Page 75 - 1958-09

Nr. 1171 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag: s

Pregătiri în vederea alegerilor organelor de partid SARCINA

Organizaţiile de partid de la ţiei Interne de partid — stimu­ rioadă organizaţiile de bază 3 Este fără îndoială incontesta­ gică şi petrografică au un căr­
minieră, respectiv 11 colonie şl bil faptul că anul acesta minerii bune curat în adevăratul înţe­
minele din Valea Jiului au în­ lării criticii şi autocriticii, com­ 15 depozitul de lemne. din Uricani au muncit cu spor. les.
O dovedesc cele 25.233 tone pe
ceput pregătirile în vederea u- baterii împăciuitorismului faţă Ridicarea muncii organizaţi­ care ei le-au dat peste planul Condiţiile acestea, obiective să
ilor de bază la nivelul cerinţe­ anual pînă la 10 septembrie, o le spunem, nu motivează însă
nui e v e n im e n t însemnat care va de lipsuri, întăririi disciplinei în lor şi sarcinilor actuale ce stau dovedesc randamentele muncii neglijenţa care se vede în îm­
în faţa colectivului minei Petri- lor, care se apropie tot mai mult bunătăţirea calităţii cărbunelui
avea loc în curînd în viaţa lor rîndtl! membrilor şl candidaţi­ Ia. va determina ca membrii şi de o tonă pe post, o dovedeşte ia Uricani. Controlul superficial
candidaţii de partid de Ia a- faptul că au ieftinit preţul căr­ făcut ia suprafaţa minei nu
— alegerile organelor locale lor de partid. ceastă mină, iniţiatori ai însu- bunelui scos din mină cu aproa­ poate contribui prea mult la îm­
fleţitei întreceri a minerilor şi pe 6 lei pe tonă, ca urmare a bunătăţirea calităţii. Locul de
conducătoare de partid. Prelucrînd planul de acţiune, muncitorilor din Valea Jiului măsurilor luate în acest sens. unde trebuie să pornească la
în cinstea lui 7 Noiembrie şi 30 Mina Uricani produce însă căr­ Uricani acţiunea sînt abataje­
La mina Peţrila, de exemplu, comitetul de partid al minei Decembrie, să se prezinte la a- bune cocsificabil deosebit de pre­ le. Dacă din partea minerilor,
dunărlle de dări de seamă şl a- ţios pentru cocsul Hunedoarei. în primul rîiid, şi a maiştrilor
pregătirile în vedereâ alegeri­ Peţrila a atras atenţia birouri­ legeri cu un bilanţ rodnic în Atunci se pune întrebarea: de s-ar da mai multă atenţie alege­
lupta pentru sporirea producţiei ce calitate este cărbunele trimis rii manuale în abataje a şis­
lor au fost începute cu o şe­ lor asupra faptului că pregăti­ de cărbune, în întărirea perma­ de ea hunedorenilor, satisface tului mare, puşcării, selective a
nentă a rîndurilor partidului. el cerinţele cocsarilor ? intercalaţii lor sterile dure din
dinţă a comitetului de partid rile în vedeta alegerilor tre­ stratul de cărbune, s-ar putea
P. TU FA R U In problema calităţii, minerii extrage cărbune cocsificabil de
lărgită, cu activul său, în care buie strîns împletite cu celelal­ din Uricani nu s-au ridicat la bună calitate. Neglijarea acestor
intr-un nou tocai nivelul posibilităţilor şi mai ales măsuri elementare şi eficace,
a fost expus planul de acţiune te sarcini actuale ale muncii prea bine cunoscute de către cei
ln acest an şcolar Şcoala m edie din a sarcinilor ce le stau in faţă. din Uricani, a dus la faptul că
alcătuit de comitet cu privire la organizaţiilor de bază de la mi­ Lupeni s-a m u ta t în tr-u n nou local Să luăm calitatea'cărbunelui li­ în august, de exemplu, au fost
care e în z e s tra t cu n u m e ro ase s ă li de vrat în ultima perioadă de timp. rebutate, pe mină, aproximativ
aceste pregătiri. nă cum ar fl: asigurarea des­ clasă, cu săli-iaboratoare, săli pentro In iulie, de exemplu, conţinutul 400 vagonete cu cărbune. Cu cît
depozitarea m aterialu lu i didactic, o sală de cenuşă din cărbunele livrat au frînat aceste rebuturi reduce­
Planul de acţiune cuprinde chiderii în bune condiţiuni a de fe stiv ităţi, etc. A ici în v a ţă peste 300 a fost sub norma admisă, în au­ rea preţului de cost, este uşor
elevi în cad raţi în clasele V -X I. M a jo ­ gust conţinutul de cenuşă a de­ de înţeles. Cele mai mari can­
sarcinile imediate ce stau în fa­ noului an şcolar în învăţămîn- ritatea sînt fii de m uncitori din Lupeni păşit cu 1,00 la sută norma, iar tităţi de şist în cărbune le-au
şi V ulcan. T o t aici, numeroşi tineri în prezent din nou cenuşa este dat minerii din abatajele unde
ţa organizaţiilor de bază din tul de partid, înviorarea agi­ m uncitori urm ează cursurile serale. mai scăzută decît cea admisă. lucrează brigăzile conduse de
Salturile acestea, inconstanţa, vi­ minerii Eisler Alexandru, Neam-
sectoarele miniere, a căror în­ taţiei vizuale şi a muncii poli­ P rin g r ija secţiei de în v ă ţă m în t şi ne tocmai din preocuparea pe ţtl Viorei, Martin Vereş, Ioan
cultură a sfatului popular raion al, care cadrele tehnice au acorda­ Şteţ, care de altfel, în produc
deplinire are drept s(cop ridica­ tice de masă în sensul ca a- Şcoala m edie din Lupeni a fost în ­ t-o problemei calităţii cărbune­ ţie, sînt brigăzi bune, dar nil a- | Fabrica de celuloză din Piatra N e am ţ este in plină dezvoltare. Astfe„l1**
zestrată cu m a te ria l didactic nou. A - lui. In afară de asta, cifrele sta­ cordă atenţie destulă calităţii
rea la un nivel mai înalt a în­ ceasta să susţină lupta mine­ tistice pe cele trei luni oglin­ cărbunelui. ţ a intrat in funcţiune în ultimul timp un nou tocător pentru lemn importat
vîn d spaţiu suficient, colectivul di­ desc fenomenul salturilor. ţdi-n U.R.S.S., o nouă maşină hidraulică de cojit lemne care a mărit mult
tregii munci de partid. rilor pentru îndeplinirea anga­ Mina Uricani dă cărbune coc­ * productivitatea la această operaţie. A intrat de asemenea in funcţiune un
d a c tic al şcolii se v a putea ocupa m ai Este drept că actuala zonă de sificabil. De aceea una din prin­ ţ nou cazan de aburi de mare capacitate construit in ţară pentru producerea
Printre obiectivele stabilite, jamentelor luate în chemarea exploatare a stratului 3, aflată cipalele sarcini care stau în faţa ţ aburului tehnologic. In prezent se află in. fază de montaj un nou cazan care
în d e a p ro a p e şl de o rg a n iz a re a în r în - în condiţii geologice nefavora­ minerilor de aici este să lupte
un loc de frunte îl ocupă sar­ Ia întrecere în cinstea zilelor de bile, duce în mod obiectiv, în pentru a da cărbune cît mai cu­ *»7>va asigura cu aburi noua secţie de fabricare a hirtiei ce se a*flă în con-
dul elevilor a m ai m ultor m anifestări parte, la extragerea unui căr­
cina trasată organizaţiilor de 7 Noiembrie şi 30 Decembrie bune cu şist mult. Numai stratu­ rat. Conducerea tehnică, ingine­ ţstrucţie. N o u a secţie de 'fabricare a hirtiei ln construcţie va produce 12.000
c u ltiira i-a rtis tic e . ţtone anual. Odată cu punerea in funcţiune a acestei secţii aproape întreaga
bază ca pînă la 1 octombrie, adresată de colectivul minei Pe- rile 8-9 prin natura lor geolo­ rii şi tehnicienii, să vegheze cu ţ cantitate de celuloză va fi prelucrată local, eliminîndu-se astfel transportul
* celulozei la mari distante.
să analizeze în adunări gene­ trila tuturor unităţilor din ca­ mai multă exigenţă ca din aba­ » IN F O T O : In cursul anului trecut a intrat in funcţiune o instalaţie spe-
* cială hidraulică de coji-re, a lemnului. Această maşină a înlocuit mu nc a
rale felul cum au fost duse la dru! Combinatului carbonifer taje să iasă cît mai puţin şist «m anuală şi a făcut să crească productivitatea muncii. la această operaţiune.

îndeplinire hotărîrile adoptate Valea Jiului, analizarea cauze­ în vagonetele cu cărbune. Măsu­ ii .v

în cursul anului şi îndeosebi lor care fac ca unele brigăzi să rile bune şi eficace care au dus lenara Comitetului omanizatoric
hotărîrea adunării generale pen­ rămînă sub plan şi luarea de
tru dare de seamă şi alegeri măsuri pentru ca toate brigăzi­ în iulie la îmbunătăţirea calită­
anterioară.
le de mineri să-şi îndeplinească ţii cărbunelui extras, sa fie fe-

In vederea acestor analize sarcinile de plan şi angajamen­ luate şi transpuse în practică,

comitetul de partid a recoman­ tele, îndrumarea mal temeinică cît mai neîntîrziat. Numai dînd
dat birourilor organizaţiilor de a organizaţiilor U.T.M. pentru
bază să întocmească scurte re­ ca acestea să-şi întărească rîn- cărbune curat, minerii din Uri­
ferate prin care să amintească durile prin primirea de hoi
hotărîrile adoptate de adunările membri şi prin activizarea ute- cani pot fi cu adevărat mîndri

generale în perioada de la ale­ miştilor în producţie şi în viaţa de succesele obţinute în munca
lor rodnică.
gerile anterioare şi pînă în pre­ de organizaţie etc.
îxigr- G H . D U M lT R E S C L !
zent. modul cum aceste hotărîri Potrivit cu prevederile Sta­ (Urmare din pag, Pa ) rinţa de a trata problemele aso­
au fost îndeplinite, aportul tutului P.M.R., în plenara co­
membrilor birourilor organizaţi­ mitetului de partid lărgită cu ciaţiei, neaplicareâ unei condu­

ilor de bază şi al comuniştilof activul său s-a stabilit, pe or­ Hunedoara, care, pe lîngă înde­ ceri colective, perseverarea înv

la înfăptuirea lor. Concluziile ganizaţii de bază, numărul de plinirea obiectivelor din plan, a tr-o atitudine împăciuitoristă, cît

trase în aceste adunări gene­ delegaţi cu vot deliberativ şi înscris un număr de aproape şi gîtuirea criticii de jos au frî­

rale, alături de datele privind consultativ pentru conferinţa 1.000 de noi membri şi a încasat nat mersul normal ai activităţii.
îndeplinirea sarcinilor curente de partid. S-a stabilit de ase­
cotizaţiile în procentaj de sută Acest fel de a munci s-a răsfrînt

la sută. apoi şi la comitetele organiza­

ale organizaţiilor de bază, ur­ menea data cînd organizaţiile Plenară a apreciat însă că în torice raionale, pînă jos la or­

mează să servească la întocmi­ de bază vor ţine adunările ge­ cadrul activităţii A.V.S.A.P, din- ganizaţiile de bază A.V.S.A.P.

rea dărilor de seamă. In ace­ nerale pentru dări de seamă şi regiune se manifestă încă seri­ Tovarăşii care au luat cuvîn-

leaşi adunări generale se vor alegeri. oase deficienţe, aceasta ca re­ tul la plenară au criticat cu tă­

prelucra instrucţiunile C.C. al Pentru ca toate obiectivele zultat a! unei nesatisfăcătoare rie acest stil defectuos de mun­
P.A1.R. cu privire la alegerea privind pregătirile în vederea
organelor conducătoare de par­ alegerilor şi celelalte sarcini ce munci organizatorice şi de pro­ că, au tras la răspundere pe a-
tid. stau în prezent în faţa organi­
pagandă. Numai aşa se explică cei "tovarăşi care au pus mai

Un alt obiectiv important al zaţiilor de bază să fie îndepli­ faptul că ritmul creşterii mem­ presus interesele lor personale

activităţii organizaţiilor de par­ nite, membrii comitetului de brilor asociaţiei este nesatisfă­ faţă de bunul mers al activită­

tid în această perioadă va tre­ partid şi un însemnat număr cător, că la cotizaţii s-a realizat ţii asociaţiei.

bui să-I constituie activizarea de comunişti cu experienţă în doar 50 la sută, şi că în unele Hotărîrea aprobată în unani­

tuturor membrilor şi candidaţi­ munca de partid au fost repar­ compartimente ale activităţii a- mitate de plenară a trasat sar­
lor de partid prin trasarea de tizaţi pe lingă organizaţiile de
sarcini concrete. sociaţiei rezultatele sînt mult cini concrete activităţii de viitor
bază spre a le ajuta în mod
sub nivelul posibilităţilor exis­ a biroului şi Comitetului orga­
In acest scop birourile orga­ concret în muncă, îndeosebi Ia La secţia comandă,
pantofi, a cooperati­
nizaţiilor de bază vor revizui întocmirea dărilor de seamă. tente. nizatoric regional A.V.S.A.P.,
vei de producţie meş­
sarcinile trasate anterior, vor Aşa* de exemplu, tov. Kopşin Plenara a mai apreciat ' că sancţionînd, în acelaşi timp, pe
teşugărească „Rete­
lua măsuri ca fiecare membru Constantin va ajuta organiza­ zatul”-Haţeg, lucrează si tov. principala cauză care a dus la acei tovarăşi care s-au dovedit
SZAKACS KOLOMAN, mem­
sau candidat să aibă o sarcină ţia de bază nr. 5, tov. Orban nerealizarea tuturor obiectivelor că au avut atitudini necores-
concretă, urmărind prin aceasta Iosif — organizaţia de bază nr. bru de partid care îşi depăşeş­
te lunar norma în medie cu prevăzute în programul asocia­ punzătoăre faţă de muncă.
cupHnderea tuturor laturilor ac­ 1, tov. Croitoru Gheorghe — of. 20—25 la sută.
ţiei a fost stilul defectuos de Plenara a cooptat ca membru
tivităţii organizaţiilor de bază. ganizaţia de bază nr. 2, iar tov. IN FOTO: Tovarăşul Sza-
kacs Koloman in timpul lu­
O atenţie deosebită se va acor­ Goadă Alexandru şi Gorboi Mi- crului. muncă în cadrul biroului Comi­ în corni tet pe tov. Iosif Balogh

da în această perioadă măsuri­ liai, activişti ai comitetului de tetului Organizatoric regional şi l-a ales ca preşedinte a! Co­

lor privind întărirea democra­ partid, vor ajuta în această pe­ A.V.S.A.P., în care preocupările mitetului organizatoric regional

personale ale unor activişti, uşu­ A.V.S.A.P. Hunedoara.

— Pe tov. preşedinte U caut. rA m regret deoarece apăruse ln faţa ochi­ dat seama că întîietatea în rezolvarea un o m şi jumătate, face tot ce-i stă să fl mulţumit. A fost c a m greu, dar multei Trebuie să iau ma sa în gra­ — Ba da, dar vedeţi dumneavoastră,
ceva de rezolvat. şi numai dinsul m ă lor mei — la distanţă de 50 metri — problemelor cu tovarăşul respectiv o în putinţă pentru a ajuta omul la ne­ bă şi să plec la dezbateri. Spline ce v-a văzut ca pe un străin necunoscă­
poate ajuta. Este in biroul său? tocmai omul pe care ea mi-l descrise­ au ei şi nu eu. voie. Discută cu oricine, chiar după a mers• Lupta m e a titanică, pledoaria ai de spus. tor de cauză... M ă înţelegeţi... Trebu­
se. Ce-i drept, ea nu-mi vorbise nimic orele de program, primeşte audienţe aceea, n-a avut pereche. Le-am rupt ia să-l faceţi să priceapă că veniţi
— Nu. A plecat de cîteva minute. de ochelari. Restul însă, totul era aşa Pînă să m ă gîndesc la autocritică, şi acasă, e ataşat trup şi suflet inte­ gura la toţi. A m pus suflet dar a şi — Consideraţi totuşi că e bine să de acasă. sŞrjîp
Jiu ştiu c u m nu l-aţi Miluit clnd aţi c u m spunea ea : o m prezentabil, nu sau să-mi cer iertare, oamenii pleca­ reselor oamenilor. ieşit c u m a m vrut noi. Dealtfel îţi spun vorbiţi cu mine în stradă ?
intrat înăuntru. Da că vă grăbiţi U a- prea înalt, îmbrăcat M r - u n costum ră ; discuţiile reîncepură, iar eu, u- deschis că eU nu vreau să încurc oa­ — N u te supăra tovarăşe, eu de-a-
juygeţi. N u pierdeţi timp că e posibil gri etc. milit, (pentru că m ă simţeam vinovat), — C a m aşa ar ttebui să procedezi menii. Clnd le promit ceva, apoi pro- — I?l casă vin. Ce-i drept a m plecat c a m
să nu fi trecut de colţul de-alăturl. îi urmăream făcîndu-mi autocritica. dumneata, conchide .> el cu femeia. misiunea-i sfîntă. N u prea fac cu ori­ de mult, însă te asigur că a m şi eu
Sau hu-l cunoaşteţi pe tovarăşul pre­ Fără să mai pierd timpul, o luai la Discuţiile dintre femeie şi omul pre­ Ţi-am dat mu ră in gură. De-acum to­ cine aşa ceva, însă pentru omul care-i — Eu cu ce vă datorez d o m n ’le casă, familie, etc. Aşa că ruimai de-a-
şedinte? E un o m nu prea înalt, pre­ fugă în direcţia în care mergea onrnl zentabil cu ochelari şi costum gri se tul depinde de dumneata. om, m ă dau peste cap, fac tot ce-mi doctor? — întră iarăşi în vorbă omul casă pot veni.
zentabil, e îmbrăcat într-un costum cu ochelari, prezentabil şi cu costum înteţeau. El o „sfătuia", ea îi punea stă în putinţă. Aşa a m fost eu învă­ cu care se întreţinuse.
gri... Grăbiţi-vă să-l ajungeţi, insistă gri. In ăteVa clipe ajung la doi paşi întrebări, el răspundea, iar o „sfătuia" — S ă trăiţi d o m ’doctor I V ă rog — N u m ă înţelegeţi I Dumnealui
ea. de el. De-abia atunci a m observat că şi tot aşa. să m ă iertaţi că n-am venit azi la ţat. Şi să şti că a m avut cazuri şi — Ce să-mi datorezi? Ai achitat este un o m cumsecade, face iot ce poa­
in stingă lui, alături de el, mergea o dumneavoastră să termin parchetul. s u m a cuvenită la tribunal şi... te. Apără cu credinţă pe orice om. Are
Aproape convins că tot ce-mi spu­ femeie căreia îi vorbea, iar în urma — Iţi trebuie martori mai hotărîţi A m fost chemai la sfatul popular şi mai grele. A m avut oameni pe care însă şi pretenţiile tui. Vrea ca omul
nea mi era adevărat şi că vrea să lor, la o distanţă mică, mergea un o m — îi spunea printre altele femeii. Cei m-au ţinut tovarăşii acolo c a m mult, trebuia să-i apăr cu orice preţ. Erau Bine dar pentru dumneavoastră să „vină de acasă“ cînd are ceva cu
nu o mai plictisesc cu întrebări, a m care, după port, părea a fi de la sat. pe care i-am ascultat azi nu au vrut D e fapt a şt fost de lucru. Dar, nu daţi în judecată pentru că nu-şi achi­ d o m n ’le doctor... E u sînt o m şi pentru el.
plecat repede din biroul ei să caut pe Ne,fiind destul de prudent (posibil din să recunoască nimic. Toţi au trecut vă supăraţi, mîine vin la dumneavoas­ taseră unele obligaţii către stat. Se cel ce m-ajută fac tot ce-mi stă in pu­
tovarăşul preşedinte. Privesc într-o dorinţa de a-l face atent că şi eu vreau în tabăra „inamicului“. Dumneata ai tră şi o să fac un lucru ca lumea. tinţă. — Tot nu pricep... Credeţi că avea
direcţie şi îri alta, dar degeaba. Nici să vorbesc cu el), deşi nu terminase o acţiune grea. O m u l cu care ai trăit spunea despre ei că sînt chiaburi. Eu impresia că vin din altă parte?, sau
un trecător nu semăna cu persoana discuţia cu felneia aceea, l-am oprit nu ţi-a fost soţ. El a comis o delapi­ — Bine dar vezi că d o a m n a s-a — Ştiu, ştiu. Pofteşte înăuntru. că nu a m vorbit destul de clar cu el?
pe care mi-d descrisese funcţionara. — să mi sputl acostaţi dare pentru care trebuie să-şi primească c a m supărat. Toată ziua te-a aştep­ însă îi consideram oameni. Mi-a fost N u ştiu ce.or fi făcut şi ce-or fi
Ce-i de făcut? M ă uit la ceas, era ora pedeapsa. tat. N-a putut lucra aproape nimic din milă de ei. Şi cînd îi vedeam în peri­ discutat înăuntru. Principalul este că — N u despre asta e vorba. V - a m
14,45. Programul omului o fi până la — C u mine puteţi sta de vorbă cauza lucrului neterminat de d u m n e a ­ col nu pulsam să nu-i ajut. Unii m ă omul cu care intrase a ieşit nu după spus că e o m cumsecade, o m deştept,
ora 14,40, aşa că el iui ăte nici o vină. cilici IninUte, tovarăşe preşedinte ? A m — Bine d o m n ’doctor dar să vedeţi, ta. învinovăţeau pentru gestul meu, spu­ mult tirnp fără o parte din bagajul pricepe tot, dar...
Vinovat sînt eu că nu m-âni dus la o problemă urgentă pe care nu o pot la cercetările care ni s-au făcut, pe el neau despre mine că sânt avocatul cu care-l văzusem. Şi cînd eram a-
el în orele de program. Şi stînd aşa rezolva decît cu concursul d u m n e a ­ l-a găsit vinovat. N u de mult ni s-a — S ă trăiţi I chiaburilor. E u însă mi ţineam cont proape sigur că a venit rîndul me u Şi în acel moment- parcă totul mi
pe ginduri, supărat, aproape disperat, voastră. pus sechestru pe anumite lucruri Şi omul care se scuza şi-l asana pe de aşa ceva. Ştiam una şi bună: să şi că tovarăşul o să m ă primească şi se clarificase. A m înţeles că aricit aşi
iată că, la o distanţă de aproximativ şi tocmai acela-i buciucu. Unele lu­ d o m n ’doctor şi-a continuat drumul. Era fiu o m cu oamenii că şi ei sînt oameni o să discute ‘Cir mine, îi aud vocea fi aşteptat, tot nu rezolvam nimic cu
50 de metri apare un cetăţean, destul — Da. M ă duc spre casă. Acolo poţi cruri sechestrate sînt ale mele. Şi asia un tîmplar care mai lucra pe ici, pe cu mine. cu care se adresează tot femeii pe cetăţeanul respectiv. Făcusem o no­
de prezentabil, îmbrăcat într-un cos­ să vii să-mi spui despre ce este vor­ nu ar fi totul. Dar... vedeţi d u m n e a ­ colo în timpul său, în afara serviciului, care o „sfătuia" şi pe care, în cele uă şi mare greşeală. Credeam că el
tum gri, purta şi ochelari. Asta-it zi­ ba / voastră, totuşi m ă doare inima de el. — Dumneata mai aşteaptă puţin. O Şi, zicînd el toate acestea, şi-a a- din urmă, o invită înăuntru. Supărat este preşedintele tribunalului raional
sei eu în ghid. In sfîrşit, bine că l-am N-aş vrea să-l ştiu sub arest. Faceţi să ie invit înăuntru. mintit — probabil — că cineva îl aş­ oarecum, l-am întrebat ce să fac, să Haţeg şi cînd colo era Ioan Neamţu,
Miluit. Chiar dacă e după orele de Sincer să fiii, nu mi-a prea con­ dumneavoastră c u m credeţi, c u m ştiţi, — C u dumneata e clar — se adresă teaptă. Tresări şi mi se adresă cu to­ plec sau să aştept. C u acelaşi ton îmi avocat din Haţeg. Tragic dar adevă­
program, tovarăşul nu o să se supere. venit tonul cu care mi-a vorbit, nici că eu vă voi fi recunoscătoare... celei de a treia persoane (omul des­ nul ce-l. folosea numai in discuţia cu spusese răspicat: rat.
Ii spun repede despre ce esté vorba, mimica feţei lui. Arunc ochii şi la fe­ pre care spuneam că e de undeva de mine. — Aşteaptă I
dinsul o să-tiii dea relaţiile 'necesare, meia: căreia îi vorbea, şi la omul care-i Firul discuţiilor .continua. El îi spu­ la sat). Purceii s-au vîndut cu trei E n ig ma devenise şi mai mare pentru Şi încet, încet a m început să des-
terminăm în grabă treburile şi ne ve­ acompania. şi citesc pe feţele lor o ne­ nea mereu că trebuie să-şi aducă sule, lui i-a dat două sute, mai tre­ In faţa m e a apăruse o mare enig­ mine. N u mai înţelegeam nimic. A m
d e m fiecare de drum. In acele m o m e n ­ mulţumire. M ă ¦priveau amîndoi cu martori mai hotărîţi, că cei care au buie să-i dea o sulă, dumneata trebu­ mă. îmi p u n e a m fel de fel de între­ fost nevoit să cer ajutor pentru a ie­ leg enigma po'vestei cu martorii, cu
te mi-ain amintit de funcţionara de o oarpcare răutate. îmi dădui seama întocmit statele de plală nu recunosc ie să primeşti de acolo vreo cîteva şi din încurcătură. Şi pentru că cel purceii, cu lupta titanică; cu pledoa­
la registratură ; regretam că nu cre­ că eram vinovat. In primul m u l pen­ nimic, că vinovat este cetăţeanul cu sute... Celălalt caz e.tot alîi de clar. bări ; nu mai ştiam ce să ~cred. Nd mai indicat la ora aceea era omul ria, cu „venitul de-acasă", cu tot. Dar
deam. în cele ce-mi spunea cu privire tru că a m -acostat omul pe stradă, în care a trăit pentru că nu a fost des­ Martorii au susţinut tocmai ce trebu­ care fusese înăuntru, l-am' întrebat pe
la tovarăşul preşedinte. A v e a m acest al doilea rtnd pentru că nu ani aştep- tul de deştept etc., "ele. ia; s-au comportat ca „îngerii", Ţi credeam că tovarăşul preşedinte al tri­ el, l-am rugat să m ă lămurească, să-mi ce folos. Timpul trecuse. Era aproape
.tai să termine discuţia cu femeia şi s-a dat ciştig de. cauză pesté tot. Ppţl bunalului este aşa c u m arăta omul în spună dacă acela e preşedintele tri­ la sfirşitul zilei. Pe tovarăşul preşe­
în al treilea rend pentru că nu mi-am Mare răbdare trebuie să aibă tova­ gri, cu ochelari ele. Din nou m ă gîn­ bunalului sau nu. dinte n-aveam de unde să-l mai iau.
dii la funcţionară, din nou nutream — N u tovarăşe-, dumnealui nu este
răşul preşedinte, m ă gîndii eu, Este preşedintele tribunalului. Este domnul A m mai gîndii puţin asupra celor
convingerea că m-a îiidus în eroare, doctor Neamţu. Uitaţi-vă la firmă. Eu petrecute, însă a m ajuns la concluziei
a m văzut că sîhteţi nedumerit însă că iotul e inutil. A m plecat.amărît şi
— Vo ia m să vă rog ceva, tovarăşe n-am putut zice nimic — spuse omul. cu problema nerezolvată.
preşedinte, — inirai eu în vorbă. V ă — Şi dacă-i doctor nu stă de vor­
spun toi ce a m de spus in două mi­ bă cu oricine?. Aşa-mi trebuie! Ştiam că a m casă,
nute. ştiam că trebuie să rezolv o problemă
importantă şi cu toate astea nu m - a m
— Spune d o m ’le I gîndit că trebuie să „vin de-acasă“.
— N u vă supăraţi, dar consider că
nu e locul în stradă. Şi apoi... M JH A i OCTAV1AAI

— Donifle, nu te supăra, a m treburi