Page 68 - 1958-09
P. 68
Pag. 4 d r u m u l s q n iA rj'S M n rm Nr. 1168
Í........................................ . ¦"....--I1MJJnrWlinilWÎHIIWmnrT""
„Zycie Warszawy" «
uiHmLjLa sU rl • uXtisrteie ş l i r i • JUÜu n e le şiiri. • judfimuste ş t i r i
* __________ ______
despre concursul, şi festiv alu l
99-E N E S C U 'U
VARŞOVIA 19 Corespondentul Bucureşti, dovedeşte popularita Partidul democrat din S.U.A. Poporu! chinez îşi apără cauza sa d reaptă
Agerpres transmite: Ziarul „Zy- tea pe care a dobîndit-o încă' de
cie Warszawy” a publicat joi o la început acest interesant con s carte iss care aduce acuzaţii 302.000.000 de chinezi au protestai
corespondentă specială sub titlul curs între cei mai virtuoşi tineri
„Bucureştiul — sub semnul lui din ţările Europei şi Americii“. grave guvernului Eisenhower împotriva provocărilor militare ale S.U.A,
Enescu“.
Corespondentul ziarului „Zycie
In articol se arată printre al Warszawy” descrie numeroasele
manifestări muzicale care au.a-
tele : „Numărul impunător de vut loc în aceste zile la Bucu
reşti şi se ocupă de participa
participanţi la primul concurs rea la concurs a grupului de in
strumentişti polonezi.
internaţional muzical George
Enescu, care s-a desfăşurat la
P l e n a r a C. C. WASHINGTON 19 (Ager întreaga lume, deoarece: PEKIN 19 (Agerpres). După lupta împotriva agresorilor ame- agresorilor americani populaţia
pres). — In vederea alegerilor „s-au identificat cu conducă cum anunţă agenţia China Nouă, rlcani. Numai în decurs de zece din diferite regiuni ale Chinei
pînă la 16 septembrie în Repu zile întregul popor chinez s-a a manifestat un mare eroism re
Partidului Comunist din üpnia pentru Congres, care vor avea tori retrograzi, discreditaţi clin blica Populară Chineză au luat ridicat împotriva provocărilor voluţionar.
loc in noiembrie, comitetul na Orientul apropiat şi din Asia ; parte la mitingurile de protest războinice ale agresorilor. In pre
zent în ţară continuă pretutin In prezent, se spune în ştire,
PARIS 19 (Agerpres). După ţional al partidului democrat va au neglijat problemele vecini împotriva provocărilor războini deni demonstraţiile şi mitinguri cu toate că tratativele dintre
cum relatează ziarul „l’Huma edita o „Carte democrată'*. le de protest împotriva acţiunilor China şi S.U.A. la nivelul am
ruri şi Santiago Carillio, cu lor noştri sud-americani pină ce americane la adresa Chinei, agresive ale S.U.A. basadorilor au fost reluate, a-
nité“, in zilele de 13 şi 14 septem privire la situaţia politică din După cum relatează agenţia gresorii americani continuă să
brie a avut loc o plenară a Comi tară, situaţia internaţională, pre Associated Press, in câteva frag intr-atât incit reprezentanţii o- peste 302.000.000 persoane. A- In provincia Henan au luat trimită întărituri în Taivan şi
tetului Central al Partidului Co cum şi cu privire la sarcinile mente din această carte, date ficiali americani sînt loviţi cu cest va! de proteste în masă ale parte la demonstraţii şi mitin ameninţă mai departe cu război.
munist din Spania. La lucrările partidului în lupta împotriva re publicităţii săp'tămîna aceasta, poporului chinez împotriva acţi guri 33.000.000 de persoane. Poporul chinez urmăreşte cu a-
plenarei au participat conducă gimului franchist. Plenara a a- guvernul republican este acuzat pietre şi huiduiţi in cursul călă unilor agresive ale imperiaîişti- tenţie acţiunile imperialiştilor a-
tori ai organizaţiilor de partid că in mai puţin de 6 ani de cind toriilor pe care le fac acolo; loi americani confirmă întruto- In provincia Şandun 15.000.000 mericani. Dacă imperialismul a-
din multe provincii ale tării. doptat în unanimitate o rezolu se află la putere a tîrit ţara în tul cuvintele preşedintelui R. P. de persoane au intrat în mili merican va încerca să foloseas
„cea mai gravă criză de după se prezintă ca o naţiune pen ţia populară. Peste 30.000.000 că tratativele dintre China şi
Delegaţii la plenară au ascul- ţie în legătură cu problemele cel de-al doilea război mondial" de oameni ai acestei provincii S.U.A. pentru mascarea com
tat şi discutat rapoartele pre şi a pus-o „în faţa pericolului tru care valoarea vieţii omeneşti Chineze, Mao Ţze-dun, care a au participat la demonstraţii şi ploturilor lor îndreptate spre
discutate şi a adresat un mesaj mortal al războiului“. mitinguri de masă. continuarea provocărilor război
nu contează, continuând expe afirmat că încordarea creată nice faţă de China, eî va fi fără
deţinuţilor politici care zac în In carte se arată că politica Poporul chinez a înţeles bine îndoială înîrînt de poporul chi
guvernului american „a coborit rimentarea bombelor cu hidro de Statele Unite ale Americii a că pentru aţîţătorli Ia război nu nez, care s-a ridicat pentru apă
pînă la un asemenea nivel incit poate exista un compromis, că rarea patriei sale.
zentate de tovarăşii Dolores Iba- închisorile din Spania gen". 1 mobilizat efectiv popoarele la numai prin luptă poate fi cuce
rită pacea. In lupta împotriva
fflltiUII
Conferinţa internaţională de la Oslo întreaga opoziţie libaneză sprijină
form area unui guvern în frunte
pentru problemele apărării păcii cu Raşid Karami
OSLO 19 (Agerpres). — La După alegerea prezidiului Con- S.U.A. trebuie să se bizuie acum BEIRUT 19 (Agerpres). — baneză sprijină formarea unui UN NOU ACT PROVOCATOR
18 septembrie s-a deschis la ferintei au luat cuvîntul repre- pe forţa brutală — ca de pildă Unul din liderii opoziţiei, Saeb guvern în frunte cu Raşid Ka
Oslo într-o atmosieră festivă zenianfii delegaţiilor străine ca- Salam, a declarat că după in rami. Ministrul Apărării al S.U.A.
Gcnferinta internaţională pentru re au fost salutaţi cu căldură, trimiterea de trupe americane stalarea generalului Şehab ca va inspecta isiltăfiic militare
problemele apărării păcii convo- Primul căruia i s-a. dat cuvîn- preşedinte întreaga opoziţie ii- Postul de radio „Vocea Liba
cată de „Grupul munictoresc in- tu! a fost scriitorul Boris Pole- in Liban...“ nului liber" a anunţat că preşe d in z o n a Tas v a n u lu i
dependent norvegian”.. Conferiri- voi, membru al delegaţiei sovic- dintele parlamentului libanez,
Autorii cărţii scriu că S.U.A. Abdel Osseiran, a convocat o
„şi-au pierdut prieteni mulţi în
ţa a fost deschisă de Karl Bon- tice. El a transmis pariicioahfi-
navy, conducătorul acestui grup. ior la conferinţă un cordial sa
in cuvîntul său de salut el a lut din partea milioanelor de
subliniat importanta luptei pen- partizani ai păcii din Uniunea p o io n o -u n g a ră întrunire la care au participat WASHINGTON 19 (Ager oficialităţile din ţările respecti
tru pace. Sovietică. mulţi membri ai parlamentului
în legătură cu problema formării pres). — La Washington s-a a- ve şi de a inspecta unităţile şi
nunţat oficial că Neil McElroy,
BUDAPESTA 19 (Agerpres). chimice, vagoane, locomotive noului guvern. „Vocea Libanu ministrul Apărării al S.U.A., va instalaţiile militare americane.
Intre 12 şi 16 septembrie au a- Diesel, autobuse, maşini-unelfe, lui liber" precizează că după în pleca la 27 septembrie într-o vi
vuf loc între delegaţiile economi- piese de radio, produse ale in- trunire Osseiran a declarat că zită de inspecţie în Extremul Caracterul provocator al aces
ce poloneză şi ungară tratative dustriei aluminiului şi o serie opoziţia lui Şamun faţă de for Orient şi Orientul mijlociu unde
cu privire la problemele colabo de alte mărfuri. Polonia va livra marea unui guvern prezidat de se află baze militare americane. tei vizite reiese din faptul că
rării economice şi lărgirii schim Ungariei vagoane de marfă, ma Karami a suferit o lovitură. .McElroy va vizita Havai, Guam,
burilor reciproce de mărfuri pe Okinnwa, Japonia, Coreea de McElroy va 'inspecta şi unităţile
perioada 1961 — 1965. şini de construcţie, automobile, Agenţia Reuter relatează că sud, Taivan, Filipinele, Hong-
Raşid Karami a declarat că kong, Vietnamul de sud, Tai- râilăflotei a 7-a americane care în
In conformitate cu acorduri maşini-unelfe, utilaj complex dacă, va fi însărcinat cu forma landa, Pakistanul, Iranul, Tur prezent se in apele chineze
le încheiate, Ungaria va exporta rea guvernului, el va promova cia şi Grecia. El va fi însoţit
în Polonia utilaj pentru uzinele pentru producţia de materiale de o politică externă de neutralita de amiralul James Russel, şef ale strîmtorii Taivanuluî. Agen
construcţie, cărbune cocs şi zinc. adjunct al operaţiunilor navale.
te. „Dacă toţi libanezii îşi vor ţia United Press International
exprima dorinţa să participe la McElroy a declarat că scopul
vizitei sale este de a conferi cu semnalează că în cercurile de
ta Washington se afirmă că Mc
Elroy va cere intensificarea aju-'
torului militar ac.cuJ.at aliaţilor
S.U.A. din Asia. De asemenea
Pentru ce pleacă domnul Saridys este semnificativ că din cele 5
în Statele Unite săptămîni ale vizitei sale, 4 le
va petrece in Extremul Orient.
li,ri!i!;ni!i,i!iiilii------- -— ------------------
LONDRA 19 (Agerpres). — tional anunţă că ministrul bri- o federaţie a statelor arabe eu O h o fă rîre lipsiră de sim ţ«! răspunderii
Agenţia United Press Interna- tanic al Apărării, Duncan San-
dys, va pleca la sfîrşitul acestei nu le voi sta în cale" a spus
î săptămîni la Washington, unde •fii am ericani au prim i! ordinul
va avea „o serie de convorbiri Karami. El a adăugat că Liba de a alaca avioanele R. P. Chineze
Peste ciiiva ani, va apăreai confidenţiale” cu oficialităţile nul va fi dispus să primească
S. U. A. asupra înarmării ato ajutor de la toate ţările dacă el
în apropierea satului Muho-\ mice. nu va fi legat ele condiţii poli
tice.
vo, raionul Iktimansk din* Potrivit corespondentului a- N E W Y O R K 19 (A g e r p r e s ). D u p ă purtătorul de cu vîn t al com andam en
genţiei citate, printre probleme cum anun{ă corespondentul din Taipe tului infanteriei m arine a S .U .A . din
R. P. Bulgaria un nou la c : le pe care Sandys le va discuta al ag enţiei U nited Press In te rn a tio n a l, T a iv a n , m aiorul M a rtin , a d eclarat că
în S.U.A. va fi colaborarea an-
lacul de acum-ulare „Topbl- glo-americană în domeniul înar
mării atomice precum şi înzestra
niţa“. Lung de 12 km., noul rea cu rachete americane a ba piloţii avioanelor de vîn ăto are a m e ri
zelor construite în Anglia în a-
tac va cuprinde !40 de mili cest scop. Mari manevre agresive cane au p rim it o rd in u l de a ataca
oane de metri eubi de apă. nem afografic „M o s film “ au fost con ale Bundeswehrului vest-gerraan toate avioanele R epublicii Populare
struite num ai două pavilioane m ici.
Apele sale vor iriga 400.000 A stăzi studiourile ocupă un teritoriu C h in e z e c a re v o r a ta c a a v io a n e le de
de 42 de b a . P e acest te rito r iu se a flă
de decare de pârnînt. Hidro-', 7 p a v ilio a n e . In c u rîn d v o r începe să transport ciankaişiste în regiunea Q ue-
fie tu rn a te film e în încă 3 pavilio an e.
centrala care se construieşte1', In studiouri lucrează ap ro xim ativ 3500 m oy-ului (Ţ z în m in d a o ). A lartin a de
de oam eni. In accsi an „M o sfilm " va
aici va produce milioane de] produce 30 de film e de lu ng m e tra j, BONN 19 (Agerpres). — Re- faţă de faptul că autorităţile c la ra t că „av io an ele am ericane pot să
d in tre care a p ro x im a tiv 20 vo r fi în latind despre marile manevre vest-germane înscenează acum
Kw-ore. I culori, iar 5 pentru ecran lat. aie Bundeswehrului care au în in cadrul manevrelor folosirea urm ărească avioanele R. P. Chineze
ceput la 11 septembrie în R.F. armei atomice de către Răsărit,
/ Ar FOTO: Un aspect a l’, L O N D R A . — Com itetul in ternaţio Germană, ziarul vest-german după ce au respins in repetate pînă la bazele chineze de pe co nti
nal perm anent al m am elor a adresat „Wochenzeitung“ le califică rînduri propunerile guvernului
lucrărilor. «¦ o scrisoare prim ului m inistru al A n R. D. Germane de a se renunţa nent şi să bom bardeze aceste baze“ .
gliei, M a c m illg n , şi o te leg ram ă pre drept „manevre cu caracter a- la. arma nucleară şi de a se crea
>--•- o e -• -®-«> şedintelui S .U .A ., Eisenhower, în care gresiv". Ziarul subliniază că ele o zonă denuclearizată in Euro LOTO CENÎRAL~
se e x p rim ă o serio asă n e lin iş te în le pa.
N E W Y O R K Conducătorul delegaţi gă tură cu ag ra varea situaţiei în E x reprezintă înscenarea unui răz La tragerea „LOTO CEN
trem ul O rien t. Com itetul subliniază că boi civil în Germania şi înseam TRAL“ de vineri 19 septembrie
ei U .R .S .S . la cea de-a 13-a sesiune m am ele din m u lte ţă ri sîn t neliniştite, a. c„ au fost extrase din urnă
pentru destinele păcii ca urm are a e- nă pregătirea psihologică a următoarele 9 num ere:
a A du nării G enerale a O .N .U ., A. A. venim entelor din strîm toarea T a iv a n u - 18, 51, 21, 32, 64, 36, 77, 12, 80
lui. C om itetul cheam ă pe conducătorii pentru Z şi X : 55, 52, 79.
Groimîko, m inistru l A facerilor Externe A n g lie i şi S .U .A . să so lu ţio n e ze pe
cale paşnică diferendele existente.
al U .R .S .S ., a făcut o vizită secreta
T O K IO . — O epidem ie de encefalită
rului general al O .N .U ., D . H atntnarsk- gele Yem enului. M uham m ed A bd alla le ta rg ic ă (b o a la s o m n u lu i) b în lu ie de Bundeswehrului pentru un ast
joeld. In cursul convorbirii a fost a- a! A rin i, m in is itru de S tat. p rim in d a - c îtv a tim p în C o reea de sud şi Japo
b.ordată problem a în d e p lin irii rezolu Tără adăpost a p ro x im a tiv 60 00 de oa vionui din însărcin area regelui Yem e nia. In ultim ele zile epidem ia s-a ex fel de război.
ţiei adoptate de sesiunea specială ex nului, a m u lţu m it guvernu lui sovietic tins a m e n in ţîn d şi F ilip in e le . P o tr iv it
trao rd inară a A dunării G enerale a m en i. pentru acest d a r şi a s u b lin ia t că U - unor date neoficiale, re la ta te de agen „Cu un cinism de necrezut in
O .N .U . cu p rivire ia retragerea ' trupe M O S C O V A . — Cu prilejui îm p lin i niunea Sovietică a fost întotdeauna în ţia U nited Press In tern aţio n al, pînă
lo r S .U .A . şi A n g lie i din L ib a n şi Io r cei 40 de an i ai existenţei sale stega în prezent în Coreea de sud au m u
dania. L a convorbire a asistat A. A. rii a 50 de a n i şi p e n tru m e rite deo rul elib erării tuturor popoarelor, in rit 520 persoane, iar num ărul bo lna actualele manevre ale Bundes-
Sobolev, reprezen tan tu l perm anent al clusiv al popoarelor arabe, din lan v ilo r se ridică la 0.175. In Japonia
U .R .S .S . la O .N .U . sebite în dom eniul d e zv o ltă rii astrono ţurile im perialism ului. s-au în re g is tra t 890 de cazuri m or wehrului se desfăşoară pregăti
tale d intr-u n rîum ăr de 3613 bolnavi. rea unu! război civil fratricid"
miei acad. V ik to r A m b arţu m ian a fost T O K IO . — Postul de radio Tokio A u to r ită ţile F ilîp in e z e au c o n firm a t că Pentru a da manevrelor un carac D U M IN 1 C Ă 21 S E P T E M B R IE 1958
a n u n ţă că în z o rii z ile i de 17 septem in u ltim a săptăm în ă s-au în re g is tra t
d ecorat cu o rd in u l „Lenin“ . Acad. brie a început în capitala Japoniei o şi la M a n illa 4 ca zu ri m o rta le de e n SPECTACOLE OI NEMATOGRAFICE
ploaie to ren ţială. In fiecare oră nive cefalită.
A m b arţum ian , preşedintele Academ iei lul p re c ip ita ţiilo r creşte cu 50 m m . Au
şi fost in u n d a te 2700 de case. P loi
de Ş tiin ţe din R .S .S . A rm e a n ă , este torenţiale oare provoacă pagube popu ter mai „realist" — se arată în D E V A : C o m u n is tu l: C ă p ita n u l şi bişnuită; S IM E R IA : M ic u l acrobat)
laţiei cad de asem enea în prefecturile informaţia ziarului — din tema eroul său: P E T R O Ş A N I: D ru m u l spre L O N E A : S urprize pe stradă; B A R U
fondatorul şcolii sovietice în dom eniul M ie , G h ifu , K io to şi a lte le . de luptă a trupelor participante stele; M arca cotitură; B R A D : Zboară M A R E : O m ică în tîm p la re ; Z L A T N A :
la manevră face parte, printre cocorii; A L B A iU L IA : L u n a de m iere; M a zu rk a dragostei; T E IU Ş : C iu lin ii
V A R Ş O V IA . — G u vernu l polonez a astrofizicii teoretice. v C A IR O . — Ziarul „Al Saab“ a dai altele, respingerea unui „atac" SEB E Ş : Chem area văzduhului; H A B ărăganului; A P O L D U D E S U S : Luna
publicităţii o declaraţie făcută de u- din partea R. D. Germane. Zi ŢE G : S trăhâtînd Parisul; O R A Ş T IE : de m iere.
trim is guvernului francez o notă de V A R Ş O V IA . — L a 17 . septem b rie nul din lid erii opoziţiei libaneze, Ke- arul îşi exprimă indignarea O fiţer pentru o zi; IL IA : O vară neo-
m al D jum blaţ, în problem a recunoaş
protest în le g ă tu ră cu o p rire a şi perche- terii R .P . Chineze. D ju m b laţ a decla
ra t că fru n taş ii opoziţiei au h o tă rît să
ziţio n a re a de către vase m ilita re fra n s-a în cheiat. Ia V arşo v ia co nferin ţa in ceară noului guvern libanez să recu
tern aţio nală a ju riş tilo r în problem ele noască de în d a tă R. P. C hineză.
ceze a vasului polonez „O ksyw ze“ în le g a lită ţii socialiste. L a co n fe rin ţă au
particip at 110 avocaţi din R. P. R om î- B U E N O S A IR E S . — L a 17 septem
no ap tea de 11 spre 12 se p te m b rie în nă, R .P . B ulgaria, R .P. U n g ară, brie a început greva generală declara
R .D .G ., R .P . Polonă, U .R .S .S ., R .P .F. tă pe tim p de trei zile de tineretul
tim p ce se a fla în ap ele in te r n a ţio n a Iu g o s la v ia , precum şi av o c a ţi din A n studios din in s titu ţiile de în v ă ţă m în ! SELECŢIUNI DIN RR OGRAMUL DE RADIO
g lia , F r a n ţa , S .U .A ., J a p o n ia şi din m ediu din Buenos Aires, în apărarea
le, în la rg u l coastelor alg erien e. în văţăm în iulu i laic. P ro g ra m u l I: 6,00 AAelodîi populare zică din operete; 11,40 M u zic ă popu-’
rcm încşti; 6,55 C oncert de dim in eaţă; liră rom înească; 12,30 C a rn e t te a tra l;
P A R ÍS . După cum anunţă agen M O S C O V A . — A cu m 30 de an i pe Noi măsuri represive 7,40 AAuzică p o p u la ră ro m în e a s c ă ; 8,30 12,45 M u z ic ă uşoară; 13,15 G întece de
locui unde se a flă a s tă zi studioul ci- împotriva algerienilor G h id m uzical; 9,00 Teatru la m icrofon nuntă şi jocuri populare rom îneşti ;
ţia F ran ce Presse, A lla l el Afassi, 14,15 In te rp re ţi ro m în i de m uzică uşoa '
ră J 14,35 M u z ic ă de estradă; 15,05
fruntaş al partidului m arocan „Istiq- M u zic ă p o pu lară ro m în e a s c ă ; 15,30
Laureaţi ai Concursului m uzical in ter
la-1“ , a c r itic a t cu a s p rim e in te n ţia g u alte ţă ri. n a ţio n a l „G eo rg e Enescu” ; 16,30 M u
zică uşoară; 17,40 M u zic ă de estradă:
vernului francez de a o rg a n iza un r e - , B E R L IN . — In tre 20-22 septembrie din Franţa pentru copii; 10,00 M u z ic ă ; 10,20 E m i 19.30 M u z ic ă uşoară im p r im a tă pe.
siune pentru studenţi; 11,00 „F e stiv a! discuri „E lectrecord“, 20,05 P ro gram
ferendum în problem a reform ei cons la B erlin va avea loc cel de-al Ili- le a pentru iubitorii de rom anţe: 20,35 M u
congres al Fron tu lui naţional din R.D. zică uşoară; 23,10 M elo d ii populare
titu ţie i şi în M a u r ita n ia (în prezent G erm ană. L a congres vor participa PARIS 19 (Agerpres). — La E nescu"; 13,15 M u zic ă uşoară ro m î- rom îneşti.
posesiune co lon ială a F ran ţei în A fri 18 septembrie a avut loc la ncască; 14,35 C în tă orchestra do m u B u le tin e de ş t ir i: 6,30: 13,00: 19,00:
22,00 : 23,52 (p ro g ra m u l I ) ; 7,50: 14,00:
ca de vest — N . R .). A lla l el Afassi peste 2.200 deleg aţi. C ongresul v a dis Paris o şedinţă a Consiliului de zică p o p u lară R a d io ; 15,05 AAuzică 20,00: 23,00 (p ro g ra m u l I I ) .
cuta despre sa rcinile trasa te de ce!
a su b lin iat că M a u rita n ia este o parte de-al V -lea Congres al P .S .U .G . La Miniştri sub preşedinţia lui uşoară; 19,05 M u z ic ă 'u ş o a ră ; 19,30 M u
lucrăr ile Frontului n a ţio n a l' vor par
a M a ro c u lu i, că ru ia trebuie să-i fie ticipa numeroase delegaţii din stră René Coly, preşedintele Repu zică po pu lară rom înească; 20,15 T e a
inătate.
redată. blicii. tru la m icrofon: „ In v a z ia ” ; 22,30 M u
N E W Y O R K . - In statul G uanta- Agenţia Reuter subliniază că zică de dans.
naino din M e xic s-a produs o puter ia această şedinţă a fost discu P ro gram ul II: 7,00 M e lo d ii populare
nică inundaţie. Apele Lerm ei s-au re T A IZ E . — In oraşul Taize (Yem en) tată in mod special luarea de rom îneşti; 8,00 M u z ic ă d is tra c tiv ă ; 8,30
a a v u t Ioc cerem onia p red ării av io n u
v ă rs a t şi au in u n d a t m u lte lo c a lită ţi lui sovietic „ IL 14“ oferit în dar dr noi măsuri represive împotriva P re lu crări de fo lclo r ale c o m p o zito ri
guvernul sovietic Im am ulu i Ahm ed, re
p rin tre c a re şi o raşul V ic to ria de C o r- algerienilor care locuiesc în lo r no ştri; 9,30 AAuzică uşoară; 10,30
tasar. In urm a inundaţiei au rămas Franţa. J. M e lo d ii p o p u la re ro m în e ş ti; 11,00 A îu
R e d a c ţia şi a d m in is tra ţia z ia r u iu i s tr. e M a r tie n r. 9, V e te fo n : 188 1 1 8 9 1 75 la x a p lă tită in n u m e ra r co n fo rm a p ro b ă rii D ir e c ţiu n ii G e n e ra le P .T . T .R . n r . 236.320 d in 6 n o ie m b rie 1349. — T i p a r u l: în tre p r in d e r e a P o lig r a f ic ă ,,! M A T * — D e v a .