Page 63 - 1958-09

Nf. 1167 DRUMUL SOCIALISMULUI 3P a j L

!js®sa

h-O-*-*-*-*-#-#-#-« o-«-*-« i CNeva constatări pe m arginea Pentru prima dată la şcoală

Din lucrările sesiunilor celei de-a Il-a fa ie a festivalului
orăşenesc al tineretului
ck>oîk><><x>ooooooo<><x'<x><><><>o<><>o<><><><>\><>ooo<xxx>o<x><><xx><^ooooooooo<x>

sfaturilor populare raionale Recent, pe scena teatrului de vară minul cdltural „Petofi Sândor“ din

din oraşul Deva, s-a desfăşurat cea Deva, care are o fanfară şi deci po­

ţ>0000<XX>0<XXXXXX><X><><XX>0000<>VC>00<><>oOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOQO' de a Il-a fază a Festivalului orăşe­ sibilităţi de realizare a unor bucăţi

nesc al tineretului. S-au perindat cu muzicale de nivel ridicat, a prezentat

In trite raioanele regiunii văţămînt 1957— 1958 au ne­ acest sens silozuri corespunză­ această ocazie prin faţa juriului şi la festival numai un singur punct:
Hunedoara s-au desfăşurat glijat buna desfăşurare a învă­ toare. Pentru evitarea aglome­
a spectatorilor, numeroase formaţii a r­ cîritece interpretate de solista Kasler,

sîmbătă şi duminică lucrările ţămîntului. De asemenea, se­ raţiilor la cantinele existente tistice sindicale şi ale căminelor cul­ şi, culmea, aceasta a cîntat fără a-

sesiunilor sfaturilor populare siunea a tras la răspundere u- s-au luat măsuri de înfiinţare turale din oraş. companiament.
raionale. Sesiunile au dezbătut nele comitete executive ale sfa­ a noi cantine sezoniere la Pe­
Pe marginea acestei faze, se pot Se impune ,ca pe viitor comitetele O uşă, apoi
de la caz la caz problemele ce­ turilor populare comunale, cum troşani, Vulcan şi Lupeni. face unele constatări, atît pozitive, cît de întreprinderi să acorde atenţia cu­ citev a trepte şi
’şi negative. Cele pozitive se datoresc venită formaţiilor artistice de amatori iată că Monica
le mai importante ale muncii este cazul celui din comuna Te- Sesiunea a criticat conduce­ într-c bună măsură conducerii “ unor pentru ca acestea să realizeze specta­ Staghel se a-
sfaturilor populare în perioada iiuc, care nu s-au îngrijit de rile unor organizaţii comercia- instituţii şi întreprinderi cît şi orga­ cole de calitate, lucru ce se poate ob­ propie cu fieca­
actuală. Pe marginea dărilor pregătirea deschiderii noului an îe şi cooperatiste care, cu toa­ nizaţiilor U.T.M. ţine numai printr-o muncă organiza­ re pas de pri­
tă şi conşiiincioasă şi care să se des­ ma sală de cla­
de seamă prezentate de către şcolar. Vorbitorii au accentuat te că au realizat planul de~a- S-a văzut, de pildă, o preocupare făşoare sub îndrumarea unor instruc­ să unde va înce­
comitetele executive şi a discu­ în. mod deosebit legătura ce provizionare, totuşi nu s-au în­ pentru buna prezentare la festival din tori competenţi. pe să înveţe să
partea corurilor P.T.T.R.-ului şi a Sfa­ dezlege tainele
ţiilor purtate de deputaţi, s-au trebuie să existe în noul an grijit şi de realizarea integrală tului popular regional. La fel s-a pre-' Pînă la 28 septembrie a.c., cînd se scrisului şi a
zentat bine brigada artistică de agi­ va desfăşura faza orăşenească a Fes­ cărţilor. E feri­
adoptat hotărîri corespunzătoa­ şcolar între cadrele didactice şi a planului de desfacere. taţie a întreprinderii „1 Mai", care, tivalului tineretului, se pot îndrepta cită? Se vede
dacă pe viitor va introduce în progra­ multe lipsuri. Aceasta însă se poate din fotografie.
re, menite să ducă la intensifi­ comitetele de părinţi, şi necesi­ In vederea îmbunătăţirii a- mul ei, şi un text mai adecvat, va face numai printr-o intensă preocupare
carea muncii pe viitor. tatea unei mai mari atenţii po- cestei situaţii, sesiunea a în­ realiza un program mai valoros. a responsabililor culturali şi a for­ ÍÉÉI
litehnizării învăţămîntului. sărcinat comitetul executiv al maţiilor artistice de amatori care să
La H unedoara sfatului popular raional să Balada populară ,,Mioriţa“ şi-a gă­ primească un ajutor mai concret din
Pentru remedierea lipsurilor sit în tov. Mânu, de la U.R.C.M., un partea conducerilor întreprinderilor şau
interpret cu reale calităţi artistice şi instituţiilor.
Sesiunea Sfatului popular semnalate, cea de a treia se­ treacă de urgenţă la reorgani­ recitarea a plăcut mult.
raional Hunedoara, a luat în siune ordinară a Sfatului popu­ zarea comisiilor de control ob­ Formaţia artistică trebuie să fie mîn-
discuţie stadiul pregătirilor lar raional Hunedoara a adop­ ştesc şi la activizarea acestora Orchestra de mandoline cu soliştii dria fiecărei instituţii sau întreprinderi,
pentru deschiderea noului an tat o hotărîre corespunzătoare. privind stabilitatea preţului de P. Galic, P. Ceampoi şi M. Hoinic, iar în luptă cu celelalte formaţii să
s-3 prezentat ca de obicei în mod o- se străduiască să aducă cinste locu­
şcolar. Darea de seamă a co­ In cadrul aceleiaşi sesiuni cost pe . piaţa neorganizată, norabil. Merită să mai fie menţionaţi lui de muncă pe care-1 reprezintă.
pentru o bună interpretare şi soliştii
mitetului executiv asupra pro­ au fost aleşi şi un număr de precum şi la analizarea posibi­ M. Moldovan de la I.A.S., D. Bălă- IDA GARAY
nescu de la căminul cultural din Sîn-' metodista
blemei amintite a fost prezen­ 40 asesori populari pentru tri­ lităţilor pentru deschiderea de tuhalm, D. Rădoi de la T.R.G.L.H.
Casa regională de creaţie
tată de către deputatul Aurel bunalul raional Hunedoara, a- noi magazine în cartierele

Micleanu. Mai întîi, raportorul sesori propuşi în adunările ţi­ muncitoreşti.

s-a ocupat în darea de seamă nute pe întreprinderi şi insti­ In cadrul discuţiilor purtate şi echipe1' de dansuri ale T.R.G.L.H., Publicitate Corul şi ordiesfra din Orlşlie
de realizările obţinute în raio­ tuţii. Printre cei aleşi se nu­ pe marginea dării de seamă, „1 Mai'.'-vr'P.T.T.R.
nul Hunedoara pe linia învă- mără şi tovarăşii Wiliam Bu- ueputaţii au făcut o serie de
ţămîntului şi culturii în cei 10 doi, lăcătuş în cadrul Combi­ propuneri practice privind îm­ Nu rjLe$aşi lucru însă îl putem spu­
ani de la înfăptuirea reformei natului siderurgic Hunedoara, bunătăţirea activităţii reţelei
învăţămîntului. Haida Dragomir, colectivist comerciale în raion.
din Sîntandrei, Anton Rădone,
Făcînd o comparaţie între si­ miner din Glielar şi alţii. Astfel, deputata Irma Joldoş
tuaţia învăţămîntului existentă a spus că organizaţiile comer­

în anul 1948 şi situaţia de a- La Petroşani ciale trebuie să ia măsuri pen­ ne dcjpre felul în care s-a prezentat CI pregătesc
cum, deputatul Aurel AAiclea- tru însilozarea de cartofi care întreprinderea Bampotoc, a cărei echi­
pă de dansuri a ieşit pe scenă cu o
nu a spus : „înainte de reforma Cei peste 60 de deputaţi în­ să fie puşi în desfacere la mo­ Publicitate Se ştie că In curînd la Po- plinirii a 50 de ani de existen
învăţămîntului în raionul nos­ truniţi în sesiunea a IlI-a or­ mentul oportun.
suită de dansuri dislocate — ca spe­ iana se sărbătoreşte un eveni- jâ a corului poienarilor. La
ment deosebit — acela al îm- sărbătorirea acestui eveniment.
tru exista un număr de 4.653 dinară a Sfatului popular ra­ Viu disputată a fost şi pro­ cific de regiune folclorică — şi ne- Publicitate
analfabeţi. Astăzi, datorită gri­ ional Petroşani, au ascultat Ia blema cadrelor de lucrători din :just orientată în montare. Tot la a-

jii partidului şi guvernului, primul punct al ordinei de zi comerţ şi cooperaţie. In această .ceastă întreprindere s-a prezentat un au fost invitate să ia parte
neştiutorii de carte se pot nu­ raportul deputatului Ioan Mo- direcţie s-a hotărît întocmirea
măra pe degete. Numărul şco­ raru, privind măsurile luate unei documentaţii pentru acor­ monolog „Gogu beţivanu“ fără nici PREMII MARI A OFERIT printre alte numeroase fo rm a i
lilor a crescut de la 06 în 1948, pentru buna aprovizionare a darea de fonduri necesare şco­
la 80; iar majoritatea din a- oamenilor muncii din Valea larizării de cadre din rîndul un conţinut educativ şi fără nici un L O J O CENLEAL ţii artistice din regiune şi co­
sens. Asemenea numere n-au ce rul şi orchestra Casei raionale
ta nici într-un simplu progran de cultură din Orăştie.

cestea au fost construite în ul­ Jiului. fiilor de mineri şi în special t'c- dar mi te la un festival. . la tragerea din 12 septembrie 1958 în regiunea HUNEDOARA Pentru orăştieni, evenimen­

timii ani şi numai prin contri­ Din raport a reieşit că pe din rîndul fetelor. - Echipele de dansuri a Spitali 1 premiu special „B“, in valoare de 77.864 Iei a cîştigat tul a avut darul de a înviora'
buţia benevolă şi munca volun­ toată reţeaua comercială pla­ nificat şi a întreprinderii Ban Jiga Viorel din comuna Miceşti raionul Alba Iulia. în mod deosebit activitatea co­
tară a cetăţenilor“. nul de aprovizionare a fost re­ Printre cei care au mai luat rală a Casei raionale de cul­
alizat cantitativ dar nu şi pe cuvîntul, a fost şi deputatul Cîte un premiu suplimentar „Z“, în valoare de 31.923 lei
In vederea deschiderii în bu­ sortimente. Pentru lărgirea şi Alexandru Plic. Acesta a ară­ din lipsa de ajutor calificat di fiecare, au cîştigat Ceară Alexandru şi Ceară Reghina din tură. Ansamblul compus din
ne condiţiuni a noului an şco­ reprofilarea reţelei comerciale tat că deficienţele !?are mai e-
lar, comitetele executive ale au fost deschise în ultimul xistă în reţeaua comercială a tea unui instructor (pentru cai Petroşani. < solişti, cor şi orchestră, numă
sfaturilor populare comunale, timp noi magazine alimentare raionului Petroşani pot fi re­
ponsabilii culturali n-au făcut r 2 premii suplimentare „X“, în valoare de 15.961 lei, a cîş­ râ peste 170 persoane care în(
cu sprijinul deputaţilor şi al la blocurile muncitoreşti din mediate într-un timp scurt, da­ apel la forurile competente), tigat familia Furdui din Brad şi alte numeroase premii în va- prezent se pregătesc cu inten-i
spectatorilor un program slab, lo-re de 180.197 lei s-au cîştigat în regiunea noastră !
sitate pentru sărbătoarea de lai
NU UITAŢI î Poiana. In fiecare seară, mun-s.

cadrelor didactice, au trecut în­ Petroşani şi Morişoara-Vulcan, că deputaţii vor traduce în via­ dind că munca cultural-artis:- { Cumpăraţi-vă din tiinp bilete Ia LOTO CENTRAL! citorii de la Fabrica chimică*

că din vară la identificarea tu­ iar altele au' fost specializate, ţă propunerile alegătorilor. aici se duce la întîmplare. tir. 14, întreprinderea „I. G. \

turor copiilor de vîrstă şcolară cum e cazul magazinului cu La punctul 2 al ordinei de zi E de regretat de asemenea Tuturor participanţilor Ia L 0T 6 CENTRAL, tragerea spe­ Primu", cooperativa meşteşu- *
şi încadrarea acestora în învă- articole pentru copii: din Pe­ — alegerea de asesori popu­
echipei de dansuri a uzinei ¦ cială din 26 septembrie, Ie oferă gărească şi intelectuali din lo­
ţămînt. De asemenea, s-au luat troşani. De asemenea, deservi­ lari pentru tribunalul popular care în trecut se prezenta foai calitate, vin să-şi aducă apor­
UN PRIL;Ef , J EXCEPŢv IONAL tul la realizarea programului.
măsuri pentru procurarea rechi­ rea populaţiei a fost mult îm­ raional — a luat cuvîntul to­ Pşi care de această dată nu s Repertoriul e destul de bogat
zitelor şcolare şi s-au aprovi­ bunătăţită. La aceasta o contri­ varăşul Ştefan Iovasz, preşe­ Care sînt avantajele mari ale tragerii speciale Loto Cen­ şi pretenţios în interpretare,
cat la nivelul posibilităţilor, r

zionat şcolile şi internatele din buţie importantă au adus-o co­ dintele tribunalului raional, în componenţa ei elemente v.'< , <> tral din 26 septembrie? Ele vor apare limpede oricui dacă vom de aceea repetiţiile se fac cu

raion cu combustibilul lemnos misiile de control obştesc şi care a pus în discuţia sesiunii, Cu totul inexplicabil este r î v preciza că, fără a plăti nimic în plus, se va participa cu bi- multă seriozitate. Cei doi ac­
necesar pe tot timpul iernii. O comisiile permanente de comerţ propunerile cetăţenilor pentru tivi şi inijnoşi dirijori ai an­
mare parte din şcolile elemen­ şi cooperaţie de pe lîngă sfa­ alegerea de noi asesori popu­ ţREIWNOIJI-VÂ din I Jfetele obişnuite: la extragerea celor 9 numere pentru premiile samblului — tov. Ioan I. Po­
tare au fost renovate şi dota­ turile populare comunale şi o- lari. Sesiunea a ales în unani­ j ABONAMENTE!/-;1 pa, şi tov. Francisc Roşnavschi,
te cu un mobilier corespunză­ răşeneşti. de categoriile I—VII şi speciale A. B. C .; la extragerea ce­
mitate un număr de 56 asesori se străduiesc să realizeze o cit
lor 3 numere pentru premiile suplimentare Z şi X ; în fine, la mai bună interpretare.

extragerea a 5 numere pentru premiile suplimentare în obiec­

te. Avantajele tragerii Loto Central din 26 septembrie apar şi

tor. Tot pentru buna aprovizio­ populari. Din rîndul celor aleşi > la z ia ru l „D R U M U n ai considerabile gîndindu-ne pe de o parte la sumele impre­ După. întoarcerea de la Po­

Pe marginea dării de seamă nare a oamenilor muncii pe fac parte şi minerii Ioan Schia- i S O C I A L I S M U L U I “ t sionabile ce revin cîştigătorilor pentru premiile suplimentare Z iana, in Orăştie se vor sărbă­
şi X şi pe de altă parte la obiectele ce vor fi oferite în baza ex­ tori 75 de ani de la înfiinţa­
au luat cuvîntul mai mulţi de­ timpul iernii s-a întocmit încă nu de la Lupeni, Profir Cuciuc j Abonamentele se fac l tragerii din urnă a ultimelor 5 numere. La 26 septembrie în
rea primului ansamblu de a-
putaţi. de pe acum necesarul de pro­ de la Vulcan, Gheorghe Nisto- aj!a oficiile poştale prinC alcătuirea grupelor de premii vor intra obiectele cele mai cău­ cest gen în Orăştie — „Corul
mixt" înfiinţat în anul 1883.
Parte din ei au criticat cu duse agro-legumicole pentru reanu de la Petrila şi alţii. j factorii poştali şi difu-V tate, ca: scutere Cezeta, motociclete JAWA de 250 cmc., mo­
Prof. I. 1LIESCU
asprime atitudinea unor cadre perioada 1 octombrie 195S — I. MANEA zorii voîiinian. tociclete K. 55 de 125 cmc., televizoare, aparate de radio, fri­ corespondent

didactice care în anul de în- 31 mai 1959, amenajîndu-se în GH. STOICOVICI r gidere, maşini de spălat rufe, aragazuri cu trei ochiuri, şi bu­

8-0 -9 8 0 0 0 « < telie, covoare, ceasornice etc., etc.

LOt teamv

Practica mai multor ani, cît pede decît un pom plantat în Plantările de toamnă micole din Geoagiu dispun de trebuie răspîndit cit mai mult.
şi cercetările oamenilor de şti­ primăvară. cantităţi mari de pomi fructi­
inţă ne demonstrează că timpul Pentru regiunea noastră tim­ feri cu un sortiment destul de La cais se găsesc soiurile:
bogat, adaptat regiunii noastre. cea mai bună de Ungaria, un
cei mai potrivit pentru planta­ pul cel mai favorabil de planta-' soi cu fructe foarte bune pen­
tul pomilor este toamna, după rea pomilor s-a dovedit a ti La cireş — specie care reu­ tru masă şi industrie, coacerea
şeşte foarte bine în regiune — la început de iulie. Roşii tim­
a pomilor fructiferi şi im p o rfan ja Ie rcăderea frunzelor. S-a dovedit toamna şi anume, în luna oc­ se găsesc soiurile: Gormesdorf, purii cu coacere la sfirşit de
un soi care reuşeşte bine îh te­ iunie, Falcă roşie, de aseme­
in mod ştiinţific că spre sfîrşi- tombrie. Se poate începe plan­ renuri bogate şi reavăne. Fruc­ nea un soi valoros cu coacere
tatul imediat după ce cad frun­ tele se coc în iunie, sînt exce­ la mijlocul lui iulie.
tul perioadei de vegetaţie şi zele. Dacă se «plantează în a- superioară. Caisul şi piersicul pe suprafeţe ce trec de 5 hec­ inte de plantat, se trage o par­ lente ca fructe de masă, sînt
mai ales după ce cad frunzele, cea-stă lună, prinderile sînt de cer o expoziţie sudică, şi, ca a- tare, toate lucrările de plan­ te din pămîntul scos din groa­ rezistente la transport. Un alt La piersic, se găsesc soiu­
la pomi se înregistrează o creş­ şezare pe pantă, pot ocupa trei­ tare, începînd de la alegerea te­ pă înapoi pentru ca acesta să soi de cireşe este soiul moacre rile : floare de mai, un soi foar­
tere activă a rădăcinilor. In a- 100 la sută. se aşeze. Urmează transportul care se coc in luna iulie, un soi te timpuriu, cu coacere in pri­
cest timp substanţele hrănitoa­ mea de mijloc şi cea superi­ renului, fixarea sortimentului pomilor la locul de plantare, mai adaptat regiunii noastre, ma decadă a lunii iunie, fructe
re ce au fost asimilate de către Pentru ca reuşita plantaţiilor oară. etc., se vor face sub îndruma­ fasonatul rădăcinilor, mociriitul puţind fi planţ alt şi pe terenuri foarte aspectuoase şi toarte cău­
pomi, circulă de la ramuri în­ să fie de sută la sută, este ne­ rea unui specialist. şi plantarea propriu-zisă. La mai sărace. tate pentru gustul lor fin şi a-;
spre trunchi şi rădăcini, unde se cesar ca din timp să fie execu­ In ceea ce priveşte drumu­ plantare, pomul se aşează1 în romă foarte plăcută, I. H. Halle,
depun ca substanţe de rezervă partea de nord a tutorelui cu La vişin se «găsesc soiurile: un soi mai tardiv, coacere in
şi servesc la creşterea în gro­ tate unele lucrări preliminare. rile, cele principale se lasă de Mai este o problemă de care prima ramură de pe tulpină Hortenzia, un soi toane valoros iunie, fructe foarte valoroase,
sime şi in lungime a rădăcini­ In caz că se fac plantaţii pe su­ 5—6 m. lăţime, iar cele secun­ trebuie să se ţină seama la spre sud. In felul acesta tulpi­ şi bun pentru industrializare şi Regina livezilor, soi cu coacere
lor pomilor. De aceea, este bine prafeţe mai mari, ce-a dinţii lu­ dare de 3—4 m. lăţime. na este apărată de variaţia de soiul Crişane. in august-septembrie, de ase­
ca pomii să fie plantaţi înainte temperatură în timpul iernii şi menea cu fructe de calitate.
de a se produce acest fenomen, crare ce trebuie tăcută este ale­ , Se trece apoi la pichetarea In atenjia de arşiţa din timpul verii o va La prun se găsesc soiurile:
adică imediat după ce cad frun­ gerea terenului după . cum ur­ terenului, adică la fixarea lo­ apăra ramura lăsată spre sud. Agen (de zahăr), un soi toarte La meri, se vor distribui so­
zele, căci numai în felul acesta După ce rădăcinile au fost aco­ valoros care reuşeşte în toate iurile : Clar alb, soi cu coacerea
se împiedică ca o parte din sub­ mează : se întocmeşte un plan cului unde se vor tace gropile pom iculforilor perite cu pămint, se calcă uşor, regiunile. Fructele au un conţi­ fructelor în prima decadă a lu­
stanţele hrănitoare să se depună de aşezare a speciilor şi grupe­ in .funcţie de mărimea plantei. apoi se compiectează cu pămint nut bogat in zahăr. Coacerea are. nii-, iunie. Fructele sint mari,
în rădăcinile periferice ale po­ din jur pînă ce se face un mu­ loc in august spre sfirşit de lu­ aspectuoase şi foarte plăcute la
milor, care la scoatere rămîn în lor principale de soiuri in ra­ In funcţie de specii şi de soiu­ şuroi in jurul pomului de 30— nă. Fructele se pretează foarte gust. Alte soiuri ce se găsesc
pămint. Prin plantarea pomilor 35 an, înălţime. Tăierile de bine la industrializare în spedial în pepiniere s in t: Londan pe-
toamna, toate rezervele de hra­ port cu cerinţele acestora faţă rile ce se vor planta se alege plantare şi anume: adîncimea formare a coroanei nu se tac la marmeladă .şi ţuică. Un alt pping, Patul, Ionothan, Cormoş
nă sînt folosite la maximum şi de sol, relief şi climă. In ca­ pichetajul, care poate ti in pă­ gropilor. In terenuri nedesfun- in toamnă, ci în primăvară, soi este Penclod de Althan, soi
nu se pierde nimic, pomii plan­ drul cerinţelor acestora trebuie trat sau dreptunghiuri pe tere­ date gropile trebuie să aibă a- cînd se lasă trei ramuri dispuse de masă cu fructe mari, foarte de tirada, Haţegane, Parmen au­
taţi încep să-şi câluseze (vinde­ asiguraţi polenizatorii. După a- nuri plane, în quinconce, pe dîncimea şi lăţimea de 0,80/0,80 simetric şi un. ax de creştere valoros, coacerea in prima ju­ riu şi Penet Bouman.
ce) rănile şi îşi formează rădă­ ceste operaţii se trece la parce­ pante mai mici şi pe curbe de m. şi chiar 1/1 metri. Pămîn­ cu 20—25 cm, mai lung decît mătate a lunii- august. Arma
cini noi, încă din toamnă. larea terenului, trasarea drumu­ nivel, precum şi pe pante ce tul scos de la prima casm a.se cele trei ramuri simetrice. Du­ Spăth, un alt soi de prun, cel La peri, Curé, pară de iarnă,
rilor şi aleelor. Amplasarea spe­ trec de 15 la sută. Problema va pune de-o parte sub formă pă plantare, în caz de toamnă mai adaptat condiţiilor de climă văratice, Williams, etc.
Pe lingă aceasta, pomul plan­ ciilor trebuie să se facă în func­ distanţelor - între- porni este' de, de muşuroi, urmînd ca el să şi sol din regiune. E apreciat
tat din toamnă are timp pînă în ţie de expoziţia şi de mărirea asemenea foarte importantă. fie. apoi aşezat la nivelul rădă­ secetoasă, pomul se va uda cu printr-o rodire bogată an de an. Pentru procurarea materialului
primăvară să se fixeze bine în pantei. Astfel, mărul se va aşe­ Distanţele'Variază'in funcţie de cinilor, cînd se face plantarea. Se coace în august spre sfirşit.
pămint. Apa provenită- din ploi, za mai la piciorul pantei unde, specie şi de soiqri in cadrul spe­ Groapa se umple apoi cu pă­ două găleţi de apă, după care Fructul este excelent ca materie săditor pomicol G.A.C., întovă­
din topirea zăpezii, se infiltrea­ întotdeauna, solul e mai bogat ciei. In principiu, habitusul po- mîntul din jur, iar cel scos de primă pentru compot, e apre­
ză in pămîntul din jurul'lui şi şi mai'reavăn. La măr se va e- ¦mulai indică distanţa de plan­ la fundul gropii se împrăştie se va tace muşuroiul. Pentru răşirile, cit şi ţăranii indivB
se face ifn contact .strîns între vita 'expoziţia sudică, in'schimb tare, Pomii cu talie, mare, al­ printre pomi. ciat şi ca fruct de masa şi dă
rădăcini şi sol, iar primăvara se aici e bine să: se planteze părul toiţi îndeosebi pe sălbatic, se a-i feri de iepuri, pomii vor fi duali sp pot adresa direct Sta­
trezeşte la viaţă, fiind la locul mare randament la fabricarea
. care reuşeşte in toată treimea de vor planta, la- distanţe mai mari, Pentru plantările de toamnă înveliţi cu tulpini de coceni. ţiunii Experimentale pomicole
jos a 'pantei. Prunul; care cere de regulă intre •.8— 1.0- metri este bine ca gropile să se facă ţuicii. Merită toată atentia şi Geoagiu.
un sol mai argilos şi mai a- pentru măr şi păr şi se va scă­ în cursul lunii septembrie. Pentru plantările’ din toamna
Ing. CAŢAVELA STELIAN
dinc, poate fi plantat în trei­ dea la 8/8 metri şi 7/7 m. la După ce-am făcut gropile, se
Staţiunea Experimentală Pomicolă
mea de mijloc a pantei. Cire­ pruni, cireşi şi caişi şi la 5/5 face tutoratul, adică se fixează
Geoagiu
şul şi vişinul reuşesc bine pe metri şi chiar 4/4 m. la pier­ în fiecare groapă cite un tutore

lui şi avind posibilitatea să por­ soluri nisipo-lutoase mai uşoa­ sic şi vişin. care se înfige bine in pămint la acestui an pepinierele pomicole

nească in vegetaţie mult mai re­ re, deci poate ocupa treimea In cazul înfiinţării de livezi 30—40 cm. Cu 12— 14 zile îna­ ale staţiunii experimentale po­