Page 66 - 1958-09

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI' Nr. î i 68

Programele brigăzii artistice

de agitaţie reflecta viata secţiei Trei întfmplftri“
Eram în căutarea unei bri­ pariţia. Se strîng într-un colţ al că cu faptul că la blocul 1 ca-
găzi artistice de agitaţie. Vro­ sălii şi programul începe. naiul de scurgere s-a înfundat „Prietenii Iui Joe“, „Lemnele“
iam să scriu despre una activă, şi că toată apa se strînge în şi „Oraşul”, cele trei schiţe ci­
a cărei programe atrag curiozi­ încă după primele strofe, în pivniţă, unde oamenii au lucruri nematografice reunite în filmul
tatea muncitorilor, a cărei ţepi sală izbucnesc sincere aplauze, „Trei întîmplări“ exprimă orien­
să meargă la ţintă şi să aibă urmează să-şi aşeze provi tarea realistă a tinerei cinema­
efect. Aşa s-a făcut că am a- — Luaţi exemplu de la Moise z ^ l e pentru iarnă. Bine înţeles tografii australiene.
juns la Hunedoara, iar la comi­ /cu brigada-i de fru n taşi/zi de ca tePÜ merg acolo unde tre
tetul sindical pe combinat mi zi lucră cu rîvnă / n-a rămas buie. Cei însărcinaţi cu repara­ La capătul crîmpeielor de via­
s-a spus : ţiile şi care nu şi-au făcut cum ţă relevate pe peliculă de-a lun­
nicicând codaş. * trebuie datoria, acum îşi vor gul filmului, spectatorul rămîne
— Pe întregul combinat avem auzi „cîntecul“. Aici aşa e. Cei poate surprins de simplitatea
opt brigăzi artistice de agitaţie. Şi brigada îi cîntă pentru că ce nu-şi fac datoria sînt aspru lor, de lipsa oricărui element
Toate sînt bune. Programele tu­ lucrările date de echipa sa sînt criticaţi şi traşi la răspundere, dramatic sau senzaţional. „Trei
turor sînt operative şi... ustură­ multe şi de calitate. In secţie, Vă întrebaţi cum vor auzi cei întîmplări“ este în ansamblul
toare. exemplu a fost şi comunistul în cauză că au fost criticaţi ? E său un reportaj al vieţii oame­
Papoi. Brigada îi cîntă lui şi simplu, căci „Ariciul“ este favo­ nilor simpli din Australia.
— înţeleg, dar spuneţi-mi to­ echipei ce-o conduce, ceva : In ritul Hunedoarei. El este invi­
tuşi una care să fie aşa... echipa ce-o conduce/sînt frun­ tat să dea programe şi la Aspectele aparent disparate ale
taşii... cum să zic / Savu, Ene şi blocuri la O.M., la diferite joi de acestei vieţi, sînt însă străbătu­
Ioana / împreună cu Alic. tineret, la cele două staţii de te, ca un fir roşu, de o idee
radiofic.are din oraşul nou sau nobilă şi emoţionantă: spiritul
— A, cam ştim noi ce vrei De asemenea, exemple bune cej ygţjg, ţa grădina de vară. solidarităţii şi într-ajutorării
Aşa că e imposibil ca cei avi-
dumneata. Ei, mergeţi la secţia in luna care a trecut, au dat, zaţj sg nu aucja c§ „Ariciul“ i-a care uneşte marea familie a oa­

de construcţii metalice şi căuta- după cum cîntă brigada artis- jn veci6re ţa partea a doua menilor muncii.
a programelor,
ţi-1 pe Vasile Lupu. El e res­ tică şi Gherman, Burtică, Bel- Distins cu premiul special al
Şi astfel „Ariciul“ a cînfa't în
ponsabilul brigăzii. deanu, Zeleneak: Dintre _ace?" caocde,aaşiz. i şşi:i cceel.loorr pfruunnctt,auş¦ailis, i şic. elcoer­ Festivalului internaţional de la
lor nepunctuali, pînă cînd şi-a
Pe omul meu t-am găsit la Ea nu;Î ,nic’ unuJ ^Şă-ntirzie di- epuizat punctele din program. Karlovy Vary, pe anul 1956,
De nenumărate ori, muncitorii
locul de muncă. In faţă avea ca mineaţă / sau să plece din uzi- au aplaudat sau au rîs sincer, „Trei întîmplări“ este o semni­
Programul brigăzii a fost scurt,
protector un şorţ enorm de pie­ n a/d u p ă morcovi in piaţa/ ficativă mărturie a posibilităţi­
operativ, si plăcut. Unora le-a
le, pe mîini mănuşi aşişderea, printre aceştia nu-i nici unul / ad,us «bucurie,. alutora l,e-a d,at, d,e lor unei tinere cinematografii, La Q.A.C. „16 Februarie 1933"
gindit. Şi abia cînd sala este a- din Odobeşti pe o suprafaţă de
iar deasupra ochilor — ochelari. ngdeeeanlîant,şaedlo,leau. ăsrpsăin se es,/pşvie. lec-/o săor-şa„i siaa~ proape goală reuşesc să vor- care se inspiră din marile tra­ 2,5 ha. se produc buiaşt de viţă
Aţi ghicit ce meserie are ? E ar besc din nou cu tovarăşul Lupu. de vie altoită. Aceşti butaşi vor fi
sudor. Alături se găseau piese diţii ale artei realiste. contractaţi cu alte gospodării co­
_ Ei, acum v-ati dumirit ? lective pentru mărirea suprafeţelor
mai mici sau mai mari care aş­ Şi, în cinstea acestora bri- Filmul „Trei întîmplări“ va
Popularizăm lucrurile frumoase,
teptau să fie sudate. Unele e- gada artistică de agitaţie cîntă rula pe ecranul cinematografului de oiţă de vie şi totodată se vor n atenţia Consiliului general şi regiona
rau gata. Un mănunchi de ti­ cîteva cântece, aşa, după pofta dar şi combatem cu tărie re­ A. R. L. U. S.
neri lucrau de zor la altele. Din „Filimon Sîrbu“ din Deva între complecta golurile din via proprie
diferite locuri ale halei imen­ inimii fruntaşilor. lele care trag în urmă secţia.
se, ţâşneau flăcări verzui ce şu­ 22 şi 24 septembrie a.c. a G.A.C. „16 Februarie 1933",
ierau la atingerea Catoadelor cu - Ap°i> „Ariciul întoarce pagi- Brigada are tineri unul şi unul, Odobeşti.
piesele. Printre sudori erau şi ţn,.iae., Id,neşi.luneaa şci.e--aa d,terepcă~uşti,t îpnlasneucl,-, (Urmare din pag. l-a) na un ciclu de m anifestări p rivin d dez­
şi a dat produse de calitate, to- toţi sînt sudori şi lăcătuşi, unii I vo ltarea diferitelor ram u ri ale indus­
triei sovietice.
fete. Lucrează cot la cot cu băr­ tuşi s-au mai găsit şi din aceia sînt candidaţi de partid, alţii u- 'PE URMELE MATERIALELOR PUBLICATE se la raio a n e fă ră a fi ve rificate dacă
baţii. De undeva a apărut una care nu fac cinste secţiei, iar au sau nu legătură cu specificul ra ­ In tr e 14 şi 20 o c to m b rie se v a des­
măruntă, simpatică. Mai tîrziu, „Ariciul“- nu se împacă cu întîr- temişti. Cînd vedem ceva ce nu-i „O stare ie lucruri care io n u lu i.
am aflat că e soţia celui căutat, zierile, rebuturile, fuga de mun­ nu mai poate St tolerată 66' Infă ş u ra s ă p tă m în a c ă rţii sovietice.
că el a calificat-o la locul de că : / Ei, şi-acum are cuvîntul / în regulă, încondeiem imediat, Tov. E. Rodan a m al arătat că în
muncă şi că acum deseori pri­ „Ariciul“ cu ţeapa-i lungă 1 şi Sub titlul acesta a apărut un articol în ziarul „Drumul so-ţ cadrul acesteia, la lib ră rii, biblioteci,
meşte comenzi destul de greu pe cei ce trag în urmă / puţin­ ori la postul U.T.M. de control \ciclismului" nr. 1.142, prin care se semnalau o serie de lipsuri, atenţia principală a C onsiliului regio­ căm ine culturale, case raion ale de cul­
de executat, dovadă că a ajuns tel o să-i împungă. manifestate în munca clubului cooperaţiei meşteşugăreşti din; tură, se vo r o rg a n iza expoziţii de
şi ea o bună sudoriţă. ori la gazeta de perete şi dacă Petroşani. Aceste lipsuri se datorau lui Al. Dumitrescu, respon-< nal A .R .L .U .S . vor trebui să stea în cărţi, vitrin e, procese litera re , seri de
Prima despre care brigada nu se îndreaptă, brigada nu 1sabilul clubului. Printre altele, acesta nu reuşea să justifice dis- j basm e, se vo r trim ite scrisori copiilor
— Brigada vă interesează ? n-are cuvinte bune de spus e iartă. pariţia a 60 de scaune, a 700 de volume de cărţi, a unui apa-. această perioadă tezele principale ale sovietici etc.
Bun, vin îndată. Dar pînă a- Marina Maranda. Ochii „Ari­ 1rat de radio, a costumelor echipei artistice de agitaţie şi a for- (
tunci vizitaţi colţul roşu al sec­ ciului“ an văzut-o ce-a făcut Brigada a luat fiinţă din ini- maţiei de estradă şi a celor 21.000 lei investiţi pentru întreţi celui de-al X X I-le a Congres a l P a rti­ Şi film u l sovietic v a fi sărbătorit.
ţiei noastre — mi-a spus tov. într-o zi şi i-a şi compus cînte­ „ M o i U.T.M. pe dului C om unist al U .R .S .S ., teze care In t r e 19 şi 26 o c to m b rie la cîte un
V. Lupu. Am pornit intr-acolo. cul. Fără să denatureze cu ab- nerea clubului. Mai mult, Al. Dumitrescu ca responsabil | cin em ato g raf din prin cipalele centre ale
Era aproape ora 15. Cineva ă solut nimic realitatea, brigada ’ , .. al clubului a lăsat-o pe Husa Opriş să lucreze la club ca; tre b u ie elucidate oam enilor m uncii, reg iu n ii noastre, vo r ru la film e sovietice
strigat unei fete care comanda îi cîntă: / Mărăndiţa s-o sculat, sect,e- Ea are un tel Precis : h: bibliotecară cu toate că nu figura in nici un stat de plată, in\ de lung şi scurt m eiraj, film e docu­
la înălţime o macara ce traver­ văleleu / s-a dat jos la opt din chid area cu absenţele, rebuturile, schimb'pe sialuj.de. plată exista un instructor artistic pe nu- < iar sub lozinca m a rilo r în fă p tu iri ale m entare.
sa hala de la un capăt la celă­ fuga de mutică şi Jrăspundere, mele Elisabeta 'Dumitrescu; so (ia sa, care însă nu a fost nici- <
lalt, transportînd nişte piese e- pat, văleleu / spre uzină _ ea dezbinarea de colectiv sau alte odată văzută la club, deoarece ea este responsabila unităţii, oam enilor de ş tiin ţă sovietici şl sub T e a tru l de stat „ V a le a J iu lu i“ din
norme. porni, văleleu / şi la opt treizeci T.A.P.L. nr. 40 din Lonea. P etroşani, va cinsti şi el L u n a prie­
sosi, văleleu / aparatele a mon- neajunsuri cu care — după cum îndem nul faptelor lor m obilizatoare, teniei cu un ciclu de spectacole date
Răspunzind semnalului dat de ziar, U.R.C.M. Hunedoara-; cu piesa „ R e v iz o ru l“ de G o g o l. în e ­
spun membrii brigăzii — vor Deva, face cunoscut că pentru a lichida deficienţele la club, a[ oam enii m uncii din regiunea noastră care spectacol va fi precedat de expu­
•trimis un activist la faţa locului. Acesta, in urma cercetărilor { neri despre realism ul socialist în tea­
lupta pînă la sîîrşit. 'efectuate, a trecut la înlocuirea lui Al. Dumitrescu cu tov. Ioan, să dorească m ai fierb inte să lupte pen­ trul sovietic. T eatrele de păpuşi din
— Şi acum eu plec căci s-a ' Baban, care a fost apoi instruit pentru a-şi cunoaşte sarcinile' regiune şi A nsam b lul de estradă al
tru pace, pentru propăşirea patriei. S fatului popular regional vor prezenta
făcut tîrziu. Acasă m-aşteaptă pe care le are. După aceasta s-a format o comisie de inventa-< şi ele în această perioadă bogate pro­
— După ora trei „Ariciul“ tat, văleleu / s-a dus iar si s-a riere a tuturor bunurilor clubului în scopul de a recupera pa- ( N um ai prin ac ţiun i operative şi fi­ gram e cu repe rto rii sovietice.
doi copii şi oricum am şi cu ei gubele făcute. La fel, s-a reorganizat comisia culturală a clu-<{ dele evenim entelor, interesante, acţiuni
cîntă cîntecul cuiva. S•ăv trr>e\ cri^p. ev culcat, văleleu. / Şi după ce-o treabă — sfîrşi familiar, tovară­ bului cu elemente corespunzătoare. care să reflecte cele m ai noi re a liz ă ri L a H u n e d o a ra şi D e v a , se v o r o r ­
la colţul roşu. critică pe un ton ce-i drept ve- şul Lupu. a le U .R .S .S ., n u m a i as tfe l se v a a ju n g e g a n iza au d iţii m uzicale din com pozi­
In urma măsurilor luate, activitatea clubului a început să ca în munfea A .R .L .U .S . să se a s ig u re torii ruşi şi sovietici. O rchestrele exis­
Fata de sus a zîmbit apro- sel, dar ironic şi aspru, şi în Am plecat, şi eu de la colţul se facă simţită. In prezent se de pun eforturi pentru a se da po- { pe v iito r re a liz ă ri din ce în ce m ai tente în regiu ne vor prezenta şi ele
sală hohotele de rîs ale munci­ sibilitate clubului să-şi trăiască din plin viaţa. bune — a încheiat tov. Eugen Rodan. program e de m uzică sovietică. Tot în
bind. întreaga secţie fremăta. torilor au încetat, brigada con­ roşu al secţiei. Acolo a rămas această perioadă vor avea loc şi sim ­
Din răspunsul primit de la U.R.C.M. se poate vedea clar i Pe baza propunerilor şi a in dicaţiilo r pozioane, cicluri de conferinţe despre
numai tov. Elena Vodă, bătrî- ;preocuparea sa în vederea îmbunătăţirii activităţii clubului din', aduse de p a rticip an ţii la şedinţă, pri­ m arile realiză ri abţinute în toate do­
Petroşani. Aceasta e bine. Totuşi U.R.C.M.-ul are datoria de-a‘ m eniile de U niunea Sovietică, despre
Oamenii lucrau zîmbind. De tinuă. Ea nu a scăpat din ve­ nica aceea cu ochii limpezi şi veghea cu atenţie felul. în care Al. Dumitrescu va reuşi să jus-', vitoare la proiectul de plan, acesta re la ţiile de prietenie dintre poporul rus
blînzi. a fost în tre g it, Ia r din principalele e- şi rom în în decursul veacurilor, des­
vină o fi povestea cu cîntecul dere nici faptul că într-o zi cînd \tifice în faţa comisiei lipsurile avute. E necesar să fie tras /«J pre roadele ap licării m etodelor sovie­
— Eu rătnîn să fac ordine la ;răspundere în aşa fel încît clubul să-şi poată recupera inte-• tice în toate do m eniile de ac tivitate
„Ariciului“ — mi-am spus şi am în secţie s-a organizat o muncă grai pagubele pricinuite. ta p e a le m a n ife s tă rilo r ce se v o r des­ d in ţa r a n o a s tră , despre fa m ilia so­
„locul de muncă“ căci cine vietică şi educarea tin eretu lu i, pe lin ­
pornit spre colţul cu pricina. voluntară pentru curăţenie, unii făşura în cadrul L u nii prieteniei rom î- gă care se vo r m ai o rg a n iza şi alte
ştie... „Ariciul“' are ochi buni şi num eroase acţiuni m enite să sărbăto­
Aici, o femeie cu părul cărunt, s-au sustras invocînd motive n o -so vietice, se de sp rin d u r m ă to a r e le : rească Luna prieteniei rom îno-sovietice.
„cuvinte“ care înţeapă...
cu ochii blînzi şi faţa zîmbi- neîntemeiate: / Lăcătuşul nea In acest an, deschiderea festivă a
E. A R M E A N U
toare, sorta nişte volume. Erau Vasile / nu a stat că nu-i e L u n ii p rie te n ie i ro m în o -s o v ie tic e se va
¦-7><3>00-0>-Tv>O 'ÎXfc’O-CXV<*><?-•
cărţi tehnice şi de literatură, bine / c-are crampe la stomac / face în tre 6 şi 10 oc to m b rie în cen­

întrebată, femeia a răspuns : şi nu le vine de hac. / Manea trele de regiune, raioane şi m uncito­

— Eu mă ocup de tot ce tre­ nu poate să vină / c-are întîl- reşti, precum şi în în treprind eri şi in­

buie muncitorilor secţiei: elibe­ nire iară / la şase col’ către s titu ţii şi în tre 5 — 12 o c to m b rie la sate.

rez materiale, mă îngrijesc de seară. / Bodor, fata cea istea­ Consiliul regional A .R .L .U .S ., în co­

presă, împart laptele, aduc căr­ ţă / are treabă pe la piaţă <să-şi lab orare cu A .S .I.T ., S .R .S .C . şi s in ­

ţile solicitate de muncitori, mă cumpere varză şi praz / şi vreo dicate, v a o r g a n iz a în tre 12 şi 19 oc­

ocup de ajutorul reciproc, cînd cinci kile de gaz. tom brie săptăm îna ştiinţei şl tehnicii

sînt diferite acţiuni particip la Arătindu-le apoi că fuga lor sovietice în cadrul căreia va predom i­

mobilizare... e ruşinoasă „Ariciul“ le spune

Şi poate ar mai fi continuat că nici cînd cu asemenea lucruri O O-' -O O OO -*.?•*<S>O-«>•- OO< L > - < L > S>**€>¦¦<?-3»0 - < 2 » < g > - O v - O O ^

dacă în sală n-ar fi intrat o secţia nu se va împăca. Nu sînt nici scriitor şi nici Efectuarea mcomun a lucrărilor tate : nimeni nu era interesat să
mulţime de muncitori. Acum e- Ariciul“ nu critică însă nu­ ziarist. Sînt un simplu ţăran în­ îngraşe terenul. Pentru a coin­
rau spălaţi şi îmbrăcaţi ca de tovărăşit din satul Toteşti, ra­ V SO A teresa pe fiecare întovărăşit să
stradă. Ceasul m-a dumirit. Tre­ mai fapte legate de viaţa sec­ ionul Haţeg. De aceea, rog ci­ transporte cît mai mult gunoi
cuse de ora trei şi, după cum ţiei in exclusivitate. Acest co­ titorii ziarului „Drumul socia­ Knazmxx&zso îl pe tarlalele întovărăşirii, aduna­
fusese anunţat, „Ariciul“ avea lectiv combativ îşi întinde ra­ lismului“ să-mi ierte stîngăcia. rea generală a hotărît ca fieca­
ceva de spus. In sală e veselie. za de activitate şi in afara sec­ lea an la fel s-a întîmplat. In Aş vrea să mai arăt că din mai slab. Să organizăm şi plivi- re membru al întovărăşirii să
Mulţi îşi dau cu presupusul — ţiei, însă tratează fapte care se In cele ce urmează mă voi întovărăşire s-au obţinut recolte ptoprie experienţă ne-am dat tul în comun ! transporte anual cîte 25 care de
oare cine... oare cine... Şi iată leagă direct de viaţa muncitori­ strădui să redau — aşa cum mult mai mari faţă de ale indi­ seama că în întovărăşire, cu cît bălegar Ia ha. Pentru acei care
că şi membrii brigăzii artistice lor secţiei în afara orelor de mă pricep — cîteva aspecte din vidualilor şi faţă de ale noastre munca este mai bine organizată, Aşa am făcut. Iată cum am nu transportă cantitatea respec­
de agitaţie „Ariciul“ îşi fac a- lucru. viaţa întovărăşirii noastre. realizate pe terenurile rămase cu atît se pot obţine rezultate procedat. Am stabilit ca fiecare tivă, au fost stabilite unele pe­
in afara întovărăşirii. In anul mai mari. La început am lucrat întovărăşit să participe cu două nalizări. De pildă, pentru fiecare
Iată, de pildă, ei nu se împa- Prin anul 1954 un număr de 7 trecut producţia la ha. în înto­ şi noi pe parcele, dar am văzut braţe de muncă la fiecare ha., car de gunoi nedus, i se reţin
familii de ţărani muncitori ne­ vărăşire a întrecut de asemenea că nu e bine. Unele parcele e- de dimineaţa de la ora 8 şi pî­ 25 kg. de grîu, care se dau ace­
LA Ş C O A L A am gîndit să încercăm cum e în mod simţitor pe cea din sec­ rau lucrate la timp, altele nu. nă seara la ora 8 (cu o pauză luia ce a dus gunoi în plus.
în întovărăşire. Ni se explicase torul individual, iar în acest an Ca urmare, culturile erau pes­ de 2 ore Ia prînz. Aceasta în­ De pildă, Străiţan Petru trebuia
de către organizaţia de bază că întovărăşirea a realizat cu 500 triţe şi nu se coceau uniform. seamnă că un întovărăşit care să ducă 8 care de gunoi şi nu
aici se munceşte mai uşor şi se kg. grîu la ha. mai mult decît Atunci ne-am z i s : „Dacă sîn­ are un ha. cultivat cu grîu în a dus decît patru. Pentru cele
obţin recolte mai mari, dar totuşi individualii. Porumbul întovără­ tem întovărăşiţi, apoi să fim şi întovărăşire, să participe cu patru neduse, i s-a reţinut 100
mai eram stăpîniţi de o oareca­ şirii este şi el minunat. In fot două braţe de muncă în fiecare kg. grîu. Cimponer Zachei a
re îndoială. De aceea, la înce­ hotarul comunei nu poţi găsi Din ex p erien ţa zi pînă se termină plivitul. Al­ dus cu 3 care în plus şi a primit
put nu am înscris decît 12 ha. altul atît de frumos. tui, cu un hectar şi jumătate, pentru ele un plus de 75 kg.
teren, cea mai mare parte lă- înSovărăşirilor trunfaşe participă cu 3 braţe de muncă, gfîu. Ilerjoni ţoan a dus mai
sîndit-î în afară. După un an, Dîndu-ne seama că în întovă­ iar de la cei cu o jumătate hec­ mult cu un car şi a primit 25
cînd am cules prima recoltă, răşire se face treabă mai bună, să lucrăm în comun, aşa după tar, participă o singură persoa­ kg. grîu. In felul acesta s-a com­
am văzut că pămîntul din în­ am început să înscriem şi pă- cum prevede Statutul“. nă. Se întîmplă ca cei care au pensat minusul de gunoi, îngră-
tovărăşire, unde nu mai erau mîntul rămas în afară. Numai în o jumătate de hectar să aibă în şîndu-se tot terenul.
haturi şi unde lucraseră maşini­ vara aceasta numeroşi întovără­ Am luat hotărîrea şi am tre­ familie cîte 3—4 braţe de mun­
şiţi au mărit suprafaţa din în­ cui la îndeplinirea ei. In anul că, pe cîtă vreme unul cu un Pe viitor ne vom strădui să
le, a produs mai mult. In al doi- tovărăşire cu peste 50 ha. Muşa trecut am însămînţat grîu! în hectar şi jumătate sau două îmbunătăţim metodele de orga­
Viorei a mărit-o de pildă cu 3 cinci tarlale mari. Toate lucrările hectare, să nu aibă decît două nizare a muncii şi să găsim noi
Credeţi că aceste fete nu ha., Lada ioan cu 2,11 ha., Şer- au fost făcute în comun. A venit braţe de muncă. In aceste ca­ forme, mai stimulative, de retri­
s-au cunoscut pînă acum ? ban Minus cu 1,80 ha. etc. Dar vremea plivitului. Unii spuneau zuri cei cu braţe de muncă dis­ buire a întovărăşiţi lor. Sîntem
Fotografia într-adevărvă o- nu numai noi întovărăşiţii ne-am ca să-i dăm fiecăruia suprafaţa dispuşi să învăţăm şi din expe­
glindeşte faptul că ele s-ar convins de avantajele muncii ce o are în întovărăşire, culti­ ponibile ajută pe ceilalţi care rienţa altor întovărăşiri care lu­
cunoaşte de multă vreme. in comun. De acest lucru s-au vată cu grîu pentru a şi-o plivi. crează în comun, cu scopul de a
Şi... totuşi aceste tinere a- convins pe rînd şi individualii. Aceasta ar fi însemnat să ne rut au braţe de muncă conform
bia acum au făcut cunoş­ Astfel, întovărăşirea a crescul întoarcem iar înapoi la munca obţine rezultate din ce în ce mai
tinţă. la 67 familii, iar suprafaţa ei de unul singur. Dar cea mai ma­ înţelegerii dintre ei.
re parte a întovărăşiţi lor au bune şi de a întări întovărăşi­
!N C LIŞE U : Mariana a ajuns la 100 ha. In sat mai spus : Această metodă a dat rezul­
Goia, Paşti Vioara, Maria rea noastră din punct de vedere
Pop şi Doina Şerbănescu sînt doar 7 familii care nu s-au —- Nu, aşa nu e bine ! Unii tate bune. Grîu! a fost plivii
venite de prin Baia de Criş, vor lucra cum trebuie, iar alţii organizatoric şi economic. Ce-
Cugir, Pileşti, să urmeze la înscris. Sîntem siguri că şi aces­ bine şi la timp. Recoltatul s-a
Deva şcoala pedagogică, tem însă să ni se facă cunoscu­
lată-le îrnpărtăşindu-şi pri­ tea vor intra pînă cel tîrziu în făcut de asemenea în comun,
mele păreri. primăvara viitoare. tă această experienţă.
iar producţia s-a imparii» după
IO A N LA D A
media realizată la hectar.
preşedintele în to v ără şirii agricole
Ne-am izbit şi de o altă greu­
din Toteşti, raion ul H aţeg