notează în carnet. lată deci că după ce ai cercetat si­

de bază al gospodăriilor colective din atît în ce priveşte lărgirea sectorului Seara, deputaţii sfatului popular in­ tuaţia lucrărilor agricole din comună,

raionul Sebeş a crescut cu peste socialist, prin atragerea de noi fami­ formează comitelui executiv: ai în faţă un tablou clar. Iţi dai ime­

1.000.900 lei. G.A.C. din Apoldu de lii. cît şi prin întărirea din punct de — In circumscripţia unde-mi desfă­ diat seama care lucrare trebuie urgen­

Sus are acum un fond de bază în va­ vedere organizatoric şi economic a uni­ şor activitatea s-a recoltat aiita..., s-a tată, ştii în ce direcţie să-ţi îndrepţi

loare de 700.000 lei, iar fondul de tăţilor socialiste existente pentru ca însămînţat alîta... etc. Datele se cen­ activitatea. Şi, nu încape nici o îndo­

bază al gospodăriilor colective din Un­ acestea să devină adevărate centre de tralizează şi iată că situaţia-i clară. ială că organizaţia de partid şi comi­

garei, Miercurea, Cîlnic se ridică la atracţie a ţărănimii muncitoare pe fă­ Şi acum să vedem ce s-a făcut în tetul executiv al sfatului papular nu-şi

, 'Aîuil acesta recolta de t !rude este bogată pe tot cuprinsul regiunii. In livada staţiunii experimentale aproape 500.000 lei fiecare. gaşul socialismului. aceste zile în comuna'Vinţu de los şi vor îndrepta atenţia înspre îmbunătă­

Geoagiu, pe care o are in satul Peşte ana, raionul Haţeg, pomii au dat însă o producţie neobişnuita: cîte 200-300 Unităţile socialiste agricole îşi ma- F. CH1RUŢA ce-a mai rămas de făcut. Din situaţii ţirea situaţiei şţ la capitolele^ la care

kg. fiecare şi chiar ntai mult. IN[ C L IŞ E U : ‘Aspect de la culesul !rudelor (merelor), , rTfcUă supe-lioritatea faţă de sectorul ’ corespondent reiese clar; s-au arat 200 ha. în care in prezent este slabă.