Page 69 - 1958-09

T

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. UN1Ţ1-VA

m

.... • # Wk&¦

v.;. -;v /• .-.-X1- : ; v v :-??Xv.;
X ; . •'/v.y.y. J

Anul X Nr. 1170 •w 4 pagini 20 bani

Marţi 23 septembrie 1958

Atenţie deosebită lucrărilor
din campania de

Colectiviştii au început In aceste zile1lucrările campaniei 'de toamnă sînt preocupările princi­ fost eliberată. Pentru ca însă-
însămînjările pale ale oricărui o m al muncii de pe ogoare. Arăturile pentru însămtnţări, mînţările să se facă în timp, op­
îngrăşarea terenului, selecţionarea seminţelor şi însăminfările de toamnă tim, au fost executate arături
L a data de 22 septem brie a.c. lu ­ sini muici care trebuie, făcute 'la timp şi in bune condiţiiini, pentru însămînţări de toamnă pe
crările din cadrul cam paniei de toam nă o suprafaţă de 400 hectare.
la gospodăria ag ricolă colectivă din n ific a tă de .10 h a . şi au în c e p u t în s ă - la data de 22 septembrie a.c. a- La depozitul de cherestea de la U.I.L. Sebeş, in luna au,gust, planul a fost depăşit cu 8
Sebeş se a fla u destul de în aintate . La veau transportat gunoi în can­ Comunele Băcia şi Dobra la sută. IN FOTO: Vedere generala a depozitului, in timpul sortării materialului.-
această dată erau selecţionate 8.000 kg. m în ţă rile de grîu , re alizîn d deja 20 ha. titate de 9.560 tone; erau selec­ sînf mult rămase în urmă
sem inţe, au fost culese c a n tităţi în ­ ţionate 100 tone seminţe, din cu lucrările din campanie çJ tx, iyiAErM flA/IACtÂU G ^
semnate de porum b şi floarea-soarelui La Turdaş se recoltează care în gospodăriile agricole co­
şi executate ară tu ri pentru însăm înţă- cartofii şi porumbul lective erau selecţionate 32 tone In c o mu na Băcia, lucrările din c a m ­ M u se moi multe
şi la întovărăşiri 8 tone. Ţăra­ pania de toamnă sînt rămase în urmă
r ile de to a m n ă pe o su p rafa ţă do 50 Pentru asigurarea unei recolte nii individuali din satul Turdaş faţă de posibilităţi. L a data de 22
hectare. bogate în anul viitor ¦ţăranii au selecţionat 28 tone seminţe. septembrie porumbul era recoltat de
muncitori clin comuna Turdaş au pe o suprafaţă de numai 40 ha. şi
H a rn ic ii colectivişti au term inat în - luat măsurile necesare. Astfel, De asemenea, pînă la aceeaşi carlofii de pe 22 ha. Gunoiul a fost
dată, a fost recoltat porumbul transportat pe 60 ha. din care jumă­
s ă m in fărije cu secară pe suprafaţa pla- de pe o suprafaţă de 350 ba., tate la unităţile din sectorul socialist.
în satul Turdaş fiind cules de Arături pentru însăminfările de ioam-
— pe 208 ha.; cartofii recoltafi de nă erau executate doar pe 83 ha. Nici
pe 40 ha. şi întreaga suprafaţă caniilalea ¦de 50 tone seminţe selecţio­
ocupată cu floarea-soarelui a nate nu reprezintă o' realizare strălu­ OOOOOOOOOOCOOOCOOOOOOOOOOOOOOOCXS->000000000000 ÓOOOOOOOOOOOOOOOOOOO< ooooooooo
cită.
F abrica ,,Sebeşul“ M u n c ito r ii, in g in e rii şi te h n icien ii de plan de către colectivul acestei fa ­
O situaţie nesdiisfăcăloare este şi în fa b ricilo r „Sebeşul“ şi „S im ion B ăr- brici, în perioada am intită,' se ridică
co mu na Dobra. Aici, Ia aceeaşi dată, Bunuri de larg consum nuţiu” din oraşul Sebeş, m obilizaţi Ia frum oasa sumă de 427.000 lei.
gunoiul era transportat. abia pe c peste sarcinile de plan de o rg a n iz a ţiile de partid, desfă­
V iile din regiunea noastră au dai suprafaţă de 30 ha., porumbul recoltat şoară o vie întrecere în cinstea zi­ Fabrica ..Sim ion B ărn u ţiu "
în acest an o recoltă foarte bogată. doar. de pe 5 ha. şi cartofii de pe Sporirea producţiei, îmbunătă­ lei de 7 N oiem brie şi obţin succe­
Cei m ai h ă lrin i spun că recolta a- 15,25 ha. Cele 2.800 kg. seminţe se­ ţirea calităţii şi reducerea pre­ se de seam ă în sp o rire a p rod ucţiei Realizarea planului
ceslui an este cea m ai m are din ul­ lecţionate reprezintă o cantitate foar­ ţului de cost al produselor sînt bunu rilo r de la rg consum. în îm ­ pe sortim ente —
tim ii 20 de ani. D e altfel în cli­ te mică iar 11- ha. pe care au fosl obiective pe care muncitorii fa­ bunătăţirea c a lită ţii şi reducerea
şeul de fa ţă se poate vedea pro ­ făcute arături pentru însăminfările de bricii de tricotaje, aflaţi în în­ preţului de cost. în atenţia întregului
ducţia de struguri din v iile gos­ toamnă este o suprafaţă cu totul ne­ trecere în cinstea zilei de 7 No­ colectiv
podăriei de stat din A lb a lu lia. însemnată, mai ales dacă ţinem sea­ iembrie, se străduiesc să Ie tra­ Ia tă cîteva din succesele obţinute
trupul Grlcău. m a că timpul e înaintat. ducă în viaţă zi de zi. de colectivele acestor două fabrici Muncitorii, inginerii -şi- tehnicienii-, ă-
în întrecerea o rg a n iz a tă :
Organizaţiile de partid, sfaturile Indemînarea, atenţia cu care cestei fabrici t dau \ o atenţie deosebită
populare şi organele agricole vor tre­ se lucrează, buna organizare a ele., a dat posibilitate colectividui a-
bui să ia măsuri ca în comunele B ă ­ muncii şi folosirea din plin a cestei fabrici să reducă în m o d subs- mi numai realizării planului la valoa­
cia şi Dobra lucrările din campania timpului de lucru, fac ca aceste ianţial preţul de cost al produselor şi
obiective să prindă viaţă. Aşa, să realizeze la acest capitol însemna­ rea. producţiei globale, ci şi pe sorti-
de toamnă să fie grăbite. de pildă, numai pînă la 18 sep­ te economii.
tembrie s-au produs peste sar­ mente. C u toate greutăţile Intlmpinale
cinile de plan 3.318 perechi cio­
rapi bărbăteşti, 1.630 ciorapi fe­ din lipsa unor materii prime, materi­

• IN C L IŞ E U : Sa recoltează stru­ ale auxiliare şi a accesoriilor melci-

gu rii de m asă la G .A .S. A lba lu ­ lice penl.ru . poşple; s-au obţinut succe-

lia, trupul Crjcău. ja .se frumoase' în îndeplinirea, /'planului'

oe sortimente. ' • ./

D e pildă, in perioada 1-Î8 septem­

• * »-*+**»••# S atu l este radio fica t mei şi 533 bucăţi tricotaje de Economiile realizate, ta. preţul ţie brie, realizarea planului pe sortimen­
mătase. cost în cele opt luni ale anului aces­ te se prezintă' astfel: poşete P.V.C,
A ju toru l dat la tim p * Datorită grijii pe care parti­ ta, se ridică la s u m a de 1.388.000 lei, 129 la sută i serviete şcolare 102 !a .
R e p a ra ţii d e b u n ă c a lita teîn lunile iulie şi august, Ia a- dul şi guvernul o poartă faţă Cantitatea de produse de cali­ ecoiiomisindu-se' yesle sarcina planifi­ sută: haine de piele scurte 106 la
Ai de ridicarea nivelului cultural al tatea î-a a crescut în această cată 354.000 lei. sulă; piei de oi pentru • Haine 230 •!n
telieru! de răsucit, parte?," de ia i ,, ţărănimii muncitoare, recent şi perioadă în mod simţitor. Pe sulă; piei pentru serviete 109 la. sută
î satul Caraci din comuna Baia de fabrică s-au produs (pe sorti­ Beneficii peste p'an şi piei de oi mafochinate r105 la sută.
Criş a fost radioîicat. mente) cu 3-6 la sută mai multe
însufleţiţi • de dorinţa . patrioticăde a reda in exploatare in bune con- produse de. calitate superioară, Ca urm are a creşterii producţiei, pro­ hi .fruntea luptei pentru îndeplini­
In acţiunea de radioîicare şi- du ctivităţii m uncii, reducerii preţului rea .şi depăşirea sarcinilor de plan.
4Filatura Lupeni, brigada condu-, diţiuhi, 'şi în. timp. cit mai scurt locomotivele sosite pentru reparaţie, m u n ­ au adus aportul toţi ţăranii mun­ în opt luni — de cost şi îm b u n ă tă ţir ii c a lită ţii pro ­ sint comuniştii .Nicolae Limb eanu,
citori. In munca voluntară efec­ 1.388.00,0 lei economii duselor, colectivul fa b ricii- „Sebeşul", Gheorghe Fâlâ/naş, > Cornel Ldzăr, io­
să de. lima Barabaş rămînea cu t citorii, inginerii şi funcţionarii din depoul de locomotive C.F.R. Simeria în­ tuată în acest scop s-au dis­ a realizat, în perioada 1 ianuarie— nel Morar, Constantin Ştef, .' Nicolae
tins mai ales comuniştii Leon- la preţul de cost 31 august a.c. şi în sen inate beneficii Gheorghiu, Nicolae Opincar, loan An-
planul în urma celorlalte bri­ f6 soriut zi de zi noi realizări. ? tin Bărăştean, Zaharie Ilieş, Pe­ peste sarcinile de plan. drone, Elisabeta Constantin, Mihail
găzi. De ce? Răspunsul la în­ La locomotiva 230.257 condusă tru Belei şi alţii. îmbunătăţirea indicilor de utilizare Zerbes si alţii.
Barbu a maşinilor, reducerea normelor de B eneficiile realizate peste sarcinile
GHEORGHE BELEI consum la materii prime şi auxiliare

corespondent

de mecanicii Ludovic Csibi, loan

trebare ;«,s-,a desprins -net. în că­ şiiloan .Podeam, atit datorită reparaţiei de bună calitate efectuată la ate­

di ul unei'şedinţe de partid ,şi- a lierul' depoului precum şi daidrită bunei ei întreţineri de către personalul

ultimei şedinfe de producţie-: ce. o .exploatează, s-a reuşit să se elimine reparaţiile intre .spălări. In d- SUCCESE A LE EC O N O M IEI !
Ema -Barabaş de la o vreme re­ ceşt fel. s m u economisit, însemnate cantităţi de materiale şi manopere. Prin
fuza; ajutorul dat. Criticile adu­ reparaţia de b u n ă .calitate pe care au prestat-o la locomotivă înainte de TARILOR SOCIALISTE
se întârzieri lor şi nemotivatcior ieşirea ei din atelier s-au evidenţiat: Gheorghe Mircea, loan Hanţa, Gheor-
ei,-Ic respingea. In şedinţele a- glie• Oprea, Sima Gheorghe şi Ilie Conslanlinooici.

mintite, membrii de partid şi bri­ IO R D A C H E PR1C.OP
gadierele cu care lucrează i-au , corespondent

arătat.lui Ema lipsurile în mod Corul săsciorenilor de repetă de zor întregul reper­ Dezvoltarea Industriei petrochimice
principial. Dezarmată prin ar­ se pregăteşte toriu pe care-1 vor prezenta la
gumentele prezentate, Ema Ba- semicentenar. In curînd va începe construirea unei va construi o uzină care va deveni
rabaş a meditat cu seriozitate Printre corurile invitate să par­ m ari conducte de petrol în tre U niu nea centrul petrochim iei germ ane. De ase­
In sprijinul coriştilor ’din Săs­ Sovietică şi R. D . G erm ană. Pe baza m enea, în 1962, la uzinele Leum a, cele
în sem natelo r c a n tită ţi de ţiţei liv rate m ai m a ri din R. D . G e rm a n ă v a fi
şi s-a angajat să muncească ticipe •la sărbătorirea semicente­ ciori a fost trimis în aceste zile de U .R .S .S ., în R. D . G e rm a n ă se va construită o fabrică cu o producţie a-
dezvolta o nouă ram u ră a industriei- nu ală de 100.000 lo ne de e tile n a .
astfel încît brigada sa. să devină narului corului din Poiana, este profesorul Nicolae Ţîrlea din petrochim ia.
P etro c h im ia din R. D. G erm an ă so'i
fruntaşă pînă la 7 Noiembrie. , şi corul căminului cultural din Deva care, prin ajutorul con­ Noua industrie — a cărei produc­ va ocupa de asem enea de extragerea
De la data cînd şi-a luat an­ Săsciori, raionul Sebeş. cret acordat corului, a imprimat ţie se va dubla pînă în 1965, va pune din petrol a hidrocarb urilor aro m ati­
şi mai multă încredere în succe­ accentul pe fa b ric a re a m aselor plastice ce, necesare dezvoltării continue a in ­
gajamentul au trecut trei săptă- Cei peste 80 de corişti, sub sele pe care săsciorenii le vor şi a fib relor sintetice, folosind ca m a­ dustriei de fibre sintetice şi m ase plas­
mîni şi brigada Emei Barabaş conducerea dirijorului Simion obţine la Poiana.

dă acum zilnic în medie cîte 8 Opreau, se întrunesc seară de T. FLOCA

kg. mătase peste plan. seară în clădirea mare şi fru­ director al căm inului cultural

M A T E I S 1 L V IA N moasă a căminului cultural un- S ă s c io ri te rie p rim ă , pe lin g ă că rb u n e , şi c a r- tice. P o lic lo ru ra de v in ii, o b ţin u tă pe
< bid, petrolul. bază de acetilenă extrasă din petrol,

Sarh at oare la Dr aş ov k In prezent, în laboratoarele, institu- arc un preţ de cost foarte redus. In
s iele şi u n ive rsităţile din R. D. G er- cel d e -al 3-lea p la n c in c in a l se pre­
N m ană se efectuează cercetări în do- vede sporirea producţiei de policlo-
^ m eniul petrochim iei. rură de v in ii cu 250% faţă de anul

Duminică. Zi. de săr­ ¦Nea Ilie parcă nu-l cu hai-hai, hai-hai, şi multă. Coadă, nu altce­ In cel d e -a L 3 -le a p la n c in c in a l, se 1958. 1 •• ;

bătoare. Nu numai pen- aude. Stă cu coatele pe acesta se lăsă convins. va. Asta îl impresionă M otoare Diese! pentru agricultură

trâ că aşa scrie la ca­ genunchi şi cu barba în Plecă cu nepotul. Uită pe moş. Stătu un ' pic La întreprinderea acestea, cu o putere Al doilea motor Die­

lendar, ci. pentru că se pumni. Culijă îl mai în­ parcă şi de sfadă şi de pe gînduri şi-şi şo p ti: „Slaviamotor" din Na- de 3-6,5 CP. este cu sel - „ I S T - W " —

inaugureazăo .Întovără­ demnă odată : toate. cînd mulţimea porneşte, pajedla (R. Cehoslova­ două treimi mai uşor răcit cu aer, se re­
că) a început produc- decit motorul de ace­ marcă printr-un con-
şire. Una, mare. Pe — Hai, n-auzi! In fala ¦ sfatului, lu­ n-o mai poţi'opri. Moş 1ţia unui nu mă r de laşi tip, folosii pînă :suni de combustibil
trei. noi tipuri, de m o ­ acum, iar consumul foarte redus şi o pu­
toate uliţele ţ(iranii dis­ — Unde, mă, la sfat ? mea multă îl primi pe Ilie avea dreptate. Mul­ toare Diesel, destina­ de combustibil este cu tere cu 1 5 % mai
cută. Sint îmbrăcaţi, Nu mă duc! numa la bătrin cu voce tare. ţimea din jur crease va­ te., în special agricul­ 5 0 % mai redus dccît mare decit-cea a m o ­
Bucuroşi toţi. Bătrinul lul îndreptat spre înto­ turii. cel al motoarelor cu toarelor asemănătoare
frumos şi vorbesc a- anu’. benzină. produse în alte ţări.
prins. Im. sfat e multă Cum să mă duc aco­ vru să facă cumva ca vărăşire. Mulţimea asta Cel mai mic dintre
lume. De la copil pînă cei adunaţi să creadă împiedica ţinerea adu­
i la moş. In. birou, soco- lo, că numai asară m-am că el vine cu alte tre­ nării la vreme. Acum,
telile ¦sint încheiate. -Se sfădit cu ei să mă lase buri. Nu-i mersă. Toţi în dimineaţa asta, vin
ştie cine intră în înto­ in pace, şi acu să mă care veneau azi aici, alţii şi alţii' cu cererile P rV'Ţi.m. ,a lo' c‘o' m o tivă cu co_m bus' tie in te rn ă \
duc tot eu la ei ?
vărăşire. Sint 137 fami­ veneau numai pentru in nună. In ¦cîteva cea­
lii. — Eu merg, c-o fi
început — zise Culiţă. întovărăşire. Nu putea suri, 35 de familii şi-au Muncitorii Uzinelor de locomotive şi material rulant' din
Ciană.inţzian au construit, în numai 88 de zile, prima locomotiva
Lingă casa cu -nr. Vreau să fiu acolo cînd. fi. el mai cu moţ. Şi pus cererile pe masă.

194, doi. oameni stau pe ¦începe. moş Ilie îşi dete seama 35! ¦Alte 50 au ¦depus ( - cu combustie internă fabricată în China. Ea este prevăzută cu
o bancă. E moş Opreau Dă să
Ilie şi nepotul 'lui., Po­ plece. de asta. G indi: — „‘Par­ cereri :pentru mărirea .un motor Diesel de 600 CP, cu o instalaţie de încălzire şi ră­
— Nu te duce, . cire automată, şi este manevrată prin simpla apăsare a unui
măi că şi duminica asta îi •suprafeţei.

pa Nicolae. Tac. Parcă Culiţă, că-ţ mere rău numa păntru tovărăşie". ¦...Cum să nu '¦fie săr­ buton.. ' 'A

fierb. Moş Ilie nu vrea. — încercă să-l întoarcă Ii scăpă un zimb.et bătoare la Draşov. E o Locomotiva eîntăreşte 60 de tone şi ’dezvoltă o viteză ma­

Culijă nu-l iasă. bătrinul. care-1 trăda. sărbătoare mare. Şi nu ximă de' 85 kilometri pe oră. Toate cele 30.000 piese ale lo- In oraşul Jdanov 'din U.R.S.S. s-a construit un nou furnal, furnalul
5 al uzinei „A Z O V S T A L ", -IN F O T O : Vedere a noului furnal.
Intră să-şi facă ce­ peste mult timp va fi o comoiivei Diesel-electrice au fost fabricate în China.

— Hai, măi nea Ilie, Culiţă nu se dădu bă­ rerea. Crezi că putu ? sărbătoare si mai mare.

hai cu m ine! tut. II copleşi pe bătrin O-ho! Aici era lume C. AR M EA N