Page 67 - 1958-09

Nr. 1168 . DPU MUL SOCIALISMULUI Fag: 3

ÎN T R E C E R E A Fruntaş in producţie Peste 50 la sută din comună
SID ERU RG IŞTILO R a fost cooperaţivizată
o in activitatea obştească
(Urmare din pag. I-a). lor existente — spunea preşedintele,
Si in satele S înc rai şl S întăm ă rie , unde

D e la pavilionul tehnic şi pină la arate că prin măsurile luate, prin Am în faţă un num e: Ion timii 2—3 ani nu am avut nici putat în circumscripţia raională cîteva dat«. De pildă, procentul fa m i­ nici ju m ătate din num ărul fa m iliilo r
Florea. In dreptul lui am adău­ una din ele căzută în termenul nr. 37. Am primit informaţiile
rectificarea benzenului, Combinatul avîntul cu care se /mnceşte, fuma- gat : montator la Atelierele de garanţie. Şi avem de gînd acestea de la tov. Simion Flo­ liilo r cuprinse în sectorul sociallst- nu s în t în în to v ă ră ş ir i, se duce o in ­
G.F.R. Simeria şi mai departe să ne menţinem aşa. Pentru a rean, preşedintele comitetului cooperatist pe în tre a g a com ună este de tensă m uncă de lă m u rire pentru lă r­
siderurgic Hunedoara oferă tabloul liştii vor şi ştiu să lichideze cu ne~ obţine acest lucru, am fost aju­ executiv al sfatului popular o- peste 50 la sută.
puţin — deputat în Statul popu­ tat foarte mult de oamenii din răşeneso. Printre altele mi-a
unui uriaş şantier. Chiar exceptând ritmicitatea, cu rămineriie sub plan. lar raional Hunedoara. Voiam grupă, şi mai ales de Ion Ma­ sp u s: „Tovarăşul Ion Florea e — D ar ca suprafaţă ? girea întovărăşirilor, prin înscrierea
să-l cunosc. De aceea am cău­ nea, care a dat întotdeauna lu­ un deputat care înţelege că ac­ Preşedintele T u za şi-a scosun c a r­ de noi m em bri.
meianjorul şi bateria IlI-a de cocs, La oţelării, m u n c a se desfăşoară tat să-l întîlnesc în una din zi­ ciu de cea mai bună calitate şt tivitatea sa nu înseamnă doar neţel. A întors cîteva file, din care a
lele trecute la locul său de mun­ de Mihai Oprişa care e un me­ prezenţa la toate şedinţele. El extras nişte cifre şi apoi a ră s p u n s :
şantiere prin excelenţă, afirmaţia ră- cu acelaşi avint. Electric şi Martin, că. L-am găsit însă prin curtea seriaş mai în vîrstă, bun mun­ e unul care ştie să se ocupe de — L a d a ta de 15 se p te m b rie a . c. — C are sînt roadele acestei m unci ?
mine valabilă datorită celor care pie- in tone, oţelul produs peste plan se mare a atelierelor G.F.R., ducînd citor şi totodată foarte conştiin­ cerinţele alegătorilor. Ţin min­ Ţ ă ra n ii m uncitori nu tin d şi spre for­
nişte ventile de robineţi echipei cios. te un c a z : alegătorii din noul me superioare?
truiesc drumurile combinatului, celor ridică la cifre compuse din patru de lăcătuşi care trebuia să le cartier muncitoresc au cerut să
monteze la o locomotivă. Poate pentru că toată grupa li se instaleze lumină electrică.
care astupă gropile, care colectează numere. In hala veche, acolo unde e formată din oameni harnici, Ei bine, el a fost acela care s-a
Mi-a întins o mînă mare, vîn- pricepuţi şi conştiincioşi, pres- ocupat de această problemă. Ur­
fierul vechi împrăştiat de ani de cele cinci cuptoare duduie continuu, joasă, şi a rostit sim plu: tînd lucrări de bună calitate, ei marea ? Azi lumina electrică suprafaţa atinge acelaşi procent cu al — In ceea ce p rive şte ro a d e le m u n ­
reuşesc ca lună de lună să-şi arde şi în casele muncitorilor din
zile prin incintă. Peste tot vuiet, descărcările se succed la intervale — Florea. Gu ce vă pot veni depăşească planul între 5— 10 noul cartier. fa m iliilo r. S înt sigur că în urm a rezul­ cii, urm ează să vedem . Ia r despre for­
în ajutor ? la sută. Rezultatul acestei munci
încordare, elan. mai scurte ca de obicei, numărul to- se vede la salar: Tot de la tov. Simion Florean ta te lo r o b ţin u te de în to v ă ră ş ir i se v o r m e superioare putem vorbi la satul
După ce i-am explicat scopul am mai aflat un lucru important: face m ulte cereri B atiz. In acest sat,
Lăsind la o parte acest prim as- nelor de oţel peste plan fac să creas- vizitei, m-a condus la locul de — Media salariului la noi e deputatul Ion Florea se preocu­ de către m em bri care este coopera-
muncă al grupei de armătură de 1.000 pînă la 1.100 lei. Şi pă foarte mult de curăţenia o-
peci care frapează de c u m intri pe că procentele de depăşire a normelor pe care o conduce cu multă pri­ acest lucru îi bucură pe toţi — raşului. A mobilizat astfel pe
cepere, de peste 12 ani. La me­ mi-a spus tov. Ion Florea.
poarta nr. I şi trecînd prin secţii înscrise în evidenţele normatorilor. sele lor de lucru „oamenii lui toţi locuitorii din circumscripţia !N LOCacestora pentru a tiv iza t în propor­
Florea“ meştereau la nişte in- M-am despărţit de şeful gru- 37 şi împreună au curăţit stră- ţie de 99 la sută,
pentru a vedea modul în care side- Aici întrecerea se desfăşoară între jectoare de locomotivă. De la pei de armătură, gîndindu-mă : zile care erau pline de bălării aduce în întovără­
început am remarcat curăţenia „un om modest, priceput, exem­ ca : strada Decebal, strada Gîm-
rurgiştii continuă întrecerea socia- echipe. D u p ă 15 zile, în frunte s-au plu şi pentru alţii“. pului şi altele. ş ire p ă m în tu i ce-1 dt infamia recent 10 fam ilii
care domnea aici şi m-am în­ m ai au în afară. au făcut cereri pen­
listă, constaţi acelaşi elan, aceeaşi situat echipele de la cuptorul 1 cu trebat cum de reuşesc aceşti me­ La biroul secţiei a I-a, din Ori ce s-ar spune, tovarăşul
seriaşi să păstreze o aşa cură­ care face parte montatorul Ion Ion Florea e un bun deputat.
încordare, pe o scară oarecum mai 28,62 procente de depăşire a normei, ţenie. Se ştie doar că într-un Florea, am mai aflat un lucru — Despre ce tru gospodărie, a*
atelier ca acestea e greu de rea­ de la şeful secţiei. ...Am în faţă un num e: Ion
arare şi caracterizată prin procente urmate de echipele de la cuptoarele lizat aşa ceva. Fără îndoială la Florea. In dreptul lui este men­ gricolă colectivă.
mijloc e tot şeful grupei care — El e primul şef de grupă ţionat : montator la Atelierele
depăşite sau tone peste plan. 5 şi 3. Echivalate în tone peste plan, ştie să pretindă oamenilor săi. din atelier care după întoarce­ G.F.R. Simeria şi deputat în rezultate vorbeaţi?
rea locomotivelor de la probă, Sfatul popular raional Hunedoa­
Cocs, aglomerat, fontă, oţel, lami- depăşirile de normă pe întreaga sec- Am aflat apoi de la tovară­ se interesează de defecţiunile ce ra. Acum mai adaug pe lîngă — E ste v o rb a de p ro d u c ţiile de ce­ S per că în cin ste a z ile i de 7 N o ie m b rie ce­
şul Ion Florea că grupa de ar­ trebuie reparate de grupa lui. acestea şi cuvintele care pe de­
nate. Cinci cuvinte care reflectă în- fie se ridică la 1.670 tone. N u tre- mături pe care o conduce, exe­ Ge-i drept, nu prea au ei ce re­ plin le merită : „Fruntaş în pro­ re a le pe c a re le -a u o b ţin u t în to v ă r ă ­ re rile lo r vo r p rin d e v ia ţă şi vom in a u ­
cută pe lîngă injectoare şi alte para pentru că totdeauna execu­ ducţie, fruntaş în activitatea ob­
treg procesul tehnologic al marelui buie uitate nici cele 77 şarje rapide piese ca : gazatoare, supape pen­ tă lucrări de bună calitate. Să ştească“. şirile. De pildă, în tovărăşirea „V alea gu ra o colectivă. Poate, pînă atunci,
tru instalaţiile de pompă, pre­ ştiţi că Ion Florea e un şef de
combinat, care arată drumul de ta care au scurtat considerabil media cum şi unele piese pentru caza- grupă foarte bun şi conştiincios. Ş TE FA N Z A P O T IN S K Y S treiului“ din satul Strei, în anul a- vor fi m al m ulţi.,
nele de încălzit.
cărbune şi siderită, la ţagla de oţel duratei de elaborare a şarjelor, Am trecut în aceeaşi zi pe la cesta- a întrecut cu 250 kg. grîu la — Cum este dusă m unca de lăm u ­
— Trebuie să ştiţi, — mi-a sfatul popular unde am aflat
laminat. La oţelăria Martin nouă, fruntaşă spus el cu mîndrie, că lucrările multe date interesante despre ac­ h e c ta r p ro d u c ţia o b ţin u tă de cei cu r ir e la sate ?
executate de noi sînt de calita­
La cocserie, rezultatele întrecerii în întrecere este echipa condusă de te bună, din care cauză în ul­ tivitatea tov. Ion Florea ca de- gospodării individuale. Aceleaşi rezul­ Trebuie m enţionat faptul că în a-

sint consemnate pe un grafic pe ba- prim-topitorul Aurel Stanciu. A v r a m tate au fost o b ţin u te şi de în to v ă r ă ­ ceastă m u n c ă, un a ju to r p reţio s l-a m

ză de puncte. Cele trei schimburi, al O.priş este hotărît însă să nu se şirea „7 N oiem brie“ din C ălanul m ic. p rim it din partea corpului didactic ai

tineretului, K a b a şi Căbufă, de luni lase întrecut, aşa că surprizele sini O r, cei din în tovărăşire, văzîn d cît pot şcolii de 7 ani din C ăla n . în v ă ţă to rii

de zile îşi dispută întâietatea într-o de aşteptai. obţine lu crînd în comun şi cu m ijloace şi profesorii, au adus o contribuţie de

luptă cinstită, pentru cit mai mulţi in secţia laminoare graficul de m ecanizate, desigur că vo r renunţa seamă în transform area socialistă a a -

piloţi, pentru cit mai puţine spargeri, producţie afişat în hală şi Uruit la la a m ai tru d i pe parcele m ici de pă- g ricu ltu rii în satele comunei C ăla n ,

Realizarea graficului de producţie, zi, arată că oamenii din schimbul m în t. In satele incom plect cooperati- To v, prof. E len a Iovescu s-a eviden­

reducerea spargerilor, curăţenia, nici maistrului Alexandru Savu conduc) vizate, ţă ra n ii cu gospodărie in d iv i­ ţia t în m od deosebit în această

un accident, sint criteriile pe baza cu aproximativ trei procente în tn- duală, care urm ăresc cu m ultă atenţie m uncă.

cărora, zilnic alte puncte vin să se trecerea dintre schimburi. Şi aici, rezultatele pe care le obţin în to v ără şi- C înd ne-am despărţit, preşedintele

adauge la cele cumulate de la înce- ţaglele, acest ultim produs de bază^ ţii, ob servă şi c o n sim t să se în c a d re ­ s fa tu lu i e r a c ît se poate de o p tim is t.

puiul lunii. al combinatului, întrec preliminările1 ze în u n ită ţile socialiste. A m ai pom enit de m unca în cadrul

L a dala de 14, în frunte era cu peste 600 tone. In satele S tre i, C riş e n i şi C ă la n u l c a m p a n ie i de to a m n ă la G O S T A T -C ă -

schimbul condus de ing. Emerik K a b a Tot mai mult, iot mai ieftin. Tone mic, care sînt com plect cooperativî- ian, de la oare ţă ra n ii m uncitori au

cu 2.206 puncte, urmat de schimbul peste plan, economii la preţul de zate, m unca de lă m u rire esie dusă în ce în v ă ţa . A ic i, în s ă m în ţă rite de to a m ­

tineretului cu 1.894 puncte. Situaţia cost. Economii de 17 lei pe tona de\ direcţia m ă ririi suprafeţei în to v ă ră ş iri- nă sînt aproape pe term inate.

se schimbă însă de la o zi la alta, cocs, economii de 21 lei pe tona do '

titlul de fruntaş fuge de la un oţel, economii la fontă... t• -»• •*¦•****¦—¦• «o¦ - «o»»*, -o •M»

schimb la altul. Principalul însă stnt Şi oamenii aceia, siderurgiştii, atât) i

tonele de cocs metalurgic peste plan, de harnici, atât de modeşti, Incit cu I f Peste Mureş, la Bampotoc
*
tone cu care harnicii cocsari sint greu afli de la ei cine-s fruntaşii.) i

hotăriţi să întâmpine ziua de 7 No- Noroc c<u panourile intercalate între \ i

iembrie. Aşa, spre exemplu, în inter- plopii cu frunzele prăfuite de p e ) Am frecat Mureşul pe podul ţionează maşini şi tractoare, unei perdele de pomi, peste *

valul 1— 16 a lunii curente, fumaliş- aleea porţii nr. 10. Florea Enache,{

tii au primit cu 816 tone mai mult Traian Călugării, Aurel Cernat, A d a m ) ¦ ce duce spre cariera de piatră compresoare şi tot felul de utv Mureş, in mijiocul cimpului, »

cocs. Tonta, loan Papay, sint doar cîfioa ( t Bampotoc. In vadul larg, apa laje. Şeful şantierului, tînărul Săuleştii, Deva cu ruinele cetă- f
f este liniştită, oglindind aproa- inginer loan Durnitreasa, ne fii de pe deal, in stingă Că!a- -
Şi dacă ta acestea ad ă u g ă m cete dintre cei ce au primit pe această\ ţ pe fidel balustrada pe trei rîn- explică procesul de extragere nul cu fumuri abundente, iar r
aproape 4.500 tone minereu aglome- cale recunoaşterea meritelor lor. şi prelucrare a pietrei de Bam- mai departe, in faţă, se zăreşte *

rai peste plan, produse de muncito- L (- nu s-irg singuri şi întrecerea' | duri şi sălciile cu crengile a- potoc. Excavatoarele dezvelesc printre coşuri de furnale — î

tii care deservesc benzile fabricii de care se desfăşoară mai intens ca \ | plecate leneş, rrungiindu-i un- piatra indepărtincl stratul de Hunedoara. *

aglomerare, nu mai surprind realiză- ^' Z(- scoa{e la\ | da. Intrăm în satul Uroi, pe pămînt ce uneori atinge o gro- Coborim pe un drum argin- *
rile frumoase ale jurnaliştilor de la
cele două secţii de furnale. iveală noi nume, noi fruntaşi, In u- tI ş, oseaua .străjuită de cumpenele sime de peste 8 metri. Piatra tat parcă de strălucirea stratu-1
ria?a m u n c ă pentru tot mai multe, de Bampotoc este un calcar lui de şist cristalin ce pavează |
750 tone fontă peste plan în 15
T înalteale puţurilor delingă semicristalizat, format la pre- şoseaua şi o pornim spre Deva ţ
zile nu e puţin şi aceste tone vin să produse peste plan.
| garduri.Pe de o parte şi alta siuni şi. temperaturi uriaşe. In unde — după cum mi s-a spus *
¦ se văd multe case noi cons­ masa lui se găsesc deseori — se găsesc atelierele de pre- *

Colectiviştii realizează venituri mari truite, cu zidurile de cărămidă găuri cu cristale de calcită lucrare a pietrei de Bampotoc *

roşie încă netencuite. (geode) asemănătoare unor şi a travertinului. Aci, rind p e \

(Urmare din pag. I-a). cest an 120 zile-muncă şi la a- Apropierea de carieră ne-o peşteri in miniatură. In urma rind străbatem, secţia de cio- ?
vans a primit 3.600 lei, 500 kg. anunţă gardurile care, de aci
tremurînd de bucurie, i-a aran­ porumb, 500 kg. grîu, 500 kg. încep să fie construite din pia­ mişcărilor scoarţei pămintului, plitorie, unde lucrează com u-ţ
jat cu grijă în sîn şi i-a ţinut cartofi şi 8 kg. brînză. Unde tră, asemeni unor ziduri de ce­
acolo trei zile. După aceea, s-a oare în altă parte un om aşa de tate. Părăsim drumul spre co­ sau datorită răcirii bruşte, stra- nistul losif Szabacloş, care îşi j
dus la oraş şi a cumpărat un bătrîn mai poate realiza veni­ muna Bampotoc şi urcăm piep­
porc gras, îmbrăcăminte, mobi­ turi asemănătoare ? E limpede tiş spre carieră. De jos, comuna iele au fost adine fisurate, ast- depăşeşte norma cu 40 la sulă, t
lă şi multe alte lucruri. Acum, că oricine poate să-şi dea seama pare săadincească un segment
colectivista Crăciun Aniţa nu că acest om are cu ce să tră­ in uriaşul semicerc format în­ fel desprinderea blocurilor fă- şi cioplitorul Nicolae Muntea- ¦
mai e acea iemeie nevoiaşă de iască aşa cum îi place. tre dealul Uroiului şi dealul
altădată. Ea e bine îmbrăcată, cornetului acoperit de brazi şi cîndu-se foarte uşor. Pentru a~ nu care de asemenea îşi. iude- L
se hrăneşte bine şi are casa îm­ Astfel de exemple sînt atîiea stejari. Un drum nou, pietruit
podobită cu de toate. în G.A.C. din Miceşti, citi co­ | ne duce in curtea şantierului ceasta se foloseşte şi exploziv plineşte norma in proporţie de *
lectivişti harnici există. Ele spun I unde, printre cabanele birouri-
vSă mai luăm încă un exemplu mult, spun că pentru ţărănimea « lor, atelierelor şi cantinei, sta- praf, şi maşini moderne — de 189 la sută. Buna organizare L
semnificativ. Munteanu Mihăilă muncitoare, gospodăria colectivă
are 73 de ani. E destul de bătrîn, este într-adevăr singura cale tipul Stolearov — dar mai in- a acestei secţii, mecanizarea a ?
dar în colectivă sînt lucrări şi care duce înspre belşug şi bu­
după puterile lui. A făcut în a- năstare. tilneşti încă pe alocuri tăiatul peste 80 la sută din operaţiu- ş

cu dalta şi ciocanul. nile ce se execută aci, precum »

«¦¦ ¦ Stau de vorbă cu cioplitorul şi atenţia deosebită pe care co- ţ
Secţia vopsitorle a fabricii Sebeşul din Sebeş. Aici se vop-o
loan Ciobanu — care-şi inde- munistul loan Creţu — direc- ?
¦seşte materialul necesar lenjeriei de corp şi pentru ciorapi. t
plineşte lunar norma in pro- torul întreprinderii, o acordă |
¦ In foto : brigada condusă de Andrei Szoke, care îşi depă-*
porţie de 135 la sută — şi mă antrenării tuturor muncitorilor ţ
O¦şeşte norma în medie cu 4—5 la sută. I*
minunez cum poate omul aces- în întrecerea socialistă, a fă- ;

l ta cu privirea liniştită să clin- cut ca această secţie să-şi in- L

j tească cu dalta bolovani de deplinească lunar planul in ţ

brele in te rio a re se vo r spăla rîn d pe bine toate cutele în special în dreptul t 6— 8 tone fiecare. proporţie de peste 180 la sut'ă. k
rin d cîte unul, începînd de la labă, spă- încheieturilor. Apoi trecem la pudrarea
BAIA SUGARULUI lîn du-se cu săpun şi clătin d u -se apoi. pielii în regiunea cutelor, în special în De la cioplitori aflu cîteva In curînd muncitorii de aci vor »
L.a s fîrş it se s p a lă re g iu n e a şe zutu lui. regiunea şezutului şi la încheieturi. Se
* aspecte ale vieţii lor de dina- raporta partidului îndeplinirea \

| inie de 23 A u g u st: munca nu planului anual cu cca. două ?

B a ia s u g a ru lu i în ca d ă (tr o a c ă ) se va pudra apoi sugarul în aceste re ­ | era continuă, nu exista dormi- luni înainte de termen. Apoi, i
face in troducînd copilul în apă spri- giuni cu un strat subţire. D e asemenea
B a ia de c u ră ţe n ie a s u g a ru lu i se şi a ltă u tiliz a r e ci să fie ţin u tă n u m a i cearşaf după ce s-a şters şezutul da­ jinindu-1 sub spate cu m îna stîngă se pcate u tiliz a în aceste lo curi, în | tor sau cantină la locul de trecem în secţia şlefuitori un- ?
tace în cep înd din ziu a a 7— 8-a de la (sau îl putem prinde chiar de um ărul loc de p u d ra re , u n g e re a cu o lei de
naştere şi anum e, după căderea cor­ p e n tru acest scop şi c ît m a i c u ra t. că a test m u rd ar. II aşezăm apoi pe o stîng cu degetul m are pe sub spate, iar p a ra fin ă sau de v a s e lin ă . L a fe tiţe se muncă, pămîntui se căra cu de piatra prinde luciul atît de ţ
donului om bilical (b u ric u lu i). restul degetelor le ţinem la subsuoara va face o toaletă atentă a organelor ge­
A rtico lele necesare băii şi toaletei masă, pat, de preferinţă pe o pernă stîngă a su g rau lu i). Gu m îna dreaptă, n ita le în to td e a u n a d in a in te în a p o i şi roaba, nu exista nici uit fel de apreciat în ţară şi peste hota- ?
Liniştea sugarului, d o rinţa de a fa ­ prindem sugarul de picioare în drep­ nu in v e rs . D u p ă p u d ra re , s u g a ru l se
ce sau a nu face baie, depinde de con­ sugarului s în t: un cearceaf, mănuşă acoperită cu o m uşam a peste c a re este tul glesnelor şi-l introducem în baie. îm bracă deodată cu căm ăşuţa şi piep-
d iţiile în care s-au făcut prim ele băi. D ă m d ru m u l p ic io a re lo r s u g a ru lu i şi taraşul pregătite în prealabil. Sugarul
[n acest scop vom descrie tehnica de baie sau o bucăţică de pînză m oale, aşezată o pînză. Astfel, sugarului i c.u m în a d re a p tă ( a n c a s tră ) acum l i ­ apoi va fi în fă ş a i (T o a le ta feţei su­ mecanizare, blocurile se tîrau re- ?l această secţie are frun-1
băii sugarului, articolele necesare unei beră, înm ănuşată sau cu o pînză m oa­ g a ru lu i se p o ate fa ce şi cu ta m p o an e,
băi şi com plectarea toaletei sugarului. săpun, piepten, foarfece pentru unghii, se po ate fa ce c u ră ţe n ia c o rp u lu i pc le, începem sp ălarea s u g a r u lu i: corpul, um ezite fie în apă fia rtă şi răcită, fie cu boii, etc. tuşii u i: loachim Nistor şi Ni- j
m âinile şi picioarele pe fa ţa lor an te­ cu acid boric sau ceai de m uşeţel că l­
D in m om entul căderii ccrdonului oleu de p a ra fin ă sau a lt oleu, pudră segmente de corp, desfăcînd cearşaful rio a r ă , c o p ilu l a v în d re z e m a t c a p u l şi d u ţ). Se şterg ochii din afară în ău n ­ Părăsim punctul de lucru nr. colae Podea care-şi depăşesc î
o m bilical, baia se face su garului z il­ c e a fa pe a n te b ra ţu l şi b ra ţu l n o s tru tru — către nas, apoi se cu răţă o ri­
nic, o d a tă pe zi la aceeaşi o ră şi în a ­ pentru copii, tam poane de vată, un doar pe porţiunea ce o spălăm . Acest stîng. în toarcem apoi sugarul aşezîn- ficiile nazale şi conductul âuditiv ex­ t 10 — Cariera Brazilor — şi pe regulat normele cu peste 50 la *
inte de supt. A v în d în vedere că asu­ du-1 cu p ie p tu l pe a n te b ra ţu l n o stru tern, dacă sînt m urdare, cu ajutorul
pra m arii m ajo rită ţi a sugarilor baia vas (lă d iţă ), colector pentru tam poa- tip de b a ie e la în d e m în a o ric u i şi stîng şi-i spălăm spatele. F aţa co­ uncr tam poane de vată alungită şi ră­ 1 o potecă abruptă, printre stînci sută. L
are o acţiune calm antă şi pentru ca pilului e recom andabil să nu fie -spă­ sucită fără a fi puse pe pense, agrafe,
su garul să doarm ă lin iş tit se reco­ nele şi scutecele udate, term om etru m ai ales unde co nd iţiile de locuinţă lată în aceeaşi apă de baie, ci îritr un ch ib ritu ri. N u se va spăla niciodată şi stejari, ajungem la alte Prin mina acestor harnici pie- *
m andă ca baia să se facă su garului pentru baie. lighean sau castron m ic, preg ătit în gura sugarului. U n g h iile sugarului vor
se ara . In ve d erea b ă ii se vo r p re g ă ti (tem peratura rece în ca m eră), s în t acest scop. P iele a capului va fi să­ fi tă ia te scurt. L a su garul m a i m are
din tim p toate cele n e ces are: tem pe­ punită pentru o spălare m ai bună, de peste 4— 5 lu n i, cînd c o n d iţiile in ­
ratura cam erei va fi de 22— 23 de g ra ­ C an titatea de apă necesară pentru necorespunzătoare, putîndu-se u tiliza evitîn du-se a se scurge apa cu săpun terioare de cam eră ne perm it. înainte puncte de exploatare. La pune- irari trece frumoasa marmură 9-
de, se vo r evita cu renţii de aer în o baie sugarului m ic este ap ro xim ativ către ochii copilului. de baie, se recom andă ca sugarul să
cam eră prin uşi sau geam uri deschise. acest m od de baie ch iar şi pentru baia fie dezbrăcat cîteva m in u te şi lăsat să tul 1 şi 2, la punctul 4 ca şi la roşie de Moneasa sau cea de |
Se pregăteşte m asa de înfăşat care D a c ă ca p u l c o p ilu lu i se sp ală în a- se jo ace fiin d în to rs c în d pe spate,
va fi în ap ro pierea băii, ia r pe ea vor 20 de litri, ia r unui copil m ai m are, g e n e ra lă . S e c u ră ţă na su l şi urechile, ceeaşi apă de baie şi nu separat, spă­ cînd pe burtă. D e asemenea, la sfîr- punctul 10, aceeaşi, mişcare de Alun din raionul Hunedoara i
fi aşezate toate articolele necesare pen­ larea se va face în ordinea u rm ă to a ­ şitu l b ă ii s u g a ru lu i i Se po t fa c e s tro ­
tru baie cît şi lenjeria curată. In cursul de 50— 80 litri. Tem p eratu ra apei de cînd e necesar ,cu bucăţele de va tă ră ­ re : cap, m îin i, trunchi, m em brele in ­ piri cu apă rece Ia tem peratura cam e­ titani. Perforatoarele îşi unesc aihă sau drapată cuintercala-?
iernii, lenjeria sugarului va fi încălzită ferioare şi superioare, apoi şezutul. rei 18— 22 grade, m ijloace sim ple dar
în prealabil, fie p rin term ofer, sticlă baie v a ti la sugarul m ic de 37 g ra - sucite şi m uiate în vaselin ă lichidă, S ăpunul u tiliz a t va fi de bună calitate, e n e rg ic e ce-1 fa c pe s u g a r m a i re z is ­ glasul lor trepidant cu zgomo- (ti roze, sau minunata m ar i
cu apă caldă, sau chiar apropiindu-se fără sodă m ultă. După ce sugarul a tent la răceli. N a tu ra l, im ediat după
de sobă şi num ai după aceea va fi oleu de p a ra fin ă sau ch iar undelem n fost cu ră ţat de săpun cu apă, se în ­ b a ie s u g a ru l va fi îm b ră c a t, apoi i se tul exploziilor ce răzbat infun- mură gri de Căprioara.
îm brăcată pe sugar.
fie r t şi ră c it. A p o i se sp ală ce h ii şi veleşte în cearşaf sau în tr-u n prosop dă să sugă la sîn sau din biberon, *
S u g aru l poate . ti scăldat fie în tr-o după care el adoarm e.
ysssuţ, fa ţa cu ap ă fă ră săpun . C a p u l i se m ai m are, în prealabil în călzit, pielea dat de la alte puncte da lucru, tn ţara noastră sint multe j
„baie de co p il“, in tr-u n lighean curat D r. T R IF M tR C EA
de, ia r la su garul m a re poate fi m ai săpuneşte bine cu m îna înm ănuşată copilului se usucă prin tam ponare în cu geamătul tulburător al slin- monumente şi construcţii care ^
sau chiar în tr-o albie de lem n ţin ută rece cu unul, două grade. D u ra ta în
care se execută o baie de curăţenie sau cu cîrpa şi apoi se lim pezeşte cu cilor tîrite cu cabluri de trac- vorbesc de marile calităţi ale *
curată. Se recomandă ca recipientului este de 5— 7 m inute. Tem p eratu ra apei
se m ă s o a ră cu te rm o m e tru p e n tru apă din lig h ea n . Se v o r săpuni cu toare, cu comenzi şi. cintece de acestor pietre. Dar nu numai ţ
baie, iar în lipsă, cu cotul (pielea e
m ai sensibilă în această regiu ne decît c îrp a m a n ile , b raţele, partea de sus oameni harnici. Mersesem mai in (ară, ci. şi peste hotare pro- ţ
la m îin i).
a p ie p tu lu i du pă c a re se fa c e c lă tire a mult de o oră de-a lungul noii. dusele întreprinderii „Bampo- l
S u g a ru lu i i se poate face baie p a r­
ţia lă sau g e n e ra lă . B a ia p a rţia lă se şi apoi se ş te rg e b in e p rin ta m p o n a re .
face sugarului fie în ainte de căderea
cordonului om bilical — Ia necesitate Se s p a lă apoi la fe l a b d o m e n u l şi linii de curent electric, dar de toc“ se bucură de o mare apre- j
— fie cînd sugarul prezintă o supu-
raţie la nivelul buricului. In vederea spatele. L a n ivelu l abdom enului, după î abia cină prin vacarmul acela ciere. Din Austria pînă în E-»
băii p a rţia le în care săpunirea se face
în afara vasului de baie, sugarul va ce se scoate fa ş a c a re ţin e p a n s a ­ a pătruns la noi un zumzet de gipt, în italia, Franţa, Gernîă- f

m e n tu l c o rd o n u lu i o m b ilic a l, se face avion, ne-am dat seama la ce nm, Cehoslovacia, Belgia, dife-1

toaleta plăgii, ştergîndu-se cu un tam ­ înălţime ne aflăm — avionul rite sortimente de marmură .

pon steril şi punîndu-se apoi pudră

de sulfam idă. D e asemenea, se va şter­ plutea parcă undeva sub noi, duc cu ele pe alte meleaguri ţ

ge şi regiunea din ju ru l ră n ii om bilicale deasupra Mureşului. De aci se dovada marilor noastre bogăţii. *

cu alcool. Se pune apei un pansam ent puteau distinge clar Banipoto- şi a înaltei măiestrii a muşte- ţ

s te ril şi se tr a g e o faşă c u ra tă în ju ­ cui cu acoperişurile roşii ale sugarilor romîni.

rul. a b d o m e n u lu i. A ces t lu c ru se face caselor', Chimindia, în spatele G H E O R G H E S T O IC O V IC !

p e n tru b a ia s u g a ru lu i să nu i se dea ti d e z b ră c a t, şi se v a în v e li in tr-u n după ce a fo st s p ă la t şi spatele. M e m ­ aceeaşi o rd in e ca la b aie. S e vo r usca m edic de copii — D eva .i i » o- t- a- •9**9*>*»•§• B -•