Page 71 - 1958-09

N f i 1170
întovărăşirea'
!şi dovedeşte superioritatea De cu seară, Mia şi-a aran­
Aproape in fiecare sat din re­
giune au luat fiinţă întovărăşi­
ri agricole. Lucrînd pămîntul în
comun şi cu mijloace mecani­
zate ele reuşesc să realizeze pro­ zoare pline de buruieni şi dău­
ducţii care întrec sistematic şi
nu la întîmplare pe cele ale in­
dividualilor. De acest adevăr se
conving un număr tot mai mare
de ţărani muncitori.
Punînd faţă-n faţă producţiile
realizate de întovărăşiri cu cele
realizate pe fîşiile de teren ale
individualilor, fiecare ţăran mun­
citor îşi pdăte da seanţa că a- loan nu-i convine acum cîrrd s-a plecat deja.
culo unde nu mai există răzoa­ văzut păgubit cu vreo 800 kg. — Gravata de pionieră ţi-ai
re, unde în locul plugului tras grîu, la ha., mai ales că s-a pus-o? Da’ pantofii i-ai cură­
de vite ară tractorul, iar în loc
să se împrăştie sămînţa cu mî-
na (metodă care se folosea şi
acuni cîteva mii de ani) se în-
sămînfeazq cu maşina, pămîntul
dă roade mai bogate.
Faptul acesta îl ilustrează de
altfel destul de grăitor desenul
de mai jos. Acest desen, nu este
fictiv, ci reprezintă un aspect
real din satul Toteşti, raionul
Haţeg. Deci, avem în faţă două
tablouri reale şi foarte semnifi­
cative. In primul vedem cum
tractoarele S.M.T. trag brazde
adînci pe ogoarele înfrăţite ale
întovărăşiţi lor, vedem maşinile
de semănat care introduc să­ todele agrotehnice înaintate şi ţii cu bicicletele, pe cei din sa­
mînţa la adîncimea potrivită şl
în mod uniform. Cu alte cuvin­
te el ne înfăţişează introducerea
tehnicii moderne pe ogoare.
Rezultatul : 1.550 kg. grîu Ia
ha., cu toate condiţiile nefavora­ muncitori că numai lucrînd pă­
bile din acest an.
Al doilea tablou ne înfăţişea­
B / R S 6 SC m i n u s Î n t o v ă r ă ş i t
DIN-SĂTUL TOTCST! RAIONUL HAŢEG
A TEAL/ZAŢ fETO/u, G R ÎU LA H E C T A R
Reţeaua de transporturi a
Combinatului siderurgic din Hu­
nedoara poate fi comparată fă­
ră rezerve cu una dintre cele
mai importante staţii C. F. R.
Aci lucrează cîteva zeci de lo­
comotive şi în fiecare zi se des­
carcă sute de vagoane. Trenu­
rile aduc „plinea” furnalelor,
ele fac legătura între secţiile
productive şi transportă blumu­
rile de oţel spre marele lami­
nor blunting. Tot cu trenurile
se transportă piesele şi agrega­
tele pentru marile construcţii
siderurgice care se înfăptuiesc
(a Hunedoara. Acest sector are
un rol important în cadrul com­
binatului. Ar fi suficient să se
oprească activitatea transportu­
rilor numai cîteva ore ca să se
piardă zeci de tone de oţel, fon­
tă, laminate sau cocs. In ulti­
ma vreme nu s-a întîmplat însă
acest lucru. Oamenii sînt mai
grijulii, iar trenurile merg mai
bine. Dar acest lucru n-a fost
aşa de la început.
Numai cu un an şi mai bine
în urmă, direcţia de transpor­
turi din cadrul combinatului
mai constituia încă obiectul dis­ şa. Necesităţile transporturi H A p r o a p e 2 . 7 0 0 . 0 0 0 Ies e c o n o ­ odată cu ea, bi­
cuţiilor. Acolo se adunaseră
parcă toate încurcăturile şi de­
ficienţele. Munca era prost or­
ganizată, vagoanele aşteptau
zile întregi ca să fie descărca­
te, iar secţiile productive nu
puteau să-şi desfăşoare activi­
tatea în condiţii bune. Toate a-
cestea duceau ia sporirea loca­
ţiilor plătite pentru staţionarea
vagoanelor peste limită şi în
ultimă instanţă contribuiau Ia
depăşirea preţului de cost. In
DRUMUL SOU IA LIS MU LU! Pa^ 3
JZTZBBSSmt !!®&S
Şcolarii au intrai în clase
scos penarul şi a început să-I lor în. anul acesta, s-a mărit cu
jat cărţile in servieta, nouă, pri­ mişte. Tatăl său l-a privit şi 60, faţă de anul trecut, ajungind
puştiul a înţeles. Ia 330. D e; asemenea, profesori
ză pe ţăranul muncitor indivi­ mită in dar de la tatăl său. sînt. 19, .mai mulţi decit în a- In acea zi. de mijloc de .septembrie,' şi la şcoala elementară
dual scormonind pămîntul cu Costumul de elevă l-a pus cu Se făcea împărţirea elevilor nul trecut cu 5.
plugul tras de vite pe parcela grijă în cuier şi s-a culcat, pe clase (trei clase sînt parale­
sa îngustă şi mărginită de ră­ Noaptea, fn vis, şi-a revăzut co­ le). Directorul dădea explicaţii Discuţia lor nu a durat mult,
legele, clasa împodobită şi di­ că la început vor fi puţin cam deoarece un grup de părinţi ai
nători ai recoltelor. riginta. Pe toate le îndrăgea înghesuiţi, da-r nu peste multă copiilor dădeau ghes ia intra­
deopotrivă. Dimineaţa, cînd a vreme va fi terminată partea re. Aveau nevoie de indicaţii, a-
Rezultatul i 750 kg, grîu la sunai sirena de la uzină, Mia nouă a clădirii şcolii şi lucruri­ su-pr-â felului cum poi'să procu­
ha., adică cu 800 kg. mai puţin nu a mai aşteptat nici un În­ le vor merge bine. re costume. »>şcolare., şi diferite
ca în întovărăşire, eu toate că demn de la părinţii ei. In scur­ rechizite pentru elevi.
pămîntul are aceeaşi calitate ş) tă vreme a tost îmbrăcată şi Pe coridoarele şcolii s-a fă­
condiţiile atmosferice au fost Ia cu servieta de piele in mină s-a cut linişte. In clase, profesorii -k
fel, aceleaşi. aşezat pe treptele casei. diriginţi îşi organizau elevii. Peste drum de şcoala de 7
ani, Tritr-o clădire in care ordi­
Fără îndoială că ţăranului — Hai mamă ! vino, că Ionel. In clasa a V-a B, profesoara nea şi curăţenia -sînt izbitoare,
muncitor individual Prejban Nicu şi nu mai ştiu care, au Aurelia Bal a rugat elevii să se făcea deschiderea Şcolii ele­
tacă linişte. mentare de 4. ani, cu limba de de 4 ani cu limbă ele predare maghiară- din Deva-au .început
predare maghiară. ¦
— Mariana Goţi ! Aici, după două ore de la mult aşteptatele zile de şcoală. ¦’
— Prezentă!... Eu mai am deschiderea şcolii, cei 14 elevi
nevoie de Romină, Lecturi geo­ se simţeau de parcă şcoala nr fi IN CLIŞEU : învăţătoarea Ana Maier primeşte de la. ele­
grafice şi Istoria modernă. început de cine ştie cînd. Cei
străduit să lucreze pămîntul cît ţat ? Şi, nu mai bate cu tocul — Găşpărescu ! vechi, priveau . cu atîta respect vi minunate buchete de flori — recunoştinţă adusă grijii, in- j
mai bine. Dacă era în întovără­ — Eu le am pe toate ! la învăţătoarea lor, Bl anea
şire, atunci realiza şi el 1.550 în trepte, ca doar săptămîna Diriginta îşi nota ce fel de Nagy, incit dădeau impresia că vălăturii, dragostei pe care învăţătoarea le împarte în timpul ţ
kg. grîu Ia ha., la fel ca înto- trecută am terminat casa şi cărţi mai au nevoie elevii. Ea nu s-ar despărţi de ea nicioda­
vărăşitul Bîrsesc Minus. dacă am ciocăni toţi in ea... se va îngriji ca fiecare să le tă. Iar cei cinci elevi noi veniţi, anului şcolar cu prisosinţă micilor săi elevi.. I
aibă. urmăreau pe cei mari şi făceau
- - Bine mamă, dar vino oda­ In sala clasei a VI-a B, pro­ la fel. oooooooooooooooooooo
fesoara Nina Kleibel îi informa Iată că a început reacomoda-
Înainte de a lua fiinţă întovă­ tă. cine anume !e vor fi profesorii rea cu literele cărţilor. OOOCOOOOOOOOOOOOcOOOO
>0 0 0 0 0 0 0 o o o o o o o o o o o o o o
răşirile şi gospodăriile colective, — H a i! ."Ţ la diferite discipline şcolare. Ca Citeşte lutka ! OGOOOO.OOOOCOOOOOOOOOCK.
care demonstrează prin fapte, De la Mia de acasă şi pină oooooo<xx>ooooooooooo<x
an de an, că acelaşi pămînt ’~oa- la şcoală sînt citeva sute de me­ un simbol al stimei ce o poartă Elevul pronunţă corect ?> ci­ •OOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
te fi silit să producă mai mult, tri. Es avea multe prietene. In ><x \> co />o <h x x k >o o o <x ><x >o o o o o o o o o <x x x >o \x >o o <x x >o o o <x x >o o o c
ţăranii muncitori se împăcau cu drum, a mai strigat pe cîteva faţă de profesoara lor, elevii au teşte destui de repede., învăţă­
gîndu! că atît cît se realizează de acasă. Cele care au ieşit au t e «mina reflectoarelor
ar îi limita şi mai mult nu e po­ strigat pe altele şi pe alţii, ceea adus şi tradiţionalul buchet de toarea este mulţumită.
sibil. Dar gospodăriile colective ce a făcut ca înainte de a ajun­ flori. — încă o dată. Tţu I
şi întovărăşirile dovedesc prac­ ge la şcoală să se formeze un A n ii deliii de ni ll- le a ră zb o i în oţi- că zn i la pat. în g r o z ită de s o a rta so-
In acelaşi timp, în cancelaria Apoi, cei din clas» « ll l :a
pilc de puştime, condus de pă­ d ia l ş i-a u lă s a t am p rerffe le şi în ţ u lu i's ă u , fe m eia a te le fo n a t la sp i-
rinţi. De pe alte străzi, veneau direcţiunii, directorul şcolii de ''orbesc despre patria noastră. O
tic că pămîntul poate produce { corpul m inerului Rom ulus Jurca din ta lu l din D eva după salvare. In cî-
7 ani, Nîcoiâ'e Borcan, şi tină- elevă recită imnul R.P.R. Pe pere
mai mult dacă-i lucrat după me­ alţii. Pe unii îi aduceau părin­ V ă liş o a r a . F o a m e a şi m iz e ria l-a u teva m in u te m a ş in a -s a lv a re îş i cro ia
rul director al liceului seral din tiî clasei sînt două tablouri pr
slăbit iar în stom ac, i s-a cu ibărit o drum prin bezna nopţii către V ă li-
Călan, loan Ocolişan, purtau care elevii le recunosc. O ele
cu mijloace mecanizate. Prin a- tele învecinate cu căruţele. năpastă de ulcer care pînă acum l-a şoara. C înd a fost adus la spital,
tV discuţii asupra ultimelor mă­ vă spune cu glas ta re; „e t’ov
ceasta ele îşi demonstrează su­ suri pentru buna funcţionare a adus de două ori pe' m asa de ope- b o ala m in e r u lu i’ R o m u lu s J u rc a se
In curtea şcolii elementare Gheorghe Gheorghiu Dej, si Via .
perioritatea faţă de sectorul in­ de 7 ani din Călan, cînd direc­ şcolii. r a ţie . ag ravase m ai m u lt. T o varăş ii de aici
dividual, dovedind ţăranilor torul şcolii, Nicolae Borcan, a dimir Bici benin“.
declarat anul şcolar deschis, se — Să ştii că am bătaie de P rim a în c e rc a re a fă cu t-o acum 10 n " h o tă rît o p erarea u rg e n tă ,
mîntul în comun, în mari uni­ făcuse linişte deplină. Doar un Cînd am părăsit sala. elevii
tăţi socialiste, pot să-şi asigure prichindel care nu era obişnuit cap mai mare în anul acesta — ani la spitalul din Brad. Lipsa de „O rice m inut pierdut în zadar,
o viaţă tot mai îmbelşugată. cu asemenea solemnităţi şi-a au rămas s? rnai repete.
spunea directorul Borcan. m ed ic i sp e c ia liş ti a fă cu t ca o p e ra - poate fi o fa ta lit a te “ •— sp u n ea doc-
T. M A R IA N ÎJSC A R
— De ce ? ţia să nu reuşească. T o tu ş i, pentru torul A le x a n d ru C h ir m ig iu .
— Pentru că numărul elevi­ j citva tim p. i s-au am eliorat dureri­ T o t personalul de serviciu al sec­
le. Şi m inerul R om ulu s Ju rc a a ţie i c h iru rg ie se puse în m iş c a re . L a
dus-o aşa pînă în tr-o zi a lunii au­ lum ina reflecto arelo r med icul chi­
gust dto acest an, cînd din nou a rurg, A lexand ru C h irm ig iu , începu
F M JÄ »¦jg n»gus:trjtB?src lîtta t-w . ¦»¦ctr:.-arW-',-î'c^irujcet.-rv o p e ra ţia . A cesta a s c o rm o n it to a te
m ăruntaiele, stom acului pentru a des­
coperi ulcerul pieptic care se aciuase
P R E J B A N IQAAI H I AA N CU GOSPODĂRIE în m ai m u lte puncte. D u p ă o o ră şi
/N D i\/iO U A L A O /N ACELAŞJ SAT 45 m inute de lucru fig u ra ch iru rg u­
lui a început să dea semne de obo­
A REA U Z A Ţ VETO Kg. G R ÎU LA H Re TAR seală. Pe faţă iau ap ărut broboane
m a ri de su d o a re . D a r ce e ra să facă?
C o n ş tiin ţa sa de om c ă ru ia i s-a
în credin ţat m isiunea de a salva vieţi
om eneşli, i-a d at puteri suficiente
pentru a face totul în vederea bunei
Dsffuzori v o lu n ia r ; Hrumaţo abonamente. Tot cu această o- cultural corespunzător rulării reuşite a operaţiei. M in e ru l Rotpu-
Recent a aoiit loc la Orăstie cazie s-a apreciat foarte mult filmelor, de foarte 'multă .brenie His Ju rc a, ch re deşi se găsea în tr -o
munca depusă şi de difuzării aici nu a mai fost. nici- o cara­ situaţie grea, îşi dădea seam a că a
un schimb de experienţă cu di- voluntari Silvia Zamora de la vană cinematografică care să încăput pe m îin i sig ure care îi vo r
fuzorii. voluntari din. oraş. Cu a- raionul P.M.R., Eugen Ajan de ruleze filme atît de cerute de reda sănătatea m u lt do rită. S urorile
ceastă ocazie s-a prezentat un la D.C.A., Paraschiva Dan de ţăranii muncitori. De nenumă­ îl îm bărbătau.
referat din care a reieşit că foarte la I.F.E.T. Silvia Şendruc de rate ori membrii caravanei nr,
D upă te rm in a rea o p eraţiei, a fost
mulţi diţuzori voluntari muncesc ia G.A.S., Elena ilie de la şcoa­ 1, caravană, care deserveşte ra­ dus în tr-u n salon lum inos şi curat.
cu dragoste şi simţ de răspunde­ la de 7 ani şi alţii.
re în vederea măririi numărului ionul Haţeg, au fost întrebaţi, A ici a în c e p u i să ,i se ap lic e un tr a ­
Dufuzorul voluntar Ion Pe­ care-i cauza că , prin a c est, sat tam ent specia!. In perm anenţă era
de abonamente la diferite publi­ traş a împărtăşit celor prezenţi ei nu dau spectacole cinemato­ v izita t de ch irurgul A lexand ru C h ir­
caţii şi a difuzării la timp a unele metode personale folosite grafice. Răspunsul a.fost că sa­ m igiu care îi dădea s fa tu ri' şi !1 în ­
publicaţiilor. Astfel, la fabrica în munca de difuzare a presei. tul Ponor nu figurează în pla­ curaja.
„Vidra", prin grija difuzărilor
voluntari Ion Petraş şi Petru Pentru rezultatele obţinute în nul caravanei lor ci în planul ci­ Treptat, m inerul R om ulus Jurca şl-a
Argint, pătrund zilnic un nu­ această muncă mai mulţi difu­ nematografului „Vasile Popită" reveni!. E ra vesel. P rivea în ju ru l
măr de 236 abonamente la di­ zori voluntari au fost recompen­ său cu m a i m u ltă în c re d e re . D upă
ferite publicaţii, ceea ce repre­ saţi. din Pui. Aceştia din urmă au li) zile de la op eraţie a p ă ră sit spi­
zintă un procentaj de 95 la susţinut că nici în planul lor. ta lu l com plect sănătos, C înd a ple­
sută faţă de numărul salariaţi­ IO N SUC1U satul Ponor nu figurează, ci, din ca t acasă a trecu t şi, pe la c a b in e lu l
lor. De asemenea, la fabrica chi­ contră, sînt trecuţi in planul doctorului A lexandru C h irm ig iu m ul-
corespondent caravanei nr. 1. Si astfel dărâ­
mică clifuzorii voluntari Adal­ mi întovărăşiţi din. satul Ponor ţu m in d u -i acestuia încă o d ală pen­
bert Luchini, Simion Laz'ăr şi. Ssrtf Snm sşi d e ia sîtiţ purtaţi cu vorbe de vreo tru că i-a s a lv a t v ia ţa .
6 luni ele zile. Nu e, de mirare
ia aSfut..,
Cu toate că in satul Pt :or,
alţii, au realizat pînă acum 594 raionul Haţeg, există un cămin deci că ei se întreabă ş i, pe D ar. m inerul Rom ulus Jurca nu
bună dreptate: ,,pină cînd vom esle sin gu ru l caz. Ca el au m ai fost
La E o iiify l te. Vagoanele au fost redate la \ fi purtaţi astfel" ?... Cei in cau­ o p eraţi la s p ita lu l d in D e v a de la
timp traficului feroviar, iar sec- - începutul anului şi pînă în prezent
ţiile combinatului au fost mai ză — întreprinderea cinemato­ 800 de pa cien ţi, d in tre Care 156 de
bine aprovizionate. grafică, cinematograful „Vasile c a z u ri au fo st de u rg e n ţă , pe tim p
Roaită“ din Pui şi secţia de în- de noapte. N icio dată însă medicul
uăţâmint şi cultură a Sfatului-
Dacă în cadrul combinatului
nu semai plătesc popular al raionului. Haţeg — A lexan d ru C h irm ig iu nu sa dat la
lo c a ţiis-au realizat anul acesta peste si-nt solicitaţi să răspundă aces­ o p a rte ,, cu to ate că executarea unei
13.000.000 iei economii, o parte
din acest succes se datoreşte şi tei întrebări justificate a înto­ operaţii la lum ina reflectoarelor cere
anul 1955 de exemplu, organe­ dornici de muncă. Pe de altă nătăţit munca îor. Constantin muncitorilor de la transporturi. vărăşiţilor din Ponor. fo arte m u ltă a te n ţie şi m u n c ă.
le C.F.R. au stabilit locaţii în parte, conducerea combinatului Şerban a fost un simplu zilier, Ei, au lichidat locaţiile şi au a- U n colectiv de întovărăşiţi 1. M .
valoare de 43.000.000 lei. In a- a înfiinţat depozitul mecanizat iar astăzi e cel mai bun şi con­ juns chiar să obţină economii. Ponor Kvrxzuzzzzxsxan
nul următor, în loc să scadă pe­ de la Peştiş, fapt care contri­ ştiincios mecanic de locomoti­ Pentru prima oară, în numai
7 luni, s-a realizat 2.696.000 lei
nalizările, ele s-au ridicat la con­ buie serios la scurtarea timpului vă. O contribuţie importantă la economii, faţă de preţul de cost A NUNT
planificat. In comparaţie cn a-
siderabila sumă de 67.000.000 de descărcare şi încărcare a buna desfăşurare a transportu­ nul trecut, preţul de cost al Secţiunea Sanitară şi de Pre­ ministrative, sau studii medii şi
lei. vagoanelor. De asemenea a fost rilor aduc de asemenea meca­ transporturilor s-a redus cu vederi Sociaie a regiunii {Hune­ 8 ani în funcţii economice sau
lărgită reţeaua de căi ferate nicii Andrei Kordoş, Ştefan Su- 12,68 Ia sută deşi volumul lor doara, aduce la cunoştinţa ce­ administrative.
Organizarea producţiei în ca­ a crescut mult în ultima vre­ lor interesaţi că are următoarele
drul combinatului s-a perfec­ din incinta combinatului. Mă­ ciu, Iosif Şoltez, cazangiul Ni­ me. Acest lucru dovedeşte cu posturi vacante Sa Spitalul din — pentru funcţia de şef ser­
sura principală a <constituit-o colae Covaci, lăcătuşul Viorel prisosinţă grijă, preocupare şi Hunedoara : viciu aprovizionare :• studii supe­
muncă. Muncitorii de la trans­ rioare economice şi 4 ani în fun­
ţionat de Ia o zi la alta, iar însă introducerea graficului de Pop şi o serie de alţi munci­ porturi au obţinut un succes — un post de administrator ; cţii economice, sau studii medii
important şi au făcut un salt ¦— un post de şef de serviciu şi 6 ani în funcţii economice.
transporturile frînau mersul circulaţie în cadrul transportu- tori, tehnicieni şi funcţionari. calitativ în organizarea muncii. > aprovizionare.
Se cere însă ca aceste reali- \ Condiţiile de angajare sînt: Doritorii se vor adresa Sfa­
înainte. Situaţia ................ Ljsta fruntaşi­ zări să fie complectate cu altele ^ — pentru funcţia de adminis­ tului popular al regiunii Hune­
mai bune. Realitatea arată că \ trator : studii superioare şi 6 doara, Secţiunea Sanitară, în
nu putea să H Un succes remarcabil al muncitorilor de fa lor creşte de la ani în funcţii economice sau ad­ zilele de luni, marţi, miercuri,
mai dăinuie a- o zi la alta şi între orele 10— 12.
producţiei impu­ mii !H O biectivul de b a ză al în trecerii H Cîie- lanţul realizări­
neau măsuri bi­ ya amănunte 19
lor devine mai
ne chibzuite şi bogat. Măsurile
acestea s-au organizatorice mai sînt încă rezerve care pot ?
găsit. Organizaţia de partid a lui. Pe baza acestui grafic, în care s-au luat şi îmbunătăţi­ fi valorificate. Se mai întîmplă •*
analizat problemele principale fiecare dimineaţă, împreună cu rea sistemului de salarizare a unele deficienţe la furnale şi la
ale transporturilor şi cauzele conducerile secţiilor productive, stimulat interesul muncitorilor oţelărie. De aceea, e nevoie ca
deficienţei. A discutat apoi des­ se stabileşte ce-i de făcut în pentru realizarea sarcinilor şi secţiile; productive să asigure
pre acelaşi lucru comitetul de ziua respectivă. Bătălia princi­ acest lucru se oglindeşte în re­ condiţiile optime pentru respec­ SăurefiE,
secţie şi. conducerea combina­ pală a lucrătorilor din trans­ zultatele obţinute. In anul 1957, tarea graficului de circulaţie, /lorod/TiETL,
tului. Concluzia a fost aceeaşi: porturi se dă acum pentru res­ suma locaţiilor s-a ridicat nu­ iar conducătorii lor să fie mai
e nevoie de organizare şi mun­ pectarea cu stricteţe a acestui mai la 7.800.000 lei. Muncito­ ANRAN DL
că. In cadrul reţelei de trans­ grafic de circulaţie. Pentru rii din transporturi nu s-au de­ aexigenţi faţă de lipsurile con-
porturi se cerea să fie aplicată treaba asta mecanicii de loco­ clarat însă mulţumiţi. Incepînd WZt//?/,
motivă preiau schimbul din cu luna februarie a anului a- statute. Muncitorii de la trans­ rty6/0f/ţLteîc.
disciplina ceferiştilor, norme mers, Ia triaj se întîmplă foarte cesta, ei s-au angajai să evite porturi au dovedit că se pot
precise ş i . responsabilitate pe rar încurcături în dirijarea va­ orice fel de locaţii. Şi oamenii face lucruri bune dacă există
oameni. S-a început deci cu goanelor, iar revizia îşi înde­ se ţin de cuvînt. Timp de 6 luni preocupare. De la ei se aşteap­
organizarea muncii. Din cele plineşte datoria. In focul între­ de zile nu s-a plătit nici un leu tă mai mult, iar acest lucru e
13 staţii s-au organizat numai
4 staţii. Rînd pe rînd au fost cerii socialiste s-au ridicat oa­ penalizări pentru întîrzierea va­ posibil. EBCXTfkjrAN-J.. ___KXJWB&KKc
selecţionaţi oamenii harnici şi meni noi, iar alţii şi-au îmbu- goanelor peste limitele stabili- S. G O R JA N U
MBUEEXi!OfSBBffUSWSSUBBBSUMBM3Bl VSJZ K X 2X W K S 2: