Page 64 - 1958-09
P. 64
Paff. 4 VRU MU n SOCIALISMULUI Nr. 1167
SESIUNEA iUlimeLe şILni. • xiiiirrteEe şjjjii • .ultimele şJtwâ -utfortete ştuzl
Adunării Generale a O.N.U.
NEW YORK 18 (Agerpres). membri ai pactelor militare a-
După cum s-a mai anunţat, la 17 gresive conduse de S.U.A.
septembrie a avut loc o şedinţă Comitetul a propus să se in
a Comitetului General al Adună cludă pe ordinea de zi a sesiunii
rii Generale a O.N.U., care trebu punctul „Acţiunea radiaţiei ato
ie să iacă recomandări în ce pri mice". A fost inclusă problema
veşte ordinea de zi a sesiunii a propusă de Uniunea Sovietică : C o la b o ra re a Statele Unite atrag Fllipinele Ziarul „Neues Deutschland*
13-a a Adunării Generale. Comi
tetul General (biroul) Adunării „Cu privire la interzicerea folo- e® O B ti49B *licâ în acţiunile agresive despre însemnătatea convocării
Generale se compune din preşe siiii spaţiului cosmic în scopuri
dintele şi cei şapte vicepreşedinţi militare, lichidarea bazelor mi roMQ-poloni împotriva R. P. Chineze celui de al XXI-lea congres al P. C. U. S.
ai Adunării Generale, din preşe litare pe teritorii străine şi co
dinţii celor şapte comitete princi laborarea internaţională în do- VARŞOVIA 16 Coresponden .OSCOVA 18 (Agerpres). triva R.P. Chineze. Folosirea ? BERLIN 18 (Agerpres). Zia- Ia un avînt fără precedent al
pale şi din cei 9 membri ai co — studierii scatiului cos tul Agerpres transm ite: Comentatorul TASS Vasili Har- acestor baze în aventura ame
misiei de verificare a mandatelor. mic”. Comitetul a hotărît să se kov scrie: Ştiri sosite din New ricană împotriva Chinei pun în tul „Neues Deutschîand”, or- Iniţiativei creatoare şi a activi-;
considere această propunere ca Intre 9 şi 16 septembrie s-au York şi Manilla dovedesc că in primejdie Fitipinele, căci focul
Comitetul General a recoman un subpunct al problemei gene ţinut la Varşovia şedinţele de ultimul timp Statele Unite e- războiului pe care vor să-l aţi- gan al C.C. al P.S.U.G., a pu- tăţii clasei muncitoare, a ţără-'
dat să se includă pe ordinea de rale intitulată „Problemele folo lucru ale delegaţiilor economice fectuează mari pregătiri milita ţe S.U.A. în strîm'toarea Tai-
zi a sesiunii cea mai mare parte sirii paşnice a spaţiului cosmic". romîne şi polone în care, pe re pe teritoriul Filipinelor. Cea van, nu poate să nu se extin blicat un articol de fond con- nimii şi intelectualităţii dinj
din cele 72 probleme care figu Un al doilea subpunct al acestei baza declaraţiei guvernamen mai mare bază americană mili dă şi asupra Filipinelor. Este
rează pe ordinea de zi prelimina probleme este : „Programul cola tale şi de partid romino-polone tară din Filipine — Clark Field cert că dacă avioanele ameri sacrat convocării celui de al U.R.S.S. >
ră — problema dezarmării, prob borării internaţionale în dome din 14 mai 1958 s-a căzut de — este în stare de luptă. Baza cane, care îşi au baza în Fili
leme economice, sociale şi uma niul spaţiului cosmic”. acord asupra constituirii comi este folosită pentru transporta pine, vor participa la operaţiu XXI-lea congres al P.C.U.S. Referindu-se Ia noul plan de>
nitare, precum şi probleme fi siei mixte guvernamentale per rea de echipament militar ame nile militare împotriva Chinei
nanciare şi bugetare. Discuţia în cadrul şedinţei co manente pentru colaborarea e- rican in sfrlmtoarea Taivanului. populare, aceste baze riscă să In articol se subliniază că de şapte ani din U.R.S.S., ziarul 7
mitetului s-a desfăşurat în jurul conomică dintre ţările noastre. Bazele militare Sudic Poîrit, fie expuse unei contralovituri.
Reprezentantul permanent al punctului — „Măsurile pentru De asemenea în cadrul şedinţe Kubi şi altele au primit ordinul la ultimul congres al P.C.U.S. subliniază că principala sa în-^
Republicii Populare Romîne la traducerea în viaţă şi întărirea lor de la Varşovia s-a căzut de să tie gata de luptă. In prezent, Devine tot mai clar că S.U.A.
O.N.U., Mihai Magheru, a pro principiilor coexistenţei paşnice acord asupra problemelor legate cînd Statele Unite transportă ar dori să împingă Filipinele pe forţele păcii şi socialismului au semnătate constă în aceea că
pus că odată cu înscrierea pe dintre state", propus de Cehos de colaborarea economică romî- în regiunea Taivanului noi şi calea unei catastrofe naţionale.
ordinea de zi a problemei de lovacia. Acest punct a fost adop no-polonă pe perioada 1959-1965 importante întăriri militare, ba De aceea răsună astăzi in Fili repurtat noi victorii, iar forţele Uniunea Sovietică va face unţ
zarmării să se înscrie ca un tat în următoarea formulare: Cu acest prilej a fost semnat zelor din Filipine li se acordă pine tot mai puternic vocea
subpunct alegerea comisiei pen „Măsuri pentru traducerea în vi un protocol preliminar între de o importanţă şi mai mare. Nu poporului, care cere să se re imperialismului şi colonialismu- pas gigantic înainte în soluţio-
tru dezarmare format'! din re aţă şi întărirea relaţiilor de bună legaţiile celor două ţări. este exclus ca avioanele care se nunţe la sprijinirea Statelor Uni
prezentanţii a 25 de ţări. află la aceste baze să tie trimi te şi să se ducă o politică dc lui au suferit noi şi grele în- narea sarcinii economice funda-1
vecinătate dintre state”. Modifi în p rim a jurarcăîale a anului se spre litoralul, chinez, pentru strictă neutralitate. Chiar şi nu
Subliniind că numirea membri carea a provenit în urma faptu a participa la provocările împo meroşi reprezentanţi ai Congre frîngeri. mentale — aceea de a ajunge/
lor comisiei pentru dezarmare lui că reprezentantului S.U.A. şi 27.000 persoane sului filipinez cer acest lucru.
este în mod evident strîns lega din R. F. G. Economia, ştiinţa şi cultura şl a depăşi S.U.A. în ceea ce
tă de problema dezarmării, Mi reprezentanţilor altor puteri occi au trecut în
hai Magheru a amintit că şi în dentale din Comitetul General Uniunii Sovietice, scrie „Neues priveşte producţia pe cap de lo-ţ
nu le-au fost pe plac cuvintele R. D. Germană
trecut s-a urmat aceeaşi proce „principiile coexistenţei paşni Deutschîand”, au făcut în acest cuitor. îndeplinirea planului deL
dură. De aceea, el a propus ca ce”. BERLIN 17 (Agerpres). —
cele două probleme să fie tra timp un uriaş salt înainte, iar şapte ani de către poporul so-;
tate. laolaltă de către Cpmitetul Reprezentantul Franţei s-a o- nupă cum relatează agenţia
politic nr. 1. nivelul de trai al oamenilor vietic va contribui Ia întărirea;1
pus includerii pe ordinea de Â.D.N., in prima jumătate a a-
Reprezentantul R. Cehoslova vrstui an peste 27.000 persoa muncii a continuat să crească continuă a lagărului păcii şi :7
zi a problemei algeriene care, la ne au părăsit Germania occiden
ce, .liri Nosek şi reprezentantul tală trecind în R. D. Germană. neîncetat. socialismului. )
propunerea ţărilor Asiei şi Afri Aproape jumătate dintre aceştia
Uniunii Sovietice, V. A. Zorin, sini tineri între 19 şi 26 ani. Trecind în revistă importan In încheiere „Neues Deut-,?
cii, se examinează în Adunarea
au sprijinit propunerea repre tele măsuri pe care P.C.U.S. le schland” subliniază că, cel de-al<
Generală începînd din anul 1955.
zentantului Republicii Populare traduce în mod consecvent în XXI-lea congres al P.C.U.S. vai
El a susţinut că această proble
Romîne. viaţă, „Neues Deutschland” insufla popoarelor noi forţe în 5
mă este o „problemă internă" a
Delegatul japonez Toru Hagi- C reşfe indignarea poporului grec scrie că aceste măsuri au dus lupta pentru pace şi progres.
Franţei şi că Adunarea Genera
wara, a propus ca problema {
lă nu ar avea dreptul s-o discute.
componenţei comisiei pentru de Părinţii copiilor din Utile Bociifafă de represiunile din C ipru
Delegatul Franţei a declarat că
zarmare să fie tratată ca o pro ATENA 18 (Agerpers). Nu sistînd asupra aplicării planului
dacă problema algeriană va fi meroase personalităţi ale vieţii Macmitlaw, guvernul britanic
blema separată, urmînd să nu publice şi politice din Grecia recurge la metode care aruncă protestează împotriva
inclusă pe ordinea de zi a sesi
mai fie discutată de Comitetul îşi exprimă indignarea ţaţă de o umbră neagră asupra presti închiderii şcolilor
unii, delegaţia franceză nu va noile acte de violenţă comise giului Marii Britanii.
politic ci direct de Adunarea Ge de trupele britanice în Cipru. NEW YORK 18 (Agerpres). vie agitaţie deoarece ei îşi dau
participa la discutarea ei. In ciu Pe de altă parte, arhiepisco
nerală. „Recentele evenimente din pul Theoclitos, preşedintele co
da acestei poziţii a Franţei şi a
Propunerea reprezentantului Cipru provoacă indignarea fie mitetului de luptă pentru auto Evenimentele din Little Rock seama că nu numai elevii ne
faptului că ea a fost sprijinită de cărui om liber“, a declarat Con au început să ia o întorsătură
stantin Tsatos, ministrul de Ex determinarea Ciprului a a- neplăcută şi cu totul neaştepta gri vor avea de suferit de pe
tă pentru cercurile rasiste din urma suspendării cursurilor
terne ad interim, referindu-se dresat un mesaj poporului grec şcolare. Transformarea şcolilor
la represiunile trupelor coloni în care condamnă „atrocităţile localitate. In rindurile părinţi publice în particulare, măsură
aliste britanice din Cipru. Con sălbatice ale trupelor colonialis lor elevilor din şcolile a căror preconizată de rasişti pentru a
te britanice“ şi declară că „pre evita cu orice preţ integrarea
stantin Tsatos a adăugat că, iP- lungirea situaţiei actuale nu va închidere a fost ordonată de gu rasială, ar însemna în primul
aduce decit noi nenorociri“. vernatorul Faubus domneşte o rînd pierderea subvenţiilor fe
derale ce vor trebui înlocuite
Adenauer nu renunţă la înarmarea prin subvenţii locale care nu
pot ti procurate dceît prin ma
Republicii Populare Romîne a alţi reprezentanţi, Comitetul Succesul cărţii romîneşti atomică a noului Wehrmacht jorarea impozitelor, măsură cu
întrunit patru voturi, contra zece General a recomandat înscrierea în Uniunea Sovietică totul nepopulară in nodurile
şi 6 abţineri. problemei algeriene pe ordinea BONN 18 (Agerpres). Cu o- ţările de democraţie populară. locuitorilor din Little Rock. In
de zi a Adunării Generale. cursul unei conferinţe de pre
Puterile occidentale doresc ca cazia înapoierii de la Paris a La întrebarea unui ziarist în le să ţinută de Faubus, acesta a
comisia pentru dezarmare să ră- Comitetul a recomandat de a- recunoscut că în rîndurile pă
mînă în actuala ei componenţă, semenea să se includă pe ordi cancelarului Adenauer, Ia Bonn, gătură cu posibilitatea stabilirii rinţilor elevilor domneşte o
adică să fie alcătuită în conti- nea de zi a Adunării Generale mare nemulţumire.
nuare în majoritatea ei din problema cipriotă. A40SCOVA 18 Coresponden lît cele centrale cit şi cele re în cadrul unei conferinţe de de relaţii diplomatice cu ţările
tul Agerpres transmite: La Ca publicane, au apărut în această Faubus renunţă însă cu în
sa unională a cărţii din U.R.S.S. perioadă T64 titluri de cărţi ro presă, el a declarat că guvernul de democraţie populară în vede căpăţânare să revină asupra în
s-a întocmit recent o listă a tu mâneşti cu un tiraj de circa chiderii şcolilor, măsură la
turor cărţilor publicate în tradu 5.200.000 ’ exemplare, din care său nu va renunţa la planurile rea slăbirii încordării internaţio care a recurs şi Linsey Almond,
92 titluri în limba rusă cu un guvernatorul statului Virginia,
cere de editurile sovietice în pe tiraj total de 4.100.000 exem cu privire la înzestrarea trupe nale, el a răspuns că guvernul care, pentru a împiedica primi
rioada dintre 1932 şi primul tri plare, iar în alte 20 de limbi ale rea a 22 de elevi de culoare, a
popoarelor sovietice au apărut lor vest-germane cu arme ato de la Bonn nu se va folosi de ordonat închiderea singurei
mestru al anului 1958. Cerce- 72 titluri cu un tiraj total de şcoli din Front Royal care de
Comunicatul tînd această listă constatăm că peste 1.000.000 exemplare. mice, chiar dacă încordarea in această posibilitate. serveşte un district de 15.000
ternaţională ar slăbi. La această conferinţă de pre de locuitori. •
„Armatei de eliberare în toate editurile sovietice, a-
a Saharei marocane" In continuare Adenauer s-a să cancelarul Adenauer a refu Cu toate acestea autorităţile
pronunţat din nou împotriva sta zat să răspundă la întrebările federale refuză să ia vreo mă
bilirii de relaţii diplomatice cu referitoare la recenta să întreve sură împotriva rasiştilor. Wil-
dere cu De Gaulle. liam Rogers, ministrul Justiţiei,
a avut la 16 septembrie o în
N O T A Z E R 4 » BLA P U R T A R E " — =«*= trevedere cu preşedintele Eisen-
hower in legătură cu această
RABAT 18 (Agerpreş). Săp- tele armatei de eliberare a Sa pe scena unul teatru berlinez DECLARAŢIA COMUNA
tămînalul „Sahara el Moghreb“ harei marocane şi trupele fran situaţie. După întrevedere, Ro
a publicat comunicatul „Arma ceze în apropiere de Darmel. pe BERLIN 18 (Agerpres) Co scă „Nota zero la purtare” de a luptătorilor din rezistenţă gers a declarat că Departamen
tei de eliberare a Saharei ma şoseaua Colomb Bechar, la Ain respondentul Agerpres transmi V. Stoenescu şi O. Sava.
rocane“ potrivit căruia la sfir- Sefra şi la Berraka Kehla. In te : „Theater de Freundschatt“ din G erm an ia occidentală şi F ra n ţa tul Justiţiei „se va abţine pen
şitul lunii august patrioţii ma cursul unei lupte care a avut din Berlin a pus în scenă sub Premiera piesei „Nota zero Ia
rocani au avut mai multe cioc loc la 26 august — precizează conducerea Iui Ioseî Struder şi purtare” va avea loc miercuri BERLIN 18 (Agerpres). ADN această primejdie nu poate fi tru moment de la luarea vreu
comunicatul — au fost ucişi 31 Herman Stender piesa romînea- 24 septembrie a.c. anunţă : Corespondentul din înlăturată decît prin acţiuni
niri armate cu trupele franceze. de soldaţi francezi. Frankfurt pe Main al agenţiei nei măsuri legale pentru a im
R euniunea asociaţiei ADN anunţă că organizaţiile comune ale popoarelor german
In comunicat se arată că au a- şi francez. Declaraţia cuprinde pune integrarea rasială in
luptătorilor din rezistenţa îm chemarea de a obţine interzice scoli“.
vnt loc lupte intre detaşamen potriva fascismului din Germa rea tuturor organizaţiilor fas
nia occidentală şi din Franţa ciste, precum şi a propagandei
Poporul francez se opune FRANŢA-ROMÎNIA au adresat popoarelor german rasiale şi şoviniste, de a lupta
constituţiei gaulliste şi francez o declaraţie comună pentru încetarea experienţelor
PARIS 18 Corespondentul A- Paris, Mircea Bălănescu. Secre în care cheamă pe toţi oamenii cu bombe atomice şi cu hidro-
gerpres transmite: In seara de tarul asociaţiei Franţa-Romînia, iubitori de pace din aceste ţări
17 septembrie a avut Ioc la Pa prof. Langevin, a rostit o scurtă
PARIS 18 Corespondentul A- mă pe toţi membrii ei să spună ris o reuniune organizată de a- cuvîntare in care a analizat acti să se unească in lupta împotri SIMBATÄ 20 SEPTEMBRIE 1958
gerpres transmite: La 17 sep „NU” cu prilejul apropiatului sociaţia Franţa-Romînia, la care vitatea asociaţiei in cursul ulti va noii primejdii a fascismului
tembrie a avut loc la Avignon referendum. a luat parte un numeros public mului an şi a subliniat rolul ei şi a războiului. In declaraţie se
un miting prezidat de fruntaşul precum şi o serie de personali important în strîngerea legătu arată că actuala situaţie din
radical Edouard Daladier, în O rezoluţie similară a fost a- tăţi din viaţa culturală şi poli rilor tradiţionale de prietenie Germania occidentală şi Franţa
cadrul căruia a luat cuvîntul doptată de sindicatul salariaţi dintre popoarele francez şi ro- reprezintă o primejdie pentru
pYeşedintele Ligii drepturilor lor din învăţămîntul superior. tică franceză. A participat de mîn. libertăţile democratice, pentru
omului, Daniel Maver. După. asemenea ministrul R.P.R. la demnitatea oamenilor şi inde
cum se ştie, Daniel Mayer a In cadrul reuniunii a fost pre pendenţa celor două popoare.
părăsit recent partidul socialist -o»- zentat un program artistic. Pri Sintem ameninţaţi de primejdia SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
(S.F.I.O.) în semn de protest ma parte a programului a cu unui război atomic. In timp ce
împotriva sprijinirii de către „Baza juridică a reacţiunii franceza“ prins prezentarea a trei filme DEVA: Comunistul; Căpitanul şi e- O vară neobişnuită; SIMERIA: , Mi
conducerea acestui partid a pro romîneşti de scurt metraj, iar în Franţa se desfăşoară pregă rcul său; PETROŞANI: Dc 2x2 fac cul acrobat; LONEA: Surprize pe
iectului noii constituţii. ¦«<>¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦ tiri în vederea experienţelor cu câteodată 5; Marea cotitură; BRAD : stradă; BARU MARE: O mică în-
partea a doua un recital al ba bomba atomică, militariştii ger Zboară . cocorii; ALBA IULIA: Luna tîmplare; ZLATNA: Mazurca dragostei;
Analizînd perspectivele noii MOSCOVA 18 (Agerpres). Proiectul noii constituia¦ ritonului r.omîn Dan lordăches- mani vor să obţină această ar de miere; SEBEŞ: Chemarea văzdu TEIUŞ: Ciulinii Bărăganului; APOLDL
constituţii, Daniel Mayer a de mă de exterminare în masă. hului; HAŢEG: Străbătînd Parisul; DE SUS: Luna de miere,
clarat: „Se va începe prin di Ziarul „Izuestia“ publică un franceze, scrie „Izvestia", este¦ cu, aplaudat cu entuziasm de ORAŞTIE: Ofiţer pentru o zi; 1LIA:
In declaraţie se subliniază că
zolvarea Partidului Comunist. articol intitulat „Baza juridi- o bază juridică sui generis¦ către asistentă.
că a reacţiunii !ranceze“. pentru o ofensivă hotărîtoare ¦
Ziarul arată că examinarea a reacţiunii împotriva cuceriri- ¦ SELECŢIUNI DIN PR OGRAMUL DE RADIO
proiectului de constituţie su- lor democratice ale poporului ¦
Dar dizolvarea Partidului Comu pus referendumului, compara- francez in scopul lichidării lor. ¦ A C Ţ IU N I REPRESIVE Programul 1 : 6,15 Muzică populară Programul 11: 14,03 Concert de prînz;
nist constituie întotdeauna nu rea lui cu constituţia in vi- tată de ce toţi' prietenii Fran- *
romînească; 6,45 A sosit poştaşul; 8,00 15,00 Muzică instrumentală; 16,20 Ti
mai un preludii.) la dizolvarea 'goare dovedesc că el este ine- /g^ care au un profund respect ¦ îm p o triva ziariştilor din Turcia Materiale din presă; 9,10 Muzică u- neri solişti romîni de muzică de operă;
altor partide. Liga drepturilor şoară; 9,30 Cutezătorii; 10,30 Muzică 17,15 Tribuna Radio; 18,55 Sfatul me
omului ar putea ti şi ea dizol nit să realizeze vechiul p,o- pen{ru tradiţiile sale democra-X ANKARA 18 (Agerpres). Zia nalul special din Ankara. populară rcmînească; 11,45 Concert de dicului: „Astmul bronşic; 19,00 Din mu
vată dacă va continua să apere ied al elementelor reacţionare ' ' rele turceşti anunţă un nou val „Acţiunile de agitaţie şi aţîţa- estradă; 14,00 Concert de muzică popu zica popoarelor; 19,45 Seară de ope
mai departe drepturile şi liber ... „¦ de prigoană împotriva ziariştilor lară romînească; 15,05 Muzică uşoară; retă; 21,00 Festival Enescu; 23,15 Mu
tăţile civile“. diri Turcia. rea poporului” ce se încearcă să 16,15 Vorbeşte Moscova; 17,15 Cronica zică populară romînească; 23,52—0,50
cu privire la lichidarea insti- hce- revoluţionare, sprijin㦠li se atribuie ziariştilor nu pot Festivalului, Enescu; 17,25 De la stră Muzică •de dans.
Ziarele anunţă pe de altă par Ziarul „Son Posta“ relatează constitui o vină, fiindcă de situ
tuţiilor democraţiei burgheze lupta forţelor patriotice a lei
in vigoare, la concentrarea in- naţiunii franceze, care in a- X
tregii puteri in miinile orga- ceste zile cheamă poporul ®
te că Uniunea sindicatelor con nelor executive şi îndeosebi. pranţe u 0 (eze la ',referea-X despre procesul intentat împotri aţia internă şi externă grea în moşi pentru nepoţi; 18,30 Vechi me BULETINE DE ŞTIRI : 5,00: 6,00:
federaţiei creştine a muncitori care se află Turcia sînt răspun lodii populare romîneşti; 19,05 La or 7,00: 11,00: 13,00: 15,00: 17,00: 19.00:
lor francezi din departamentul ale preşedintelui, ale cărui , • ¦• - , . , ¦> va ziarelor „Aksan”, „Millitet” dinea zilei; 19,15 Festival Enescu; 20,00: 22,00: 23,52 (programul I).
Puy du Dome a adoptat o re zători numai guvernanţii actuali 19,55 Noapte bună, copii; 20,15 Muzi 14,00: 16,00: 18,00: 21,00: 23,00 (pro
zoluţie în care se pronunţă îm prerogative devin egale eu a-28 sepştiem„bHriuerriyet”. Nouă ziarişti, ai Turciei, iar ziariştii nu-şi fac că de dans; 21,35 Cîntă Maria Tă- gramul II).
potriva noii constituţii şi chea decît datoria, scrie ziarul „Son nase; .22,30 Muzică de dans. j
celea ale unui monarh consti- potriva proiectului antidemo- ¦ printre care şi redactori respon- Posta”.
tutional. cratic al constituţiei.
î I sabili ai celor trei ziare, se află.
J pe banca acuzaţilor de la tribu
Redacţia ?i adm inistraţia ziarului str. o M artie nr. 9, T elefon: 188; 1891 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T, T.R. nr. 236.320 din 6 noiembrie 1949. — T iparul: întreprinderea Poligrafică „1 M AI“ — Deva.
