Page 62 - 1958-09

Pas:. 2
Se îmbunăiăteffe
activitatea U. T. M.
L A M IN A A N IN O A S A
La exploatarea minieră Ani-
noasa — ca de altfel la cele mni
multe întreprinderi din Valea
.fiului — majoritatea muncitori­
lor este formată de tine­
ret. B.rigăzilf de tineret, con­
duse de harnicii mineri Aurel
Cristea, Francisc Schneider, Ga-
vrilă David etc., aduc o contri­
buţie însemnată la îndeplinirea
şi depăşirea planului de pro­
ducţie. Tineri harnici, care mun­
cesc conştiincios, cu elan, pentru
îndeplinirea sarcinilor de plan,
se găsesc la mina Aninoasa nu
numai în formele tinereşti de
producţie, ci şi în alte focuri de
muncă. In diferitele sectoare ale
minei, în abataje sau ateliere, se
întîlnesc mulţi tineri disciplinaţi,
care muncesc cu tragere de ini­
mă în producţie, au o compor­
tare demnă în societate. Acest
lucru dovedeşte că a crescut
preocuparea faţă de educarea
comunistă a tineretului şi încep
să se vadă roadele acestei preo­
cupări.
Cei mai buni tineri fac parte
din organizaţia U.T.M. Pînă a-
cum cîteva luni în activitatea or­
ganizaţiei U.T.M. de la mina
Aninoasa existau unele lipsuri
care influenţau negativ întrea­
ga muncă a tineretului. Nu se a-
corda suficientă atenţie întăririi
rîndurilor organizaţiei prin pri­
mirea de noi utemişti, era negli­
jată viaţa internă de organizaţie,
nu exista preocupare pentru or­
ganizarea în cele mai bune con-
diţiuni a timpului liber al tine­
rilor etc.
In prezent multe din aceste
lipsuri au fost înlăturate, acti­
vitatea organizaţiei U.T.M. se
îmbunătăţeşte şi, primind în
continuare ajutorul cuvenit din
partea comitetului de partid al
minei, fără îndoială că se vor
obţine succese şi mai de seamă
în munca de educare a tineretu­
lui, de mobilizare Ia traducerea
în viaţă a hotărîrilor partidului
şi guvernului.
Iată cîteva exemple care dove­
desc că la mina Aninoasa activi­
tatea organizaţiei U.T.M. s-a îm­
bunătăţit în mod simţitor....
întărirea rîndurilor
organizaţiei
Mult timp organizaţia U.T.M.
de la mina Aninoasa a fost cri­
ticată pentru faptul că nu luptă
suficient pentru creşterea influ­
enţei sale în rîndurile tineretu­
lui neorganizat, influenţă care
să se reflecte în primirea de noi
utemişti dintre cei mai buni ti­
neri de la mină. Prin îmbunătă­
ţirea întregii munci de organi­
zaţie, s-a reuşit în mare măsură
să crească influenţa acesteia.
Rezultatele obţinute în ultima
vreme in ceea ce priveşte pri­
mirea de noi utemişti confirmă
acest lucru. De la 15 iulie a c ,
şi pînă la 1 septembrie, rînduri­
le organizaţiei U.T.M. de la mi­
na Aninoasa au crescut cu 30
de noi utemişti. Mai bine au
muncit în această direcţie orga­
nizaţiile din sectoarele IV, (se­
cretar tov. Dumitru Niţu) şi I
(secretar tov. Ştefan Popa).
Printre noii utemişti se numă­
ră tovarăşii care muncesc bine
în producţie şi au comportare Valea Jiului.
Secţia tinerilor cazangi
Cînd intri in atelierele C.F.R. Si- Iată că a trecui puţin timp şi chiar de zi. De pildă, luna trecută, planul
meria şi mai cu seamă in secţia de din prima lună s-au ivit primele pe întreaga secţie a fost realizat în
cazangerie, zgomotul metalic al u- succese: secţia cazangerie şi-a reali­ proporţie de 119 la sută. Aceasta ar
neltelor pneumatice face să-ţi vibre­ zat planul cu două procente mai însemna o Locomotivă cu reparaţii cu
ze timpanul. Aici, pe suporţii bine mult ca în luna precedentă. Acest ridicare de pe osii dată peste plan.
consolidaţi, stau parcă răsturnate de mic succes a încurajat tineretul de De cînd cazangerie a fost declarată
o mină uriaşă, zeci de cazane de aici. De acum, credeau mai nuili in ca secţie a tinerelului, nu s-a întîm-
locomotive. Printre coloşii de metal forţele lor. Muncitorii mai în virsiă plal niciodată ca producţia să fie
care-şi aşteaptă riadul pentru a ji ca şi tehnicienii secţiei, i-au ajutat sub plan. Cu ţineri cum sînt loan
reparaţi, abia l-cun pulul zări pe in­ cu dragoste. De atunci, lună de lună, Şuşabă, Octavian Nislor, lacob Ma-
ginerul Vladimir Oprinca, şeful sec­
ţiei a II-a cazangerie. Un schimb de
cuvinte precedat mai mult de sem­
ne, l-a făcut pe acesia să înţeleagă
că m-ar interesa cum munceşte ti­ echipa s a :
nerelul de aici.
— Nimic mai simplu, mi-a răs­
puns interlocutorul meu, apoi m-a
condus prin secţie.
Hala cazangeriei esie una dintre
cele mai mari de la atelierele C.F.R¦ C.F.R. Au venit aici cu meserie în­ locomotiva 324.415. El a făcui toată
Simsria. De doi ani a fost amenaja­
tă cu încălzire termo-electrică. Ajun-
gind la grupa condusă de cazangiul
Constantin Niţă, ne-am oprit. Plin
de satisfacţie inginerul începu să po­
vestească :
— Cind ni s-a încredinţai nouă,
tineretului, această secţie, eram foarte rea ta timp a pianului de producţie,
entuziasmaţi, dar ne, stăpînea şi un
aii sentiment. Ne gindeam cu oare­
care grijă dacă vom putea !ace !aţă
sarcinilor.
d r u m u l s o fflA L ism u m i Nr Uö7
— HBB— BBI
înşiruirea Experienţa a reuşit!
propagandiştilor Eram într-una din zilele tre­ pe cale mecanică. Am folosit în
cute „oaspetele“ conducătorului
U. T. II. tehnic al fabricii de teracotă din acest scop argilă din regiunea O-
Deva. Om între două vîrste, tov. radea combinată cu nisip de
f Adolf Fortes îmi povestea cu cvarţ. La început, lucrurile au
satisfacţie despre o experienţă mers mai greu. Dar pînă Ia ur­
corespunzătoare, cum sînt Con­ t In curînd va avea loc deschiderea care a reuşit. In cabinetul teh­ mă am reuşit.
» nic al fabricii, noua mea cunoş­
stantin Flinta, Gheorghe Costea, ¦ noului an şcolar în sistemul ţavăţă- tinţă se arăta foarte ospitalieră. Am vizitat apoi hala cuptoa­
Mi-a arătat înşirate diferite pie­ rele; din incinta fabricii. Am
Gheorghe Vameşu şi alţii. mîntului politic U.T.M. se necesare construirii sobelor văzut aici plăci multe din nou!
de teracotă. Am reuşit să des­ produs, aflate în diferite faze de
In munca de primire de noi Ţinînd seama că o bună parte din prind ceea ce, în ciuda diversi­ fabricaţie. Unele abia presate,
tăţilor de culori, deosebea plă­ altele scoase din cuptoare, tre­
utemişti se puteau obţine rezul­ lipsurile manifestate în cursul anu­ cile în doua categorii. Pe de o ceau prin mîini iscusite ce le
parte plăci din substanţe de un desluşeau culoarea definitivă —
tate şi mai însemnate dacă toţi lui trecut s-au -datorat slabei pregă­ maron deschis iar pe de alta a- plăci albe.
celaşi format dar de culoare
membrii comitetului U.T.M. pe tiri a propagandiştilor, majoritatea albă. — Sobele ce se vor construi
din ele — a continuat, tov. For­
mină, toţi membrii comitetelor organizaţiilor U.T.M. de la între­ — Plăcile-acestea de culoare tes vor satisface pe deplin pre­
închisă le făceam pînă nu de tenţiile cumpărătorilor din ţara
organizaţiilor din sectoare ar fi prinderile şi inştituţiile din Valea mult din argilă furnizată de întreagă. De altfel, după noul
Medgidia, combinată cu nisip procedeu am produs deja piese
depus o activitate mai intensă. Jiului se străduieşc, să acorde mai de Mureş. Puterea de refractare necesare pentru 100 de sobe. Iar
era scăzută. Fiind preocupaţi în curînd după ce inovaţia va
Unii din aceştia, cum sînt tov. multă atenţie pregătirii propagandiş­ de continua ridicare a producti­ fi popularizată şi la alte fabrici
vităţii muncii şi de îmbunătăţi­ producţia va creşte simţitor.
Gheorghe Lolea din. sectorul II!, tilor. rea calităţii, cu patru luni în ur­
mă, un grup de specialişti în GR1GORE A1EGYESY corespondent.
Ioan ’ Dumitraş din sectorul II, La recrutarea propagandiştilor s-n ceramică, au început experienţe­
le pentru obţinerea plăcilor albe.
nu s-au preocupat însă cu tot ţinut seama ca aceştia să aibă cul­ Acestea din urmă sînt de cali­
tate superioară şi se pot obţine
simţul de răspundere de această tura generală necesară, pentru a a-
problemă, deşi în sectoarele res­ sigura învăţămîntului o desfăşurare Tovarăşele din fotografia noastră, sînt din brigada de
croit din secţia lenjerie a fabricii „Sebeşul“ condusă de Ecate-
pective există mari posibilităţi la un nivel corespunzător., rina Kellinger. Toate lucrările executate de această brigadă
sînt de cea mai bună calitate.
în vederea creşterii rîndurilor In scopul înarmării propagandişti­
organizaţiei cu noi utemişti. lor cu tpzele de bază ce vor fi pre­
Invăţămînlu! politic, date în acest a n , şcolar, peste 60 de
tineri au fost trimişi la centru! de.
în centrul atenţiei regiune la un curs.
Ţinînd seama de lipsurile a- Intrucît Ja acest curs n-ău putut
vute anul trecut în desfăşurarea fi trimişi toţi propagandiştii, Comite­
învăţămîniului politic, în acest tul raional U.T.M. Petroşani a ini­ Pentru ce se neglijează calitatea
c ă rb u n e !' ui Ia m in a L u p e n i ?
an comitetul U.T.M. a acordat ţiat şi a deschis un alt curs de pre­
o mai mare atenţie pregătirii te­ gătire a propagandiştilor care n-au
meinice a viitorului an de învă- putut fi trimişi la centrul de regiune,
ţămînt politic. Membrii comitetu­ unde au fost predate mai multe lec­
lui au sprijinit organizaţiile de
 fost a l e s co n s iliu l Minerii din Lupeni au muncit ndrmal ca minerii de aici să ceea ce priveşte calitatea, colec­
bază în munca de selecţionare a ţii.
propagandiştilor şi recrutarea Printre lecţiile predate ia acest de judecată; în august cu mai mult spor, cu dea cărbune de cit mai bună ca­ tivul minei Lupeni s-ar ti înca­
cursanţilor. curs se numără şi cele intitulate: mai multă hotărire. Dovadă litate. Or, datele statistice ara­ drat în cifrele de plan, aşa cum
„Lupta partidelor comuniste şi mun­
Au fost selecţionaţi 22 propa­ citoreşti pentru apărarea purităţii în­ • T !na Vulcan, într-o şedi' % a stau cele 51 tone de cărbune pe tă că în această privinţă calita­ s-a făcut pentru producţia bru-
gandişti dintre care 9 au fost văţăturii marxist-leniniste“, „Teoria .lui de întreprindere ţinut.' - care le-au extras în afara pla­ tea a scăzut, conţinutul de ce­ tă. In loc să se ia măsuri elicace
trimişi să urmeze cursurile de marxist-leninistă d,espre clase şi lup­ i organizat consiliul de judec?- nului lunar, în ciuda greutăţilor nuşă din cărbune fiind cu 1,8 la pentru îmbunătăţirea calităţii
pregătire organizate de Comite­ îploatare. înainte de a se tre- avute ca şi in luna iulie cînd au sută mai mare dc-cit norma ad­ producţiei, tovarăşii din condu­
tul regional U.T.M., iar restul alcgerea muncitorilor care să rămas datori faţă de plan. La misă. Este adevărat că nici con­ cerea minei şi a sectoarelor,
diţiile geologice, de zăcămînt, în
sînt pregătiţi pe lîngă Comitetul ta de,- olaşă", „Pjyî.R. — partid de parte din consiliu, tov. Petru obţinerea acestui succes, un rol care s-au găsit multe abataje de şi-au îndreptat toată atenţia asu­
raional U.T.M. Petroşani. Tre­ tip nou — forţa conducătoare în t vorbit despre importanţa şi important la avut munca plină la sectoarele I B, II, IV A nu pra aspectului cantitativ al în­
buie amintit ca un fapt pozitiv R.P.R.“ etc. eroism, de abnegaţie a celor au fost favorabile pentru extra­ deplinirii planului lunar, negli-
că nici un propagandist n-a lip­ e acestuia. Printre altele a a- gerea unui cărbune cit mai cu­ jînd aproape complect calitatea
sit nemotivat de la cursurile de Comitetele U.T.M. de la minele A- consiliul va judeca toate dau- mai buni mineri din Lupeni, co­ rat. Dacă din partea conducerii cărbunelui extras. In luna au­
pregătire. Din rîndurile. propa­ ¦njnioasa şi Uricani au trimis la a- - 'n u depăşesc suma de 200 lei muniştii, care prin exemplul lor minei şi a conducătorilor tutu­ gust, aproape 22 la sută din
gandiştilor fac parte pe lîngă ceste cursuri aproape pe toţi propa e sc săvîrşesc de muncitorii ex- personal' au mobilizat activ pe ror sectoarelor s-ar fi văzut o conţinutul în cenuşă al cărbune­
ceilalţi muncitori in lupta pen­ preocupare mai atentă asupra lui livrat de Lupeni a fost dat
f> ării miniere Vulcan. felului cum se îngrijesc maiştrii din cărbune blocuri (peste 80
continuare, s-a trecui la alege- tru îndeplinirea planului la căr­ şi tehnicienii pentru ca din aba­ mm. diametru). Lucrul acesta
utemişti bine pregătiţi ca tov. gandiştii. Nu acelaşi lucru l-au fă­ membrilor consiliului de judecată, bunele cocsifieabil. In august,
Dumitru Călugăru, ing. Lazăr cut Comitetele orăşeneşti U.T.M. dir d, au fost aleşi 15 tovarăşi prin- ?¦cinci sectoare de producţie ale tajele revirelor lor să iasă cit înseamnă că nu s-a acţionat de
Traicu şi alţii şi candidaţi de Petroşani şi Lupeni, care au trimi :are loan Bordei. Peter Laszlo, Alinei şi-au depăşit cu 285— loc în intensificarea muncii de
partid ca tov. Mircea Boţoc şi un număr foarte mic de propagar. mai puţin şist în cărbune, dacă alegere manuală a şistului vizi­
Octavian Niculescu. dişti. Din oraşul Petroşani mai bin^ ţ> >a Ciurea, Mihai Ştefan, Aurel 1.6^ ) tone de cărbune sarcinile bil, mare, direct la abataje. Con­
de 40 de propagandişti nu s-au pre,f ar li urmărit modul cum se pro­ ducerea minei, în loc să ia mă­
Unele organizaţii de bază, cum Iosif Slrejan şi alţii. In con- lunare, iar colectivul sectorului suri . de îmbunătăţire a calităţii
sînt cele din sectoarele II, IV, cedează la alegerea şistului ma­ producţiei, a găsit de cuviinţă
• _:a consiliului au fost aleşi loan V sud s-a s it u a i prin succesele
VIU şi gospodăria de locuinţe, zentat la cursuri. Comitetele U.T.M. i, preşedinte, minerul Mihai Şte- dobindTe, in fruîitea întrecerii re, vizibil în abataje, dacă s-ar
ing. Octavian Surdu, vicepre- socialiste !pe bazin cu celelalte
au terminat deja recrutarea din Petroşani şi Lupeni trebuie să,
cursanţilor, restul sînt în curs ia măsurile ouvenitc în acest sens. L sectoare de .producţie din Valea fi dat o mai mare atenţie puşcă­ să analizeze modul cum servi­
de terminare. Alături de utemiş­ Jiului. rii selective a sterilului din in- ciul de control tehnic de calita­
ti au fost încadraţi la învăţă- i AL. ANDRONESCU î de cei. 15 tovarăşi, s-a ales tercalaţiile stratului şi a cărbu­ te, organ aparţinînd direct de
La o asemenea situaţie de pro­ nelui curat, desigur că şi în C.C.V.J., îşi duce munca. Rezul­
mîntul politic şi tineri neorga­ î . s corespondent f retar tehnic (Nicolae Alexandru) ducţie, îmbucurătoare, ar ii fost tatele dovedesc că vina pentru
a administra materialul necesar
nizaţi care au dovedit prin fap­ . , ... ţ-- ' zele ce se ivesc..,.,, ,
te că merită ¦>acest lucru. depăşirea conţinutului de cenuşă
Pentru viitorul an de învăţă- o poartă mina Lupeni şi nici­
mînt politic s-a stabilit că la Enigma ptrorajului umed Ia I M . Ghelardecum organul de control. Iri tot
mina Aninoasa vor funcţiona 6 cursul lunii august şi chiar pri­
cursuri serale şi 5 cercuri „Să Mai întîi să aruncăm o privire a- mele zile din septembrie, con­
ne cunoaştem patria”. Faptul că supra perîorajului umed şi asupra a
pentru fiecare cerc sau curs au ceea ce face ca el să fie recomandat. »nsiderabilă a vitezei de foraj, ceput, dar aici este vorba numai de în apropiere). Este recomandabil ca trolul şistului vizibil a fost
fost selecţionaţi şi confirmaţi cîte subotanţe se aleg în funcţie obişnuinţă. Un alt neajuns este men­ acolo unde este posibil, verificarea inexistent, dovedind cită nepă­
2 propagandişti, va crea condi­ Este cunoscut făptui, că la curăţirea
ţii pentru ca învăţămîntul poli­ prin suflare a găurilor de mină (în poziţia mineralogică a rocilor ţinerea apei în frontul de lucru, dacă funcţionării utilajului să fie făcută la sare faţă de problema calităţii
tic să se desfăşoare la un nivel special Ia lucrările de înaintare), at­ aceasta nu este drenată. suprafaţă, pentru ca defecţiunile ce se manifestă conducerea minei Lu­
corespunzător. mosfera din abataj se încarcă ctr pul­ > ni se întrebuinţează : clorura observă să fie înlăturate înainte ca peni. Tovarăşul inginer şef al
bere în suspensie care, fiind inspirată Şi acum să vedem în ce stadiu se acestea să fie introduse în subteran. minei, Ion Pompiliu, motivează
•k de muncitoriţ provoacă îmbolnăvirea r clorura de aluminiu, carbo- aîiă perforajul umed la I. M. Ghelar. lipsa controlului prin faptul că
cronică pulmonară numită silicoză. Toate acestea dovedesc o lipsă de la culbutor s-au făcut ceva re­
Din cefe de mai sus reiese că Pentru a se evita formarea acestei . tdiu şi săpunul „natfenic). Iniţial a fost introdus încă în 1953. preocupare serioasă a personalului
la mina Aninoasa activitatea pulberi, s-a căutat o nouă metodă de De atunci a fost sistat şi reluat de cî­ tehnic de la I. M. Ghelar, în punerea
U.T.M. s-a îmbunătăţit, că aju­ curăţare a găurilor de mină — spăla­ ij olvate în apă, îi măresc
torul acordat în ultimul timp de rea cu apă. Apa sub presiune, pătrun­
organizaţia de partid a dat roa­ de prin canalul interior al sfredeluiui k de umezire, ea pătrunde
dele aşteptate. Există toate con­ în gaura forată şi se scurge afară sub
diţiile pentru ca în cel mai scurt formă de noroi. Pe lîngă aceasta, ea <¦ w* uri, se prinde de supra-
timp să se ridice nivelul mun­ mai contribuie la răcirea sfredeluiui şi
cii organizaţiei U.T.M. şi în la dezagregarea rocei în timpul foră­ h tla' a lor şi contribuie la o teva ori sub diferite motive. la punct a metodei de lucru cu prefor paraţii şi modificări. Or, dacă
ceea ce priveşte desfăşurarea
vieţii interne — în special pre­ rii (pătrunzînd în fisurile rocei îi re­ Hfi i intensă a rocei. S-a con- Motivele invocate s în t: stropirea raj umed. S-au mulţumit doar să în­ acestea se urgentau, se putea e-
gătirea şi ţinerea adunărilor or­ duce coeziunea prin umezirea pereţi­ rin aplicarea reductoarelor muncitorilor în timpul lucrului, umidi­ registreze lipsurile şi greutăţile întâm­ lectua un control eficace. Avînd
ganizaţiilor de bază — şi a- lor). Cînd apa utilizată pentru spaia- sta; 'teza de forare creşte cu tate în abataj, griparea tijei sfredelu­ pinate, fără a depune prea mari. efor­ de penalizat sectoarele şi brigă^
tunci în mod sigur organizaţia de iui, etc. turi în căutarea căilor de înlăturare a zile din abataje pentru slaba ca­
U.T.M. de la mina Aninoasa se rea găurilor de mină este amestecată 1 la sută. lor, considerînd aceasta probabil ca un litate a cărbunelui extras în luna
va situa pe loc de frunte între 20 j. Se naşte întrebarea, dacă există to­ lucru de importanţă secundară. Şi drept
celelalte organizaţii U.T.M. din cu anumite substanţe chimice, numite întîmplă însă Ia aplica-
Ce. ‘odej? Sau ce s-a în-
rer a
Vin plat I. M. Ghelar ? tuşi posibilitatea prevenirii şi înlătu­ consecinţă a acestei stări de lucruri, august, conducerea minei nea-
după cum era şi de aşteptat, aplicarea vînd probe evidente despre bri­
,„U}toi aplicarea unei noi rării acestor neajunsuri ? perforajul ui umed la 1. M. Ghelar a găzile sau sectoarele care au dat
încetat de a mai fi o preocupare prin­ multă piatră în cărbune, a tre­
iTrr\>de sau instalaţii, fie ea Există şi iată cum : o verificare mi­ cipală. cut . la penalizarea arbitrară a
nuţioasă a robineţilor şi a racorduri­ sectoarelor, lucru ce a creat e-
cît'-^fe zată, se întîmplă ini­ lor cablurilor, face să se evite stropi­ Desigur, un rol important în aceas­ vidente nemulţumiri.
rea muncitorilor în timpul lucrului. Un­ tă acţiune, îl au şi organizaţia de par­
ţial oari .eutăţi, fie din cauza gerea la timp a perforatoarelor şi men­ tid şi comitetul de întreprindere, că­ Cocsarii din Hunedoara aş­
ţinerea în bună stare a conductelor de rora le revine sarcina de-a lămuri pe teaptă de la minerii din Lupeni
unei . deft ni tehnice încă necunos­ aer comprimat, pentru a se evita pier­ muncitori de avantajele ce decurg din tot mai mult cărbune dar in a-
aplicarea acestei metode. celaşi timp şi de calitate cît mai
cute, fie disi cauza lipsei de obişnuin­ derile de presiune şi de debit pe re­ bună. Faptul acesta trebuie să
ţea (ceea ce la i. M. Ghelar lasă de Este lăudabil faptul, că minerii de fie bine înţeles la mina Lupeni
ţă a personalului care o deserveşte. dorit încă înainte de intrarea în mină), la Ghelar au extras în luna trecută şi să fie luate măsuri pentru în­
asigură funcţionarea continuă a lor o cantitale de 3.878 tone de minereu
U. P. reductoare de tăiere, ea duce la spo- Aceasta cu atît mai mult în cazul lu­ fără griparea tijei. De asemenea pen­ peste plan, Dar nu trebuie uitat nici
tru a se înlătura acumularea apei în o clipă, că omul este cel mai de preţ
crărilor subterane, unde \ orice defi­ frontul de lucru, este necesar pe cît bun, şi, pentru păstrarea lui, trebuie
cienţă poate provoca accidente, iar a-
pariţia noilor instalaţii incomodează
lucrul din cauza spaţiului redus. In
cazul de faţă neeianşeitatea racordu­
rilor, sau a robineţilor, face ca mun­
citorii să fie stropiţi în timpul lucru­
lui. De asemenea, introducerea celui posibil ca ea să fie drenată spre ba­ să profităm de toate cuceririle tehni­ dreptarea situaţiei existente !
de al doilea cablu, incomodează la în­ zine de colectare (eventual scobituri cii. GH. DUMITRESCU
s-au înregistrat aici însemnate suc­ ieica, Gheorghe Breazu şi alţii, e şi
cese. normal să nu fii niciodată sub plan.
De iinărul loan Şuşabă vorbeşte în­
Şeful de echipă Cornel Ardelean,
adesea vorbeşte cu satisjacţie despre
treaga secţie de cazangerie şi. îl re­
— Cu băieţii mei nu mi-e frică. cunosc. ca pe cel mai bun nituiior.
niciodată că n-o să realizăm planul. Botezul acesta l-a primit nu de mult
In secţia ll-a cazangerie, lucrează cînd secţia a trebuii să conslruiască
din nqu un cazan orizon!al peniru
aproape 70 de tineri. Mai toţi sin!
absolvenţi ai şcolilor profesionale
suşită, dar adevărata calificare au niiuirea cazanului. Era prima lucrare
primit-o în secţie. Pe lista tinerilor de acest fel aiîi pentru secţie cît şi
care se evidenţiază în muncă sînt peniru ei. Cînd s-a făcui proba de
irecuie numele multora. Majoritatea presiune a cazanului, niturile lui Şu­
sînt membri de partid, candidaţi de
partid sau utemişti. Pentru fiecare şabă n-au „lăcrimai" de loc. Dar
găseşti cuvinte de laudă. îndeplini­ loan Şuşabă mai are şi alte cali­ De la rampa cîe expediţie fl U.l.L. Sebeş, zilnic pornesc in
tăţi: e modest, respectuos şi disci­ ţară zeci de vagoane cu cherestea de bună calitate.
caliiaiea lucrărilor, ca şi reducerea plinat.
preţului de cost, sînt obiective pe IN FOTO: Brigada nr, 1 condusă de şeful depozitului
care tineretul din secţia ll-a cazan­ SABIN MUNTEANU
gerie le îndeplineşte cu siricieţe zi corespondent Petru Ursu şi rece'pţionerul de rampă Rudolf Beţi, în timpul
încărcării unui vagon.