Page 72 - 1958-09

Pag. 4 niinM ffn .fnriiAüSMTrr.rrf Nr. 1170

COMUNICATUL x U iim e le slLri. • x U itm e te ş tiri
agenţiei TASS.

MOSCOVA 22 (Agerpres). — narea guvernului american, am­

TASS transmite următorul co­ basada S.U.A. la Moscova a

municat: După cum s-a anun­ restituit mesajul adresat de N.

ţat în presă, la 19 septembrie S. Hruşciov, preşedintelui S.U.A.

N. S. Hruşciov, preşedintele pentru că ar fi, chipurile, inac­

Consiliului de Miniştri al URSS, ceptabil.

a adresat lui D. Eisenhower, Această acţiune a guvernului F.S. M. cere Adunării Arabia Sauditä a recu n o scu t Propaganda electorala
preşedintele S.U.A., un mesaj cu S.U.A. ar putea ti cu greu a-

privire la situaţia în regiunea preciată altfel decît ca o dova­ fienerale O.H.U. guvernul provizorii cu aju toru l p o liţiei
Taivanului. Mesajul adresat de dă a refuzului cercurilor condu­
şeful guvernului sovietic preşe­ cătoare americane de a da as­ să condamne încălcarea al Republicii A lgeria PARIS 22 (Agerpres). — şului Rennes, el le-a cerut să
dintelui Statelor Unite ale Ame- cultare glasului raţiunii, ca un Charles De Gauile, primul mi­ voteze în favoarea proiectului de
ricji, determinat de serioasa în­ nou exemplu arătînd cît de pu­ libertăţilor democratice CAIRO 22 (Agerpres). — Pînă în prezent noul guvern nistru al Franţei, a făcut la 20 constituţie.
grijorare faţă de agravarea în­ ţin ţin seama aceste cercuri de După cum anunţă agenţia Reu- a fost recunoscut de Republica septembrie o vizită în oraşul
cordării în Extremul Orient, ca­ cererea popoarelor de a se pu­ în Algeria ter, Arabia S auddă a recunoscut Arabă Unită, Libia, Yemenul, Rennes, unde s-a întilnit în clă­ Potrivit agenţiei France
re s-a creat în urma acţiunilor la 21 septembrie guvernul pro­ Irakul,- Marocul şi Tunisia. direa prefecturii cu reprezen­ Presse, în timp ce De Gauile
agresive ale cercurilor guver­ ne capăt politicii zăngănitului PRAGA 22 (Agerpres)'. — vizoriu al Republicii Algeria. tanţi ai autorităţilor looafe şi cu îşi rostea cuvîntarea, în piaţă
nante americane în regiunea armelor, care aduce lumea în CETEKA transmite: Federaţia diferiţi adepţi ai politicii sate. In au început să se audă exclama­
strîmtorii Taivanului şi care pragul războiului şi de a se păşi Sindicală Mondială a trimis o Statele africane protestează împotriva cuvîntarea pe care a rostit-o cu ţii de „Nu“ ! şi fluierături. Po­
constituie o primejdie pentru pe calea reglementării paşnice telegramă secretarului general intenţiei Franţei de a experimenta acest prilej, De Gauile a cerut liţiştii izgoneau din piaţă pe cei
cauza păcii, a fost apreciat pre­ a problemelor internaţionale ne­ al O.N.U., Hammarskjoeld, in arme atomice celor prezenţi să sprijine proiec- care îşi exprimau nemulţumirea
tutindeni de către opinia publi­ rezolvate. Acest răspuns confir­ care se spune: faţă de proiectul, de constituţie.
că ca o nouă iniţiativă importan­ mă încă odată că adevărul îi Bazîndu-se pe informaţiile cu­ TRIPOLI 22 (Agerpres). — de exterminare in masă ori un­ , ' ¦ )¦ C' Relatînd despre vizita lui De
tă a Uniunii Sovietice în lupta doare pe reprezentanţii cercuri­ lese de Comitetul internaţional Poporul libian protestează împo­ de ar fi ele efectuate. Gauile în oraşul Rennes, ziarul
ei consecventă pentru menţinerea lor moi sus menţionate. sindical de . solidaritate cu oa­ triva intenţiei Franţei de a efec­ tul de constituţie ¦ elaborat de „Le Monde“ subliniază că au
şi întărirea păcii în întreaga menii muncii şi poporul alge- tua intr-un viitor foarte apro­ Buhidma, preşedintele sena­ guvern. El a declarat, că ,-,Fran­
In ceea ce priveşte guvernul rian, ale cărui şedinţe au avut piat experienţe cu bombe ato­ tului, a arătat că el consideră ţa trece printr-o perioadă de fost luate măsuri deosebite pen­
lume. sovietic, el va apăra şi de a- loc la Cairo între 12 şi 15 sep­ mice în deşertul Sa.harei. de datoria sa să protesteze îm­ tranziţie“ şi că ea ' a trebui să tru apărarea sa. „Locuitorii o-
cum înainte în mod activ şi con­ tembrie, Federaţia Sindicală preună cu milioane de alte per­ se ocupe de rezoli irea proble­ raşului, scrie ziarul, au fost in
Cu totul altfel au reacţionat secvent cauza menţinerii păcii AŢondială atrage atenţia Adună­ melor care stau in faţa ei după mod evident intimidaţi prin
la mesajul lui N. S. Hruşciov, şi va spune adevărul, indiferent rii Generale a Organizaţiei Na­ ce va fi îndeplinită „formalita­ mari concentrări de forţe poli­
aceia care poartă răspunderea dacă acest lucru este sau nu pe ţiunilor Unite, asupra condiţii tea, care este apropiatul referen­ ţieneşti, prin baraje instalate
directă pentru situaţia din re­ placul acelora a căror politică lor scandaloase în care se va dum“. pe străzi şi prin afluxul jandar­
giunea Taivanului, ce constituie creează în permanenţă focarele desfăşura faimosul referendum milor şi paznicilor din „detaşa­
o primejdie pentru menţinerea unor serioase conflicte interna­ impus poporului algerian de Apoi De Gauile a rostit o cu*
ţionale într-o regiune sau alta către autorităţile militare fran­
păcii. Agenţia TASS a aflat că a globului. ceze cu ajutorul torţei şi repre

Ia 21 septembrie, din însărcî-

Pentru stabilirea de largi relafii comerciale siunilor. F. S. M. in numele Ziarul „Ar Raid“ a publicat soane împotriva experienţelor vîntare de pe balconul prefectu­ mentele republicane de secu­
celor 9.5 de milioane de membri la 20 septembrie un interviu cu cu arma atomică, îndeosebi în rii. Adresindu-se locuitorilor ora­ ritate“.
ai săi, cere cu insistenţă celei reprezentanţi . ai diferitelor pă­ deşertul Şaharei.
între Brazilia şi fările socialiste de a XlII-a sesiuni a Adunării turi ale populaţiei, inclusiv cu Nota de protest adresata de guvernul
Generale a O.N.U. să condamne, cunoscuţi oameni politici din ţa­ Deputatul Abdel Aziz a con­ R . P . U ngare g u v ern u lu i S. U. A .
MONTEVIDEO 22 . (Ager cesare. această nouă încălcare a liber­ ră în legătură cu această pro­ damnat făţiş intenţia Franţei de
preş). — Ziarul brazilian „U1-- Dacă aceste relaţii .comercia­ tăţilor democratice în Algeria a efectua experienţe atomice in BUDAPESTA 22 (Agerpres). In notă sînt citate numeroase
tîijia Hora“ a publicat un arti­ şi -să facă tot ce este necesar blemă. Guvernatorul Tripolita- Sahara şi a cerut convocarea După cum transmite agenţia fapte care dovedesc atitudinea
col redacţional în care se pro­ le, continuă ziarul, încă nu au pentru ca dreptul poporului al­ imediată a unei conferinţe a re­ MTI, guvernul Republicii Popu­ răuvoitoare şi ostilă a diferite­
nunţă în favoarea stabilirii de fost stabilite, aceasta se dato- gerian de a dispune singur de niei, a declarai unui corespon­ prezentanţilor ţărilor partici­ lare Ungare a adresat guvernu­ lor organisme americane in Re­
largi relaţii comerciale intre reşte faptului că forţele care se soarta sa să fie recunoscut şi pante la conferinţa statelor in­
Brazilia şi Uniunea Sovietică şi află intr-un contact strins cu re­ respectat în cele din urmă în dent al ziarului că se pronunţă dependente din Africa, care a lui S.U.A. o notă de .protest în publica Populară Ungară, pre­
celealte ţări socialiste. Ziarul a- prezentanţii monopolurilor ame­ conformitate cu Garta O.N.U.
ricane se străduiesc prin toate împotriva experienţelor cu arirr

rată că Brazilia este interesată mijloacele posibile să împiedice avui loc la Acera, pentru a ii legătură cu intensificarea activi­ cum şi faptul că guvernul

în lărgirea pieţelor de desfacere stabilirea lor şi să menţină ţara Apelul Omanului adresat O. N. U. discutată problema pericolului tăţii subversive împotriva R. P. S.U.A. nu este animat de do­
şi că comerţul cu ţările socia­ intr-o stare de subordonare faţă care planează asupra ţărilor din Ungare dusă de guvrenul S.U.A. rinţa de a stabili relaţii norma­
liste este avantajos pentru, ea. de monopolurile americane. DAMASC 22 (Agerpres). — o ameninţare la adresa păcii şi această regiune. şi de alte organisme americane. le cu R. P. Ungară.
Acest comerţ, subliniază „Ulti­ Vice-imamul Omanului, emirul securităţii ţărilor arabe din re­
ma Hora“, ar permite Braziliei In încheiere, „Ultima Hora“ Saleh el Hariti, a declarat re­ giunea Golfului Persic. El a a- Opinia publică am erican ă condam nă
cere guvernului brazilian să ia prezentanţilor presei din Da­ mintit că A'larea Britanie a con­
nu numai să-şi mărească expor­ toate măsurile pentru stabilirea masc că a adresat un apel Or­ centrat numeroase trupe în a- a lui Dulles
tul, ci i-ar da posibilitatea să de relaţii comerciale cu ţările ganizaţiei Naţiunilor Unite în ceastă regiune pentru a fi folo­
importe mărfuri care îi.sînt ne- socialiste, fapt care va corespun­ care cere să fie inclusă pe ordi­ site împotriva poporului din
de intereselor ţării. nea de zi a actualei sesiuni a
Oman. Emirul Hariti a declarat

Muncitorii japonezi cer desfiinţarea Adunării Generale problema a- că poporul Omariiilui nu va în­ - NEW YORK 22 '(Agerpres). că S.U.A. nu au nici un temei După ce a atras S.U.A. in
tacurilbf tnfp'eîor engleze împo­ ceta lupta sa pînă ce Marea Ziarul „New York Times“ a pu­ pentru a împiedica China să fa­ criza din Orientul apropia!, gu­
Razelor militare americane Britanie nu va evacua necondi­ blicat o scrisoare a cunoscutu­ că uz de dreptul său juridic, vernul republican a împins ime­
triva Omanului. ţionat trupele sale din ţară. lui publicist american Gorliss moral .şi- istoric de, a-şi stabili diat ţara în criza şi mai peri­
Hariti a spus că continuarea Lamont. controlul asupra insulelor de culoasă din Extremul Orient.
coastă în cursul războiului civil
războiului in Oman reprezintă „Cred, se spune în scrisoare, care se prelungeşte în mod arti­ Sub guvernul Eisenhower pu­
că discursul din 11 septembrie ficial ca urmare a ajutorului mi­ terea noastră executivă îşi aro­
TOKIO 22 (Agerpres). — Zia­ locul ei a unor întreprinderi de Isteria războinică din S. U. A. a! preşedintelui Eisenhower în litar acordat de americani regi­ gă într-o măsură tot mai mare
rul „Akahata“ relatează că a- uz paşnic. problema crizei americano-chi- mului lui Cian Kai-şi... Care dreptul de a atrage ţara noastră
proximativ 16.000 de muncitori WASHINGTON 22 v(A. .gser vioane de bombardament ale nc/*e nu face ca amestecul ar­ orn care abordează problemele într-un conflict internaţional.
de la mai multe întreprinderi Ziarul scrie .că greviştii care preş). — In scopul de a înteţi „comandamentului strategic ae­ mai american în Quemoy în fa­ înlr-un mod cît de puţin realist Dar, potrivit constituţiei noastre,
ce deservesc baza militară ame­ fac parte din diferite sindicate psihoza de război, autorităţile rian“, au „atacat“ numeroase o- voarea vechiului şi cruntului poate da crezare doctrinei Ei­ numai Congresul arc dreptul să
ricană Oppama din prefectura au organizat manifestaţii în o- americane au efectuat în cursul biective importante din Canada dictator Cian Kai-şi să fie mai senhower — Dulles, potrivit că­ declare război.
raşul Yokosuka în apropierea zilei de 20 septembrie manevre şi S.U.A. In afara . avioanelor fundamentat sau mai puţin ab­ reia insula Quemoy care se a-
Kanagawa, care au declarat la de vînătoare şi a artileriei anti­ surd... flă la o distanţă de mai puţin In prezent am ajuns într-un
căruia se află baza americană de apărare antiaeriană în estul aeriene, la aceste manevre au de 7 mile de China şi de apro­ stadiu cînd printr-un amestec
19 septembrie o grevă în spri­ menţionată. Reprezentanţii mun­ Statelor Unite şi în Canada. Po­ participat şi unităţi înzestrate Este cît se poate de clar ximativ 7.000 mile de San Fran­ militar prezentat ca un fapt sâ-
citorilor s-au prezentat la can­ trivit agenţiei France Presse, a- cu rachete. cisco, trebuie să .fie apărată de vîrşit, preşedintele poate folosi
jinul revendicărilor lor, au ce- celaria primului ministru şi la In memoriu se propune ca in americani, de dragul securităţii arma atomică şi poate sili Con­
ambasada americană unde au şcoli ie superioare să fie primiţi noastre naţionale ? Pe acelaşi
riit ¦evacuarea de către ameri­ prezentat revendicările lor. tineri care au deja experienţă temei guvernul Mao Tze-dun ar gresul şi ţara să ducă un în­
in viaţă, un stagiu de muncă putea afirma că securitatea Chi­ grozitor război mondial in care
cani ă a'eesfei baze şi crearea în practică, care şi-au manifestat nei depinde de controlul ei asu­ să fie folosite bombe cu hidro­
aptitudinile şi dorinţa de a con­ pra insulei Santa Cătălină din gen.
MOSCOVA 22 (Agerpres). — Pentru întărirea legăturilor tinua învăţătura. Trebuie să se apropierea litoralului Californiei.
TASS transmite: La 21 septem­ ţină seama însă nu numai de Aşadar, în ce priveşte cea mai
brie „Pravda“ a publicat me­ şcolii cu viaţa dorinţa candidatului, ci şi de a- De două luni, guvernul Eisen­ importantă problemă pentru po*
moriul lui N. S. Hruşciov, a- precierea dată activităţii sale hower ţine poporul american şi por, problema participării la un
probat de Prezidiul C. C. al peste 2.500.000 de persoane. ?orale şi fără frecvenţă, fără cru posibilitatea de a absolvi de către organizaţiile obşteşti. întreaga lume într-o stare de război, în ţara noastră există
P.C.U.S., consacrat problemelor N. S. Hruşciov subliniază că întreruperea muncii în producţie. şcoala medie, iar apoi şi învă­ încordare din cauza politicii lui o putere executivă dictatorială.
întăririi legăturilor şcolii cu via­ Trebuie evitată de asemenea si­ ţămîntul superior. N. S. Hruşciov subliniază că Dulles de echilibristică în pra­
ţa şi dezvoltării continue a sis­ şcoala sovietică este chemată să tuaţia, arată N. S. Hruşciov, în dezvoltarea şcolii superioare gul războiului. Poporul american este plictisit
temului învăţămîntului public pregătească nu numai oameni cinci şcolile serale îşi pun drept In memoriu se propune ca de această politică samavolnică
în U.R.S.S. multilateral instruiţi, care să pentru copiii deosebit de talen­ şi periculoasă a lui Dulles de
amestec în întreaga lume“.
N. S. Hruşciov relevă că în
cei 40 de ani de putere sovietică,
îr.văţămîntul mediu şi superior

din Uniunea Sovietică au ob­ cunoască bine bazele, ştiinţei, sarcină numai pregătirea pentru taţi să existe, ca o excepţie, şcoli sovietice trebuie să se urmeze
ţinut succese mari. In Rusia dar totodată oameni capabili intrarea în instituţii de învăţă- medii corespunzătoare în care îşi îndeosebi linia învăţămîntului
prerevoluţionară, în 1914, în şco­ pentru o muncă fizică sistema­ mint superior. In aceste şcoli vor însuşi cunoştinţele de şcoală seral şi fără frecvenţă. El este

lile primare şi medii învăţau în tică. Toţi elevii, fără excepţie, elevii trebuie să aibă posibilita­ medie necesare pentru continua­ de părere că 'în majoritatea in-

total 9,600.000 de elevi; în anul arată N. S. Hruşciov, ar trebui tea ca, paralel cu învăţămîntul rea învăţămîntului în instituţii- stituţii lor de învăţămînt superior

şcolar 1957—1958 numărul ele­ incluşi, după absolvirea a şapte mediu general, să-şi adîncească le"corespunzătoare de învăţămînt studenţii trebuie să urmeze pri-

vilor din şcolile sovietice de cul­ —¦ opt clase, în munca de folos cunoştinţele profesionale. încă superior. mii 2—3 ani de cursuri fără a-şi Miercuri 24 septembrie 195Ş
tură generală a lost de întrerupe munca în producţie
28.700.000, iar împreună cu *•*' *•>***•¦«-••**«>•*•«•*• • 4h • >»¦»>» #»>#»! »fi »*-#»»-¦»»¦«•»>«« Incepînd din al treilea an, ei tre­
şcolile de adulţi — 30.600:000. buie scutiţi de munca în produc­
Deosebit de mari sînt succesele i « ţie 2—3 zile pe săptămînă şi, SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE :
obţinute de învăţămîntul public i abia în ultimii doi ani de învă­
într-o serie de republici uniona­ t Memoriul Iul N. S. Hruşciov aprobai de Prezidiul C . C. i ţătură studenţii trebuie scutiţi D E V A : Trei întîm plări ; S tartul ti­ ciuna ; I L I A : Epave ; S IM E R IA : B u­
le, a căror populaţie a fost în « complect de această muncă, cu n e re ţii; P E T R O Ş A N I: C ăpitanul bă-
trecut aproape în întregime a- al P. C, U S. * excepţia timpului necesar pentru irînei c a ra p a c e ; B alada vo in ic u lu i; nicul au to m o b il; L O N E A : S pionaj
nalfabetă. In Rusia prerevolu­ * i practica în producţie. BRAD : Două mame ; A LBA IU L IA :
ţionară, în instituţiile de învă- 4 i» . Locul acţiunii B erlin ; S E B E Ş : S pio­
ţămînt superior şi în şcoli tehni­ t N. S. Hruşciov propune să se naj' c o n tra s p io n a j j H A Ţ E G : S im p a ­
ce învăţau în total 182.000 de t reia >practica înfiinţării de uzi­ ticul nostru d o c to r; O R Ă Ş T IE ; M in ­
studenţi. In prezent numărul lor n e — şcoli superioare. Ei subli­
este de peste 4 milioane. -f>. .f ‘O•>*• >*. « . , >4>>4. •• *¦*- niază că în şcolile superioare contraspionaj: B A R U M A R E : Legen­
trebuie să <existe o largă bază
N. S. Hruşciov arată că as­ obştesc în întreprinderi şi în din şcoală trebuie începută pre­ N. S. Hruşciov subliniază că pentru munca practică a studen­ dă d in P o le z ia ’; Z L A T N A : In t r e două
tăzi’şcoala sovietică de zece ani colhozuri. gătirea oamenilor pentru pro­ pentru înfăptuirea proiectatei ţilor şi, că aceste şcoli trebuie
nu îndeplineşte sarcinile pregă ducţie, pentru o muncă utilă în reorganizări este necesară o'pe-‘ organizate, în special, pe lingă fe m e i; T E IU Ş : Legea o perm ite ; A-
tirii tineretului pentru viaţă, ci N. S. Hruşciov propune să societate — subliniază N. S. noadă de trecere de 3—4 ani, întreprinderi şi mari »gospodării
îl pregăteşte numai pentru intra­ se împartă învăţămîntul mediu Hruşciori El propune să se acor­ în cursul căreia trebuie menţinut agricole. P O L D D D E S U S : O vară neobişnuită.
rea în instituţiile de învăţămînt în două etape : Prima — şcoala de avantaje acelor elevi ai şco­
superior. Subliniind că în ac­ de 7 sau 8 ani în care învăţă­ lilor pentru tineretul muncitor un anumit număr al şcolilor de N. f S. Hruşciov propune ca SELECT!UNI DIN PROGRAMUL DE RADIO <;
tualele condiţii în institutele de mîntul să fie obligatoriu pentru şi sătesc, care îmbină cu succes zece ani existente în momentul măsurile cuprinse .în memoriul
învăţămînt superior ale U.R.S.S. toţi ; a doua etapă — de 2—3 învăţătura cu munca în produc­ de faţă. său să fie discutate pe larg pe P ro g ra m u l I : 6,4 5 A te n ţie la s t a r t ; zică u ş o a r ă ; 16,50 C urs de lim b a
pot Ii admise anual aproxima­ ani pentru obţinerea de cunoş­ ţie şi, printre altele, să fie scu­ linie de; partid şi stat, precum
tiv 450.000 de persoane, N.' S. tinţe profesionale, diferenţiate tiţi 2—3 zile pe săptămînă de Relevînd că în prezent mulţi şi în presă; iar hotărîrile concre­ 7.30 M u zic ă p o pu lară • rom încască ; rusă ; 17,20 N oi m edicam ente ro m î­
Hruşciov arată că în perioada pentru oraşe şi sate. tineri, care termină şcolile su­ te cu privire Ia reorganizarea
1954—1957 din rîndul absolven­ munca în producţie pentru ca în perioare, nu . cunosc bine pracr şcolii să fie adoptate definitiv în 8.00 M a te ria le din p r e s ă ; 9,00 M u zică neşti ; 17,30 D in m uzica p o p o a re lo r;
ţilor şcolilor m ediiiî u intrat N, S. Hruşciov consideră po­ aceste zile să se poată consa­ tica şi nu sînt pregătiţi suficient
în şcoli superioare şi tehnice sibilă şi o altă cale de continua­ cra pe deplin învăţăturii. Pentru pentru munca în, producţie, N. cadrul sesiunilor sovietelor su- din o p e re ; 9,30 V re a u să ş tiu ; 11,03 !8 ,0 5 L a u re a ţi ai C on cursu lui m u zical
re a învăţămîntului pentru tine­ a se evita supraîncărcarea ele­ S, Hruşciov. propune; să .se e:,
retul care a absolvit şcoala de vilor, N. S. Hruşcio.v propune fcctueze şi o reorganizare a şco­ pieme ale republicilor. unionale. T e a tru In m ic r o f o n ; „ P o v e s te de d r a ­ in te r n a ţio n a l „ G e o rg e E n e s c u “ ; 18,55
8 ani şi anume, munca în pro­ ca durata învăţămîntului în a- lii superioare sovietice. Sistemul
ducţie şi concomitent învăţătura ceste şcoli să fie fixată Ia 3—4 învăţământului superior,: scrie goste“, adaptare radiofonică, după .p ie­ S fatu l m e d ic u lu i: ..„Despre educarea
la cursuri profesionale. ani. El subliniază că dezvolta­
rea largă a reţelei de şcoli se­ el, trebuie reorganizat, învăţăj sa lu i R o n s ta n tin S im o no v ; 13,30 G în - ’ c o p ilu lu i“ ; .19,00 M u zic p uşcară ; 19,30
N. S. Hruşciov consideră in­ rale şi fără frecvenţă va da tu­
turor celor care doresc acest lu­ mîntul superior trebuie apropiat ‘ tă M a g d a C o n s ta n tin e s c u ; ' 14,00 M u z i­ O p e ra : „N o ap te de m a i“ , de R im ski-
dicat ca a doua etapă a învă­
ţământului mediu să constituie de producţie şi legat cu adevă- că ' de e s tra d ă ! 16,15 Vorbeşte M o s ­ K o rs a k o v ; 22,03 M u zică de estradă ;
învăţămîntul tineretului în şcoli
rat de producţie. c o v a ; 1 8 ,0 0 -T n slujba p a tr ie i; 18,30 22J30 In te rp re ţi de altă dată ai m u ­

M u z ic ă p o pu lară rom înească j 10,05 zicii po pu lare rom îneşti.

R ăspundem as cu ltăto rilo r j : 19,30 M u zic ă Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 ;
u ş o a r ă ; 19.55 N ffapte b u n ă ,' c o p ii; 7,00; 11,00: 13,00; 15,00;
20.30 J u rn alu l ' s a te lo r; 21 j30 M u zic ă 17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
uşoară de com pozitori r o m în i; 23,23 23,52 (programul I ); 14,00;
16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­
M e lo d ii populare rom îneşti. Programul gramul II).

I I : 14,30 G oncert de p rin z i; 16,20 M u -

Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9, Telefon: 1 8 8 ; 189 1 75. la x a plătită in nu m e ra r conform aprobării Dire.'ţiunii Generale P.T. T.R. nr. ^ d .TZO din 6 noiembrie 1949. — Tipări ; întreprinderea Poligrafică „1 MAI“ — Deva.

*