Page 74 - 1958-09

Pag. 2
D a c ă in tfi în 11-
!vada staţiu nii expe­
A C O L O UNDE SE APLICArimentale Geoagiu.
pe care aceasta o
are în Peştenifa; ŞTIINŢA
raio n u l H aţeg, nu
poţi să nu ră m îi im ­
presion at ch iar de
la în c e p u t. C o ro a n e le io n a ta n ilo r şi a le s ta ţiu n e a e x p e rim e n ta lă a lu a t în p ri­ au ce-i drept p ro d u c ţii m a ri, d a r nici
a lto r soiuri de m e ri s-au aplecat pînă
Ia p ă m în t sub povara' r.badelor. D a c ă
nu li s-ar fi pus la tim p propte (zeci sînt în tr-u n pom ?
de propte la fle c a re p o m ) a tu n c i cu
sig u ran ţă crengile s-ar fi rupt şi m erii pînă Ia 400 kg. D acă facem o simplă nului m uncitor in divid ual Lăsconi care-i „secretul". In prim ul rîn d am
a r a ră ta ca nişte ciungi.
L -a m în tre b a t pe tov. lo an Pascu,
te h n ician u l ag ro n o m , care răsp und e de
în g rijire a livezii, dacă au m ai avut o
producţie aşa de m âre.
— Nu ! producţia din anul acesta t
ceva neobişnuit — a spus el. D e fapt
> -‘?iA' *<S>_
A CTIV ITA TEA FEM EILO R
din G.A.C. Simeria Veche
S fîrş it de zi. P rim ele um bre ale înse­
ră rii m -au găsit în curtea gospodăriei
agricole colective din S im eria Veche.
A ci, co lectiviş tii dădeau zor- să -term in e
treieratul ultim elor care de trifo i aduse
peste zi. D e la o rele 12 p în ă s e a ra se
treierase peste 500 kg . de sentinţe. M -a
surprins un fapt; la batoză fem eile
erau m ai m ulte decît bărbaţii. P rin tre
acestea se găsea şi M a r ia .Iu n ie, V i o ­
rica D ă ră b a n ţ. M a ria Săbău şi altele.
In tru îri vdrbă cu brigadierul Ghecrghe
Dănescu, care-m i spune cu sem nifica­
ţie „L a noi în gospodărie fem eile sînt
o fo rţă m are” . A poi îrtcepe să poves­
tească de faptul că în brig ada sa are
m ulte colectiviste care m uncesc alături
du b ă rb aţi. E le murtcesC ctl pricepere,
d a u lu c ru bun şi în a fa ră de aceasta de fe m e i au c r itic a t fa p tu l că la g r ă ­
au şi cele m ai m ulte zile-m uncă.
Aşa am a fla t despre V io rica D ă ră ­
banţ, Zenovia B îrcean, M a ria Junie,
R aveca G ruiescu şi încă m ulte altele
că sînt prin tre cele m ai bune colecti­
viste. D in tre acestea V io ric a D ă ră b a n ţ
este şi pu rtăto are a insignei „F ru n taş
al recoltelor bogate“.
T o t dintre femei a fcst pusă ca b ri­
gadieră în p rim ă v a ra acestui an colec­
tiv is tă E lisa b eta Ig n a . Ea îşi în d ru m ă
cu pricepere brig ad a care grupează a-
p ro a p e la o s u tă d e m e m b ri şi c o n d u ­ A d e la C ojocaru. C în d este vorba de
cerea gospodăriei este m u lţu m ită de
munca sa. ‘-"P -Şjtj;
In anul acesta fa ţă de tim pul care
a fost m ai puţin fa vo rab il ag ric u ltu rii,
pe ogoarele G .A .C . S im eria recolta de
grîU s-a rid ic a t lâ 1.400 kg . la ha. Ca
avans, colectiviştii au p rim it cîte două
kg. grîu la zi-m uncă şi tot ca avans
AGROTEHNICA*
m ire livad a num ai de un an.
— A ţi c a lc u la t cam cîte kg. de mere ducţia de fru c te din liv a d a s ta ţiu n ii ex­ m ic u lto rilo r d in re g iu n e re z u lta te le ex­
— D a. S în t 200-300 kg. Ba unii a i livezii staţiu n ii, am văzut liv a d a ţă ra ­ ţifice pe care Ie face staţiu nea. Ia tă
socoteală, ar veni cam 50.000 kg. mere
la un ha. de liv a d ă şi dacă a r fi e v a­
luate num ai la 3 lei kg. ar însem na
un venit de 150.000 lei la ha.
P rin îm p reju rim i am văzut m ulte li­
vezi, unele ale g o sp odăriilor colective
altele ale lu divid uaD ilor, M u lte din ele
în bani au m ai p rim it în m edie cîte
8 lei la zi.
O d ată cu colectivizarea în -în tre g im e
a satului, a crescut în rînd ul fem eilor
şi in te re s u l ca g o s p o d ă ria să o b ţin ă
rezultate to t m ai m ari. Com isia de fe­
mei din cadrul gospodăriei a adus în
acest sdop un aport înseninat. Ea a
m obilizat fem eile la toate acţiunile în ­
treprinse, arătîn d u -le că, fiind unite,
se po t o b ţin e succese m a ri. O d a tă cu
aceasta a cresc u t şi s im ţu l de ră s ­
pundere al colectivistelor. In adunările
generale ele c ritic ă cu tă rie părţile
negative în m uncă şi propun soluţii
de îm bu nătăţire. U rm ă to ru l exem plu în
acest sens este concludent: L a una din
ad u n ările generale, m etnbrele comisiei
dina de za rz a v a tu ri se lucrează cu
braţe din afară de gospodărie, plătiri-
du-se în b ani, lu cru pe care-1 pot face
cu u ş u rin ţă şi m e m b rii g o s p o d ă rie i. Şi
to t a tu n c i, fe m e ile au Cerut să li se
încredinţeze lor grăd ina de zarzava tu ri.
P ro p u n e re a a fo s t c o n s id e ra tă b u n ă şi
din p rim ă v a ră o echipă de 10 fem ei a
lu at în prim ire g răd in a. D in recolta
g r ă d in ii, d rep t re z u lta t a l m u n c ii fe-
m eilo r, gospodăria a v în d u t a tît pe
p ia ţa lib e ră , c ît şi m a g a z in e lo r a p ro z a r Prin faţa juriului şi a spectato­
produse în va lo a re de peste 85.000 lei.
In rîn d u l c o le c tiv is te lo r este şi o de­
putată în sfatul popular raio n al: tov.
vreo acţiune obştească o rg a n iz a tă de
sfatul popular sau alte organe locale,
tov. C ojocaru este aceea care m o b ili­
zează fem eile. Gospodăria are şi o
g ră d in iţă de copii sezonieră, pe care tot
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1171
Acest fapt m -a AMINTIRI DIN TURNEE
determ inat să-i rog
pe tov. te h nician
Pascu să-m i destăi-
nuie „secretul" a- , — Mult s-a scris prin ziare bănuit niciodată. In aceşti ani tului, organizam, seară de sea«
cestei recolte boga­ şi reviste despre corul nostru, ni s-a oferit ocazia să vizităm ră, serate la care participaţi, pe
te de fruo te din li­ al poienarilor — începu lancu foarte multe oraşe, să concer­ lingă alte formaţii aîtistice din
Şerbu. Despre unele „mărunţi­ tăm în Capitală, să fim apre­ ţară, şi delegaţi din străinătate.
vada staţiunii, şuri”... nu s-a scris încă şi cred ciaţi. Tovarăşii de la conduce- Veneau la cantonamentul nos­
că acuma, cînd sărbătorim a
— Cu plăcere — m i-a spus el. S în- 50-a aniversare a corului, n-ar I tru englezi, negri, irlandezi şi
strica să scoatem în vileag cî- alţi tineri de peste mări şi ţări.
pe de p arte nu s în t aşa de m a ri ca p ro ­ tem d o rn ic i să îm p ă rtă ş im tu tu ro r po- leva, care au tăcut ca veselia şi ' if ?d'l Dansam „Periniţa”, pînă obo­
buna dispoziţie să ne însoţească seam. Ba, un student englez s-a
peste tot în drumurile noastre, IA N C U ŞER B U îndrăgostit îog de învăţătoarea
cu ocazia programelor ce le-am m em bru în corul din P oiana din 1918 din Jina. Nu-i vorbă, învăţătoa­
perim entale, In im ediata vecinătate a perienţei noâstre şi a cercetărilor ş tiin ­ dat. rea era frumoasă, ca toate fe­
re s-au îndrăgit de noi, ne-au tele de pe la noi. Cu irlandezii
lancu Şerbu nu-i corist de dat posibilitatea să ne afirmăm, ne-am făcut prieteni „la cătă-
azi, de ieri... Are 40 de ani în să fim cunoscuţi în toată ţara ramă”... Intr-o seară ne-am în-
activitatea corală şi n-a lipsit de şi chiar peste hotare. Frumoase tîlnit cu ei la un restaurant.
Ia nici una din manifestaţiile amintiri ne leagă mai ales de Nu ne-au-slăbit pînă nu le-am
Adatn, In tre liv a d a lui şi cea a sta­ săpat în ju ru l pom ilor. In tim pul verii artistice date de corul poienari­ Buoureştiui nostru drag. Cînd cîntat „Jieneasca“ şi alte cînte-
lor. De la bun început, învăţă­ cu Festivalul Mondial al Tinere­ ce ciobăneşti.
ţiu n ii experim entale este un contrast am prăşit âcest teren de cîteva ori. Ca torul loan Tănase l-a repartizat
izbitor. U n măr ionatan din livada Îngrăşăm ânt ârn dat — cînd s-a să­ Neuitate vor rămîne pentru
ţă ra n u lu i m uncitor, deşi este destul de pat — cîte 100 kg. băleg ar şi 3-4 ca tenor, acolo se află şi azi, noi „seratele“ organizate chiar
m are, nu are dccît cel m ult 5-10 kg. kg. a zo ta t de a m o n iu am estecat cu reprezentînd cu cinste vechea ge­
m ere superfosfat la fiecare pom. neraţie de corişti, constituind în în vagoanele cu care călătoream
toate vremurile un exemplu de prin ţară. Voia bună, veselia,
P entru combaterea dăunătorilor am disciplină şi conştiinciozitate. Fi­ cîntecul şi jocul erau prietenii
gura lui senină. Vorba domoală noştri ce ne însoţeau peste tot.
făcut două s tro p iri de ia rn ă cu ulei şi aşezată, încrederea în puterea Nu vom uita nici de baia făcu­
colectivului şi năzuinţa lui spre tă în Streiul repede şi cristalin,
,¦>? U . h o rtico l. S-aU m ai fă cu t s tro p iri de a ajunge la rezultate din ce în cu ocazia turneului organizat
vară contra Sam-Joseului, a g ă rg ă ri­ ce mai bune l-au tăcut pe ve­ pe la Petroşani şi Lupeni. Nu
ţei flo rilo r şl a r a p ă n u lu i. C a m aces­ teranul corist să fie iubit şi a- vom uita nici de primirea caldă
predat de toţi. şi sinceră ce ni s-a făcut peste
tea sînt principalele lu crări pe care tot. Mulţi din cei care ne-au
— Cele mâi frumoase amin­ primit cu simpatie prin oraşele
le -a m făcut, ia r re zu lta te le le poate tiri din activitatea corului nos­ şi satele lor vor fi prezenţi la
tru sînt legate de anii de după sărbătoarea corului nostru. Noi,
vedea oricine. 23 August 1944 — ne spunea poienarii, le vom dovedi că sîn-
lancu Şerbu. De fapt, în anii tem tot atît de primitori şi că
In tr-a d e v ă r, rezultatele sînt m ari şi-i noului regim am cunoscut şi ştim să fim la înălţime cînd e
vorba de musafiri dragi.
lib e r o ric in e să le v a d ă . d a r socotim noi succesele pe care nu le-am
că nu toţi ţă ra n ii m uncitori au ocazia
şi p o s ib ilita te a să se deplaseze la Peş-
teniţa. De aceea, am crezut că e folo­
sitor să în făţişăm aceste rezultate prin
fo to g ra fiile de m ai jos.
In p rim a fo to g ra fie se vede u n u l din
m erii încărcaţi de fructe ai staţiunii
e x p e rim e n ta le . In cea de-a doua se
vede un m ăr ionatan din livada ţă ra ­
nului m uncitor Lăsconi A dam , în care
fructele sînt foarte rare. Aşa după cum
am a ră ta t, cele două livezi sînt una nM Ă S C Ă R IC I
lin g ă a lta . a v în d aceleaşi c o n d iţii de s.
clim ă şi sol, N u m ai că livad a ţă ra n u ­ U n afiş pus la loc vizibil în holul
lui m u n c ito r nu a p r im it în g r ijir ile pe cinem atografului din V ulcan anunţa z i­ raional (nu spunea oare) va pre­ altceva decît „m îin l lu n g i". Aceşti prel
care le-a p rim it cea a staţiu n ii şi ca zenta recitalul um oristic „S ă -ţi fac ca­ tinşi artişti, în fond nişte m ăscărici
u rm a re şi pro d u c ţia este scăzută. lele trecute că un ansam blu al sfatu lui ric a tu ra " , cu concursul cunoscutului o rd in a ri, p rin „s c a m a to rii", p rin strîra-;
co m ic bucu reştean M a n d y şi p a rte n e ra b ă tu ri şi g lu m e n e s ă ra te au în ş e la i
sa D id e l R iş n o v e a n u . C u rio ş i, şi b u cu ­ sute de oam eni. Nu putem înţelege
cum Secţia de în v ă fă m în t şi cu ltu ră
Oo Noul profesor roşi în acelaşi tim p că vom petrece o a s fa tu lu i p o p u la r a-1 ra io n u lu i P e tro ­
seară veselă, am in tra t în sală. şani, a dat aprobarea acestor „m ăs i
cariei" pentru prezentarea unor specta­
M u lt m ai tîrziu de ora anunţată cole sub orice critica în lo calităţile
V ă ii Jiului.
In urmă cu elfiua ani pe listele concurenţilor care s-au ( 2 1 ) , c o rtin a se rid ic ă d în d la iv e a lă
Noi, m uncitorii din V ulcan, aşteptam
prezentat la examenele de admitere de la facultatea de isto­ „an sam blu l” , compus din nici m ai ca acest prog ram să reflecte viaţa,
noul, realiză rile, să ne ofere o seară
rie din cadrul Universităţii „C. I. Parhon", figura şi numele m ult nici m ai puţin de... trei persoa­ plăcută, însă am fost înşelaţi.
lui Ovidiu Popescu. Pe măsură ce examenele sporeau, numărul ne (cei doi „ren u m iţi" şi un acor- P e n tru ca pe v iito r să nu se m a i
în tîm ple asemenea înşelătorii, e bine
concurenţilor trecuţi pe listă scădea mereu. Numele aces­ deonist) care-şi începu prog ram u l. D ar, ca organele com petente să verifice m ai
cu a te n ţie p ro g ra m e le a rtis tic e ce se
tuia insă, a rămas pînă la sfîrşit şi, in scurtă vreme, purtăto- în locul cîn lecelcr populare rom îneşti prezintă în faţa m uncitorilor m ineri
din Valea Jiului.
tov. C ojocaru o conduce. In v a ra a- 1ral lui, a gustat bucuria reuşitei. Devenise student. şi m a g h ia r e a n u n ţa te pe afiş, sp ecta­
ceasta au fost în s c riş i 28 de copii şi U N G R U P DE M U N C IT O R I
d in tr e ;aceştia ,26 au frecventat cu re -, De atunci au trecut 5 ani. In cursul acestora tlnărul Ovi­ torii (c irc a 400) au „făcut cu no ştin­ D IN V U LC A N
gularitate_ grăd iniţa.
diu Popescu a muncit mult, A citit şi a învăţat zi de zi pentru ţă" cu nişte glum e de prost gust,
Fem eile din G . .G . S im eria Veche
muncesc cu dragoste nu num ai pe o !a-şi îMbogăţi bqgajul -$te 'cunoştinţe. Mai ales în ultimii trei - bancuri învechite ce s-au au zit cu m uiţi
goarele gospodăriei, ci şi în munca
culturală. In cadrul căm inului cu ltu­ ’ani, pfieocupafăă'r' âedr se" -bine in specialitatea ce ani în -u r m ă prin •m ah ala lele oraşelor,
ral din sat fu ncţion ează o echipă de Nimic, deosebit a fară de nişte „s a tire “
teatru, iar în gospodărie o brigadă a r­ , şi-a ales-o, a stat mereu în atenţia sa.
tistică de şg itaţie. In aceste două for­
m aţii Culturale activează aproape 20 Şi iată că acum, Ovidiu Popescu a trecut şi de emoţiile la adresa celor cu „m îna lu n g ă “ . D a r
de fem ei. Succesele cercului de teatru
ca şi ale b rig ă zii artistice de a g ita ­ !examenului de stat pe care l-a luat încă din prima sesiune. vorba proverbului „R îde ciob de oală
ţie din G .A .G . S im eria ’ Veche sînt
bifte cunoscute în tot raionul H u n e­ După terminarea facultăţii, fusese repartizat la Şcoala me- é spartă" -n ici aceşti in d ivizi nu sînt
doara.
die din Hunedoara. & >
S. M U N T E A N U
Sunase. Elevii se grăbeau spre clase. In scurt timp şi
profesorii se îndreptau spre clasele unde urmau să aibă ore.
Spre una din ele a pornit şi profesorul utemist Ovidiu Popes­
cu. Avea să ţină prima sa oră de istorie. Emoţiile începutului
nu l-au cruţat.
L Dar cită bucurie după prima lecţie de istorie reuşită Cită
? mulţumire. &
GonififiPi pe marginea festivaluhd tiiuKtoloi
inter-íntreprinderí din Hunedoara
Prima fază a festivalului din şei (instructor şi creator de tete bune din sector. Astfel ea
acest an al tineretului I.C.S.H. texte sudorul Dumitru Vlad) a adus laude fruntaşilor secto­
ce s-a desfăşurat duminică la este o brigadă trainică, consti­ rului şi le-a cintat cintecele
Hunedoara a constituit un bine­ tuită din sudori şi lăcătuşi ca preferate. Prin cîntec, brigada
venit prilej de trecere în revis­ Neagu Luca, Nicolae Olteanu, a împletit tisul copios cu sati­
tă a activităţii formaţiilor artisr Gh. Nadu, Gh. Boieru etc. Cu­ ra muşcătoare. Fiecare fragment
tice existente în întreprindere. tidle adresate de brigadă direct din program a fost bun, con­
şi fără mănuşi au constituit de cret, legat de viaţa de zi cu zi
rilor s-au perindat cu această atitea ori pîrghii de seamă în a sectorului. Premiul I pe care
ocazie trei brigăzi artistice de îndreptarea lipsurilor din sector. l-a obţinut deci este pe deplin
agitaţie — brigada sectorului meritat.
mecanic-şef, sectorului montaj- Ca si in alte rinduri, briga­
instadaţii şi a direcţiei adminis­ da s-a prezentat la festival vi­ A doua brigadă artistică de
trative. Disputa pentru primul guros, unitar. Sugestiv şi plin agitaţie care s-a prezentat la
loc a fost dîrză. de inventivitate, colectivul ar­ festival a fos't a direcţiei admi­
tistic ai brigăzii a criticat co­ nistrative. Deşi nou constitui­
Brigada sectorului mecanic lectivul de redacţie al gazetei tă, brigada s-a impus prin teh­
de perete a secţiei care nu se nica artistică şi tăria cu care
WKKm>. ¦ mai preocupă de scoaterea la a atacat problemele. IN CLIŞEU : Prima oră de istorie la clasa a Vl-a C. u s
timp a ediţiilor gazetei (gazetă
premiată la concursul gazetelor Brigada artistică de agitaţie
de perete pe regiune), a criticat a sectorului montaj — instala­
constructiv pe muncitorul Cro­ ţii a prezentat sceneta satirică
itorii, a luat atitudine împotri­ „Creionul roşu“. Interpreţii pie­ Şcolii medii din Hunedoara. Elevul Nicolae Socandăr scos la ^
va normatoruiui Crişmaru,’ îm­ sei au reuşit să stîrnească pu­
potriva manifestărilor netovără­ blicului sentimente dezaproba­ hartă răspunde întrebării puse de prof. de istorie, Ovidiu Po
şeşti ale maistrului Weber. Din toare faţă de birocraţi.
programul brigăzii nu a fost pescu. E. ARM EAN
scăpat insă nici caracterul en­ Tot de la I.C.S.H. ia laza pe
tuziast al muncilor voluntare întreprinderi a festivalului tine­ într-un număr mare de formaţii dea de gîndit atît responsabb
ale sectorului şi nici cei ce se retului s-au mai prezentat tara­ artistice din cadrul numeroase­ Iilor culturali şi comitetelor
tul de muzică populară, solişti, lor întreprinderi şi instituţii ale sindicale din întreprinderile ce
eschivează de la acestea. Bri­ recitatori. Hunedoarei, dacă programele a- s-au prezentat la festival, cît şi
gada a criticat de asemenea pe cestora erau bine pregătite, iar secţiilor de învăţămint şi cultu­
puţinii beţivi ai sectorului, pe Felul însă în care s-a desfă­ festivalurile bine organizate, ră ale sfaturilor populare oră­
ciubucari. şurat în general faza pe între­ apoi anul acesta nu se pot spu­ şenesc şi raional. Organizato­
prinderi a festivalului tineretului ne aceleaşi cuvinte bune despre rii, hesponsabilii culturali să-şix
Brigada artistică a avut în din Hunedoara, impune cîteva prezentarea şi organizarea pri­ privească sarcinile ce le-au fost
vedere însă şi fruntaşii şi fap- constatări neîmbucurătoare. Ast­ mei iaze a festivalului. încredinţate cu mai mult simţ
fel, dacă în anii trecuţi fazele de răspundere. Ei trebuie să
OOOCOCOOOOOOOOOCOOOOOOOOOCXXJOOQSOOOOOCOOG festivalurilor tineretului erau Programele puţin mai reali­ pregătească şi organizeze mai
animate de o participare vie şi zate dar net sub posibilităţile atent atît formaţiile artistice cit
şi realizările din anii trecuti — şi locul desfăşurării festivalului.
prezentate la festival de
I.C.S.H., C.S.H. şi Trustul 4 Numai astfel festivalul orăşe­
construcţii—nu pot să scoată din
impas desfăşurarea în ansam­ nesc şi cel raional ce se apro­
blu a primei faze a festivalului.
Această primă iază — faza pe pie, o să se bucure de succesul
întreprinderi — ar trebui să
pe care muncitorii hunedoreni
îl doresc şi il aşteaptă.
In clasa nou spoită, cu b ă ncile o r- g 3i?3fUKLl'<ÚJMUi'•'A1¦'
donat aranjate, tovarăşa învăţătoare g
ş i-a p r im it cu d ra g o s te şi c ă ld u ră no ii LĂ 2 6
elevi. S în t cei m ai m ici, cei din clasa
l-a, ia r ei ţin să-i m ulţum ească. B u­ I1 III
usu
chetele de flo ri înlocuiesc frazele slîn -
CENTRAL
gace.
IN C L IŞ E U : Cei m ai m ici elevi ai ŢB A prpr
Şcolii m edii m ixte „P etru G ro za“ eiFn Lp Uf i if1il1,isi
din D eva oferă flori prim ei lor în v ă ­
ţătoare, tov. A laria Ghebea. H
oooooeoooooeooooooooooQooooooo ooooocooooo » n o * » n x t r i w - .T n -ire ra 'Z T -M a a B iw •xi 'KJ- '.