Page 65 - 1958-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢI-VM

Anul X Nr. 1168 Sîmbătă 20 septem brie 1958 4 pagini 20 bani

ct&ZSJBS&SEBS

itrftm M M G Á e C i.

¦«««<» Jt ¦¦¦ Minerii din debea TEHNICE

iŞ E F U Li dau cărbune pesie plan din Valea Jiului
i
»9 întrecerea cercurilor •iim im u i- Uzina „1 Mai"
A. S. I. T.
ide brigadă j C înd discuţi cu cei din Ţebea şi este în întrecere. Im po rtant este că Í din Ploeşti va li­
cînd ceri anum ite detalii despre m un­ în flecare lună, dăm cărbune peste La propunerea filialei regio­ vra în R. P. Chi-
Sala frumos împodobită a
ca lor, le dau cu m ultă seriozitate. plan. nale A.S.I.T., din luna aprilie, neză în cursul ^
Sfatului popular raional Pe­
C înd este vo rb a în să de cărbune, te C a m a t ît spun o a m e n ii. Şl se ap u­ se desfăşoară in toată regiunea trimestrului IV al ?

troşani îşi aşteaptă oaspeţii pun în tr-o oarecare încurcătură. Fo­ că din nou de treabă, fiecare acolo, concursul cercurilor Ă.S.I.T. acestui an şi din programul )

— deputaţii raionali pentru losesc a lţ i te rm e n i. D e p ild ă nici a- •n locul Iu i de muncă. Noroc că cei pentru titlul de ,fiere fruntaş InafenflaConsiliului genera!şi regional pe 1959 un număr de 3 in­
pe regiune". Premiile importan­
cea de-a IlI-a sesiune. cum nu ştiu precis dacă există vreo de la p la n ific a re te aju tă să a fli re ­ te cu care este dotat concursul stalaţii de foraj tip „B.U.-
zu ltate le m uncii lor. A şa am a fla t că ( care va dura pînă la 1 ianu­
Şeful de brigadă, Avram deosebire în tre sector, cu m se obiş­ pînă în ziu a de 16 septem brie, co­ arie 1959), cit şi dorinţa de a 40“. '

Doţiu, soseşte printre primii nuieşte să se spună în V a le a J iu iu l, şl A. R. L U. S. IN C LIŞE U : La monta­

în mijlocul unui grup de depu­ ra io n , cu m se spune la Ţebea. P ro ­ lectivul m in ei Ţebea a în d e p lin it contribui mai substanţial la re­ jul pompelor triplex lucrea­

taţi, discutînd şi întărind cu babil că acest cu vîn t este m oştenit de planu l de producţie în proporţie de zolvarea problemelor tehnice ză echipa condusă de mais- 1

gesturi largi importanţa ce­ cei din Ţebea şi că oam enii nu v or 110 la sută. In această m uncă, în fru n ­ ridicate de extracţia carbonife­ Recent a av u t loc la D eva şedinţa b iective ce tre b u ie în d e p lin ite nu n u ­ trul Dr&gan Gheorghe. i
m ai pe parcursul L u n ii prieteniei, ci şi
lor discutate. E înalt, are pă­ să renunţe la el. D e fapt, nu acesta te se află raio n u l I care a în d e p lin it ră, a reunit în concurs toate în m unca A .R .L .U .S . de v iito r. P rin tre
altele tov. E. Rodan a arăta t că, nu­
rul nins pe alocuri, fruntea de a n aliză a m uncii C onsiliului regio­ meroşi activişti A .R .L .U .S . au tendinţa
de a se a u to m u lţu m i, că u n ele m a n i­
este lucrul cel m ai im po rtant C hiar planu l în prop orţie de 112,5 la sută, cercurile A.S.I.T. din raionul nal A .R .L .U .S . la care au participat festări pe lin ie de asociaţie sînt făcute Peste 50 ia sută
de p aradă, fo rm al, că de cele m ai
brăzdată de cute, maxilar J dacă 1 se spune sector sau raion , la u rm a t de ra io n u l I I cu 107,75 la su­ Petroşani, laolaltă cu celelalte activişti ai C onsiliului general m ulte ori nu s-au a n a liz a t efectele în din comună a fost
tproeminent,. privire ageră, m asa de oam eni a unor m anifestări.
Ţebea există în abataje aceeaşi atm os­ tă. Despre m unca b rig ă z ilo r am a fla t cercuri din regiune. După cinci S -a m ai constatat, a a ră ta t în conti­ cooperaiivizată
A .R .L .U .S . în fru n te cu tov. Eugen nuare tov. E. Rodan, că deseori in ­
scrutătoare sub arcade adinei. ¦ feră ca în oricare ex p lo atat" carbo­ fo rm ările politice despre politica in ter­ Superioritatea sectorului socialist
că în frun te lunis-au situat b rig ă zile con­ de la începerea concursu­ Rodan, secretar general al Consiliului nă şi externă a statului sovietic, po­ din ag ric u ltu ră este un lucru de care
E îmbrăcat simplu, iar la re- l niferă din reg iu n e a no astră. Şi oam e­ ziţiile ferm e şi juste ale acestuia fa ţă ţă r a n ii m u n c ito ri se c o n v in g to t m a i
duse de Şerban lo a n lui Petru, de la lui, cercurile A.S.I.T. din Valea general A .R .L.U .S ., tov. D um itru De- de agresiunea ţă rilo r capitaliste în A l­ m u lt şi în acelaşi tim p îş i dau ade­
ver poartă semnele în culori t nii s în t foarte o s p italieri. U n lucru
in ve s tiţii, a lu i C ăsălean Rom an Iu l Jiului se situează in clasamen­ jeu, preşedintele C om itetului executiv ziunea la m ărirea lui. L a sate, dato­
ale mai multor distincţii : -» însă s-a pu tu t constata şi a i c i : cînd
U rs ’ din raio n u l I şi a lui- G hcrm an tul pe raion după cum urmează: al Sfatului popular regional H unedoa­ rită m u n cii politice desfăşurată de
Ordinul muncii ciasa Iii-a, este vorba de re a liz ă ri, oam enii sînt o r g a n iz a ţiile de p a r-______________________
Teodor de la raionul II.
Medalia muncii etc. M-am ’ m odeşti. Iţ i spun do ar cîteva cuvinte. Pe locul 1 — cercul A.S.I.T. ra şi preşedinte al C on siliu lui reg io ­

străduit să ocup un loc în sa- •> — M u n cim tovarăşe, cum pu 'em şi In cinstea zile i de 7 Noiem brie, m i­ de la uzina electrică Vulcan, nal A .R .L .U .S ., secretari şi m em bri

lă cît mai apropiat de al lui, l noi m ai bine. In în tre cerea socialistă nerii de la Ţebea sînt h o tă rîţi să dea care a totalizat pînă acum 380 ai Consiliului regional, activişti ai con­

însă intenţia, slab deghizată, l care se desfăşoară, u n ii obţinem re­ p u n c te :m ereu to t m ai m u lt cărbune peste p lan. pe locul 11 — cercul s iliilo r ra io n a le , a c tiv iş ti de p a r t’d.

l îmi juca fe s ta : se aşeză cu t zu ltate m al bune, a lţii m al slab". Aşa V. PLOPEANU A.S.I.T. de la mina Petrila (320 In cadrul ordine! de zl s-a dat citire
t un zîmbet părintesc — poate î puncte) ; pe locul III — se situ­ a tît d ă rii de seam ă asupra m uncii pe

* puţin ironic — lîngă mine. In- % ează cercurile A.S.I.T. de ta sta­ trim estrul I I I a C onsiliului regional

* tru în vorbă, dar de-abia ,* ţia de securitate minieră şi din A .R .L .U .S ., oît şi proiectului de plan geria, O m an , L ib an , T a lv a n , nu au fost tid, sfaturile popu­ IN LOC
pucai să aflu că-i deputat de * cadrul C.C.V.J. cu 270 puncte p r iv in d m a n ife s tă rile ce se vo r desfă­ lăm urite de asociaţie în m ase la tim p, la re şi de c ă tre ce­
B ani, că brigada lui lucrează l fiecare; pe locul IV — cercul şura în anul acesta cu prilejul Lu nii operativ. Tov. Eugen Rodan a adău­ lelalte organizaţii de
în sectorul V sud Lupeni, şi * A.S.I.T. de la mina Lupeni cu prieteniei rom îno-sovietice. A u urm at
că a dat pînă în 12 ale lunii, * 230 puncte acumulate pînă a- în continuare, apoi discuţiile. V orbi­ g a t la acestea şi a lte lip s u ri serioase interviu!de m asă, succesele
300 tone cărbune peste plan, J torii care au luat cuvîntul — tov. N. în m unca co nsiliilor A .R .L .U .S . Se în -
tîm plă, de pildă, a spus vorbitorul, pe care le d o b în -, gwmuuabWjm

că e şi invitat în prezidiu. % cum. Balea, D r. E. Caba, Sanda Ciucean, ca adesea in form ările despre realiză­ dese u n ită ţile so cialiste se fa c to t m a i

In pauză n-a fost chip să $ Cu rezultate bune se prezin­ Tibcriu F ran kfu rt, T raian M îrza , L a - rile U .R .S .S . să vin ă cu m u ltă vrem e cunoscute.
tă in întrecere şi celelalte cer­ dislau Sziics, T ita n ia P on ta şi ce ilalţi, în urm a evenim entelor. Se în lîm p lă Z ilele trecute, în tr-o discuţie cu pre­
mai continui discuţia, căci era J curi A.S.I.T. de la exploatările au fă c u t p reţio as e p ro p u n e ri m e n ite să de asemenea ca unele conferinţe sau
şi întreprinderile din Valea Jiu­ îm bunătăţească şi întregească proiectul m a te ria le de a g ita ţie v iz u a lă să fie şedintele sfatului popular al com unei
des solicitat în diferite proble- J lui. In urma holârîrilor luate de planului de m uncă privind desfăşura­ trim ise o rg a n iza ţiilo r de către Consi­ C ălan. am aflat lucruri in teresante:
către comitetul raional de par­ rea m anifestărilor din cadrul Lunii
me dar, un alt deputat — Mi- % tid, activitatea pe linie de prieteniei. liul regio nal A .R .L .U .S ., tîrziu , în — A ici, în satele com unei C ălan,
A.S.I.T. se va îmbunătăţi mult, u ltim a vrem e, în unele cazuri ele ne- problem a tran sfo rm ării socialiste a a-
hăileasa Gheorghe, mi se a- ţ cercurile şi filiala Valea Jiului Apoi, a luat cuvîntul tov. Eugen Ro­ m a i a tin g în d u -ş i scopul. R ău este şi g ric u ltu ril este o chestiune Ia ordinea
dan, secretar general al C onsiliului faptul că unele conferinţe sînt tritn i- zilei — relata preşedintele.
dresă, privinuu-mi însemnă- l general A .R .L .U .S ., care a dat cîteva
— A dică ?
rile : L — Cel m ai bine pot răspunde prin

— Hi, dacă el ţi-a spus $ E. USCAR

asta, mai mult nu cred că va l

mai vorbi despre el. Nu-i pla- L

ce. Eu îl cunosc din ‘34 de la *

o surpare. Administraţia bur- J Printre fruntaşii atelierului ele reparaţii electrice al Combi­ devenind astfel un adversar se­ indicaţii, concluzionînd principalele o­ (C ontinuare în pag. 2-a) (C o ntin uare în pag. 3 -a )
gheză a minei, ne tot mina * natului siderurgic Hunedoara, sînt şi bobinatorii loan Laga si rios al cercurilor din Hunedoa­
de Ia spate, fără să ne dea l I-etru Stoica. Pe lîngă faptul că obţin depăşiri de plan in fie- ra şi din întreaga regiune. S-a întors ilitiiulii..... !!l!íl!!l!ii!!!nii:i!illlll!ii||| ÎIWîfeOTiiiniitiiăiiftlW'i
timp să şi armăm. Aşa că t careJună, dovedind o temeinică pregătire profesională, ei fac
surpările se ţineau lanţ. Noi, * lucrări de cea mai bună calitate. Pfimu defectoscop... n Emil din cătănie!a
cînd am intrat în şut — eram J
pe atunci ortacul lui — am * IN C LIŞE U : Cei doi bobinatori la locul de muncă. ...Va fi în curind instalat la
văzut că nu mai are mult şi l laboratorul uzinei de reparat u-

va începe şi la noi surparea. % COLECTIVIŞTII tilaj minier din Petroşani. In ul­ Vestea a făcut ocolul între­ pe după-masă „la un pahar" jumătate de oră de cînd aştep­
Doţiu a!' nostru ne dă- % timul timp, datorită dezvoltării gii aşezări minereşti, bucuri n- sus, la club...
ta.
du la o parte zicînd calm ţ realizează venituri mari secţiilor şi a capacităţii de pro­
dar hotărît: „Voi sînteţi L ducţie, U.R.U.M.P. produce pie­ clu-i mai ales pe cei tineri. Ii păruse cam şoadă invita­ — Oare ce-or fi cu ăştia de

prea tineri. Daţi-mi mie Ia • Cine nu-l cunoaşte pe Emil ? ţia asta — la club şi în ace­ nu mai vin ? — îl întrebă pe
mîriă lemn şi fiţi atenţi, să vă ;;
feriţi“. Aşa am făcut. Noi îl Gospodăria colectivă din Mi- mit 700 kg. grîu, 700 kg. po­ se pentru industria minieră care Făcuse parte înainte de a ple­ laşi timp „la un pahar" — dar director.
ceşti, raionul Alba, este puţin
rumb, 1.500 kg. cartofi şi 18 kg. înainte se fabricau în alte părţi. ca să-şi facă datoria faţă de se gîndi că poate de aici băie­ — V-aii dat intîlnire aici ?
patrie, din vestita brigadă de ţii au de gînd să dea o raită — Da, la club...
alimentam cu lemn, iar el in- cunoscută în regiunea noastră, brînză. Unele dintre acestea, înainte ele
tineret a lui Compodi. Meşte­ pe la restaurant. Aşa că... după — Poate la clubul celălalt...
tra în regiunea periculoasă şi şi chiar în raionul din care iace Crăciun Aniţa a muncit sin­ a fi. trimise minelor, necesită şugul mineritului îl învăţase masă, la ora deschiderii clubu­ — Im . care ?
arma sau întărea armătura ; parte. Poate unii spun : „Ce-ar
slabă. Priveam la el cum, cu j putea să aibă interesant ? E gură în G.A.C. şi la avans a un riguros control tehnic de ca­ de la hîtrul Cărcălean, vînător lui se înfiinţă jos, la clubul — Cum, nu şti ?! Mai avem
primit 4.500 lei 400 kg. porumb,
faţa brăzdată de sudoare, în- ;; doar o gospodărie mică care nu 400 kg. grîu, 800 kg. cartofi şi litate. Cu instalaţiile existente pasionat, şi de aceea ştiut şi ca ştiut, sub gara mică. Prietenii unul, deschis sus între brazii

cerca parcă să sprijine cu bra- * poate realiza nu ştiu ce“. 10 kg. brînză. Cînd a primit ba­ pînă acum în uzină, acest lucru bun povestitor de întîmplări se făceau însă aşteptaţi... Lu­ parcului, chiar lîngă sanatoriul
REPORTAJ UTERAR„straşnice“.
Asta dacă vrei să-l cunoşti
pe Emil dintr-o privinţă... Din
alia, lumea îl ştia ca „artist"
cu talente multilaterale... Nu
odată a fost văzut pe scenele
ţele şi cu umerii bolta de căr- L Da, e o gospodărie mică şi nii nu-i venea să creadă că sînt era foarte greu, iar uneori im­ mea începuse să vină la club ; de noapte... E o adevărată casă
bune deasupra căruia apăsau J tînără. Dar are realizări mari şi ai ei. unii după cărţi la bibliotecă, de odihnă... In mijlocul unei
ameninţător sute de mii de * foarte semnificative. Prin aceste posibil. In prezent se lucrează alţii să joace un şah, ciţiva la grădini pline de meri. Ştii, în
tone. De atunci el a fost L realizări ea demonstrează cu pu­ sala de tenis de masă. Ba şi fosta casă a directorului fostei
pentru mine şi pentru mulţi * tere superioritatea sectorului so­ — Pentru ce primesc atîţia la montarea unui defectoscop cu ,,Societăţi Lonea". Linişte, aer
mineri un exemplu de cum $ cialist din agricultură. bani ? — a întrebat ea. iiiiiiiiiiiiiniiiiiiinaiiinn!i!UH»cf]airiiiii!i!iif!i!ii!iiiii:ii!ji!iii!;;iiiNmif' curat, ozonat. Dar asta nu-i
— Pentru că ai muncit în co­ raze gama. Pentru a feri perso­

lectivă — i s-a răspuns. nalul de radiaţiile gama, peri­ cluburilor din Valea Jiului, în

trebuie să fie un miner, un J Să enunţăm numai cîteva. — Şi atît mi se cuvine ? ! culoase, întreaga aparatură este brigada artistică de agitaţie a nimic. In curtea clubului e a-
sindicatului minier din Lonea,
comunist. $ Gospodăria colectivă a realizat — Da, atît ţi se cuvine. prevăzută cu un sistem de co­ recitind sau chiar întreeîndu-se menajată şi o grădină de vară

Multe ,atn aflat despre Do- J în acest an un venit bănesc de — N-am putut să cred aşa mandă de la distanţă, în spatele cu instructorul artistic se în- cu ring de dans unde poţi as­
ţiu şi de Ia alţi mineri. Nu- J 150.000 Iei. Suma de 100.000 lei tîlni, care-l luă cu vorba de nu culta muzică luind o gustăn-
ceva. înainte de a fi colectivis­ unei protecţii. Defectoscopul, in „ponturi" in echipa dansa­
mai lucruri bune. E un om J provine de la grădina de legu­ tă nu am avut niciodată în casă torilor. Aşa că, de bună seamă se mai vedea scăpat... că. Ce mai, adevărată casă de
mai mult de 3—400 lei.
minunat, cunoscut de altfci de j me şi zarzavaturi, iar restul de primul aparat de acest gen în vestea venirii lui a fost primi­ O vreme ii aşteptase în hol, odihnă. Şi apoi înăuntru, phii!
tă cum se cuvine. Prietenii ii
întreaga Vale a Jiului. •> la ferma de oi. De la grădina Colectivista a primit banii Valea Jiului, va permite livra­ ascultind transmiterea la difu­ Peste tot numai fotolii, covoa­
zor a programului staţiei de re, oglinzi, perdele la geamuri,
G. S. I de legume şi zarzavaturi (după rea unor piese de cea mai bună trimiseră vorbă că-l aşteaptă radioficare a clubului. Apoi, din muselină şi catifea. Acolo

calculele făcute), colectiviştii vor (Urmare in pag. 3-a) calitate.

mai realiza peste 100.000 lei. intră în sala de lectură. Se a- şi distracţii cu duiumul. Bili­

\m toată suprafaţa îngrijite bine şi cultivate într-un pucă să răsfoiască nişte revis­ ard, şah, terasă pentru plajă
teren desfundat de tractoare, te, dar după un timp le lăsă... pe acoperiş, aparat de radio cu

planificată pentru zarzavaturile sînt minunate. O Cînd eşti în febra aşteptării, pikup, sală de lectură... Iţi dai
singură căpăţînă de varză cîntă-
însămînţărl a fost reşte de exemplu mai mult de n-ai chef de citit. seama, e o realizare cu care
8 kg.
p9 retoji ătită Dar prietenii toi nu veneau. ne mîndrim. A\cum avem două
Un procent de 10 la sută din
In. comuna Bărăbanţ, raionul veniturile băneşti realizate în a- Se apropie de el tov. Adal­ cluburi, un cinematograf nou,
Alba, s-au obţinut realizări în­ cest an au fost repartizate pen­
semnate in muncile clin această tru dezvoltarea fondului de bază bert Varga, directorul clubului. cantină-restaurant nou con­
campanie. Din cele 425 ha. pla­ al gospodăriei colective, iar din — Ei, bine-ai v e n it! văd că struită şi în curind va fi gata
nificate pentru a se insăminţa, ce a rămas s-au acoperit dife­
375 au şi fost arate şi grăipate, rite cheltuieli şi s-a împărţit co­ nu ne-ai uitat... O să joci iar şi cel de-al treilea club. lnchi-
adică pregătite pentru însămin- lectiviştilor ca avans cîte 30 lei
ţări. Numeroşi ţărani muncitori, la zi-muncă. in echipele noastre, nu-i aşa ? puie-ţi, toate astea aici, intr-o
printre care se numără Puican — Bine-nţeles!
Gheorghe, Popa Gheorghe, Mun­ Iată de pildă cam ce sume de localitate ca a npastră, unde
tean Nicoiae şi alţii, au început bani şi ce cantităţi de cereale — Ai văzut cite s-au schim­ in trecut roiau analfabeţii,
însăminiările in terenurile unde au primit colectiviştii din Mi-
au auut trifoi şi borceag. ceşti la avansul de 40 la sută bat prin Lonea noastră de cînd unde cîrciumile răsăreau ca
din acest an. Familia colectivis­ ai plecat ?
Important, este de arătat că tului Oarga Teodor (trei braţe ciupercile la toi pasul otrăvind
toate întovărăşirile din comună de muncă), a primit la acest
au strins la un loc întreaga avans 15.600 lei, 1.000 kg. grîu, — De,... ca in întreaga ţară. viaţa minerilor.
cantitate de săminţâ, iar acum 2.000 kg. cartofi, 1.100 kg. po­
lucrează de zor la eliberarea te­ rumb şi 26 kg. de brînză. Sîr- Directorul nu băgă de sea­ Emil nu mai stătu să-l as­
renului in care oa fi insămînlat bu Marin (două braţe de mun­ mă că-i pripit la vorbă, con­ culte. Grăbit plecă să-şi. gă­
gria şi la pregătirea lui pentru că), a primit de asemenea 11.600 ţitiu î n d : sească prietenii, dindu-şi sea­
însămîntări.
lei şi în afară de bani a mai pri­ — Iacă... ai văzut 2 Chiar ma că de fapt nu ei întirzia-

aici lîngă clubul ăsta se ridi­ seră de la intîlnire ci el. Ce
că altul.
să-i faci 7 Se mai întîmplâ şi

— Da, adevărat. cle-astea. chiar unuia care lip­

— O să aibă sală de spec­ seşte doar cîteva luni. dintr-o

tacole, cu scenă modernă, ca­ localitate in transformare,

bine, foaier. d-apoi unuia care se întoarce

:A'v: ...r ? u W ® :*r; — Deh! în locurile natale după un timp

¦ M -v . ti Emil prinse să se uite la mai lung...

Zi tie zi se ridică io} mai sus ziduiile viitoarei case de cultură din oraşul Sebeş. cras. Trecuse mai bine de o IR IM IE STRAUŢ I