Page 76 - 1958-09

Pag. 4
Opinia publică americană
condam nă politica pr@f®cal@arc
a c e rc o rilo r d w c ra a n ie Hin §.l).ü.
faţă de R» P. Chineză
NBW YORK 23 (Agerpres). pondentul, a primit 190 de scri­
— Opinia publică americancă sori. In 187 din aceste scrisori
continuă să-şi exprime îngrijo­ este condamnată politica actua­
rarea în legătură cu politica lă a guvernului american fată
provocatoare a cercurilor guver­
nante din S.U.A. faţă de R. P.
Chineză. Gqngresmanii ameri­
cani primesc zilnic scrisori sem­
nate de americanii de rînd care gide în Extremul Orient“, a pri­
a R. D. G e r m a n econdamnă amestecul S.U.A. în mit 25 de scrisori în care este
treburile interne ale Republicii
Populare Chineze. Ziarele pu­
blică scrisori ale cititorilor care
subliniază consecinţele primej­
dioase pe care le-ar putea avea
politica aventuristă a lui Dul-
les—Eisenhower în Extremul
Orient. „Scrisorile pe cafe le pri­
mesc membrii senatului ameri­
can, scrie Evans, corespondent Aceste scrisori, arată în în­ gea electorală în vederea ale­ Femei?© c h ín e s e se în r o îe js z ă în u n ifăfi i-a servit pentru apărarea ţării şi pentru apărarea păcii in A-
al ziarului „New York Herald
Tribune“ nu lasă nici o îndoia­
lă asupra faptului că majorita­
tea covîrşitoare a opiniei publi­
ce este împotriva politicii S.U.A. în scopul unor presiuni. Ele ex­
în problema insulei Quemoy". primă simţămintele adevărate
Numai în ultimele zece zile, a-
rată ziarul, senatorul Case (din
partea statului New Jersey), a
primit 35 de scrisori. Autorii
tuturor acestor scrisori se pro­
nunţă împotriva oricărui ames­
tec american în problema insu­
lei Quemoy“. Senatorul Kenne-
dy, scrie în continuare cores­
„Statele fese află in faţa opiniei publice
mondiale în cea mai proastă situaţie"
N E W Y O R K 23 (Agerpres). — D u ­ francez, dacă vă este sau nu pe plac, s-au dedat la atacuri împotriva
pă c u m relatează corespondentul din
Wcllesle (statul Massachusetts) al a-
genţiei 'Associated Press, fostul ad­
junct al Iui 'Eisenhower în N.A.T.O.,
generalul francez Marcel Maurice Car­
pentier, care a sosit Ut S.U.A. pentru
a lua parte ta congresul aşa-zisei a-
sociaţii „pentru pactul Atlantic", a cri­
ticat politica guvernului S.U.A. în Ex­
tremul Orient. „Statele Unite — a
declarai generalul francez — se află
în faţa opiniei publice mondiale în
cea mai proastă situaţie. Preşedintele
nu trebuie să rişte izbucnirea celui
de-al treilea război mondial pentru
Q u e m o y şi Matsu“ .
Carpentier a subliniat că nu are nici
o încredere în ciankaişişti. „Cian Kai-
şi este o nulitate" — a spus el.
M a o Tze-dun, a declarat generalul
Monopolurile americane
urmăresc scindarea organizaţiilor sindica le
W A S H IN G T O N 23 (A gerpres). — -
C ercurile m onopoliste am ericane au
lansat o violentă ofensivă îm potriva
sindicatelor m uncitoreşti din Statele
U nite.
P reşed intele C am erei de C om erţ al
S .U .A ., W illia m M cD o n n ell, a cerut
ca sindicatul u n it al m u n cito rilo r din n izat ca m arile societăţi, de autom o­
industria de autom obile să fie îm p ăr­
ţit în m ai m ulte sin d ic ate m ai m ici p o raţie u riaş ă pentru a sfă rîm a pute­ die poziţia faţă de probleme mai
şi ca fie care d in cele trei m a ri corpo-
Călăuzită neabătut de o fer-
$ mă dorinţă de pace şi militind
f cu consecvenţă pentru rezolva-
| rea litigiilor dintre state pe ca-
| Iea tratativelor, pe cale paşni-
Y că, Uniunea Sovietică a venit
| în ultima vreme cu acţiuni şi
^ iniţiative de o mare însemnă-
^ tate pentru menţinerea păcii,
pentru stingerea focarelor de
$ război, care creau un grav pe-
$ ricol pentru securitatea mondia­
li lă. Ca să nu amintim decît ul­
timele dintre acestea, trebuie să
consemnăm că din iniţiativa
Uniunii Sovietice a fost convo­
cată o sesiune specială extraor­
dinară a Adunării Generale a
O.N.U., care a condamnat agre­
siunea angld-americană împo­
|(I triva Libanului şi Iordaniei, ce-
rînd agresorilor să-şi retragă
^ trupele din aceste state.
§ Dar, după cum se ştie, impe-
if rialiştii americani şi-au mutat
$ atunci centrul provocărilor şi
') uneltirilor în regiunea Fxtre-
| mului Orient, sprijinind şi în-
curajînd clica trădătoare a lui
Cian Kai-şi în acţiuni ostile şi
duşmănoase la adresa R. P.
^ Chineze. Pacea lumii fiind pu-
^ să din nou în primejdie de că
\ tre Statele Unite, guvernul so-
$ vietic a luat atitudine hotărîtă
$ pentru curmarea şi înlăturarea
4 acestui primejdios focar de răz-
$ boi. La 7 septembrie tovarăşul
| Nikita Hruşciov a adresat un
Q mesaj preşedintelui S.U.A. în
$ care arăta răspunderea mare
ce apasă asupra guvernului a-
$
-O»
R ed acţia şi a d m in is tra ţia z ia ru lu i str. 6 M a rtie n r. 9, T e le fo n : 1 8 8 ; 1 8 9 ; 75, T a x a p lătită în n u m e ra r conform a p ro b ă rii D ire c ţiu n ii G en erale P .T . T .R . nr. 230.320 din 6 n o iem brie 1919. — T ip a r u l: În tre p rin d e re a P o lig ra fic ă „1 M A I “ — D eva .
de R. P. Chineză. Senatorul
Knowland, care, potrivit celor
afirmate de corespondent, „este
un apărător zelos al politicii ri­
condamnată poziţia guvernului
S.U.A. fată de R.P. Chineză. In
ce priveşte scrisorile primite de
senatorul Douglas, raportul din­
tre cele care condamnă politica
S.U.A. şi cele care o sprijină
poate fi apreciat la cincizeci la
una.
cheiere Evans, primite de doi
democraţi şi doi republicani...
dezmint pălăvrăgelile despre o
campanie organizată întreprinsă
aie oamenilor de rînd.
Ziarul „New York Herald Tri­
bune“ publică în prima pagină
un articol semnat de G. Kennan,
fost ambasador al S.U.A. în
U.R.S.S., care critică guvernul
Statelor Unite pentru „identifi­
carea totală“ a intereselor ame­
ricane cu interesele ciankaişiste.
sc află în fruntea unei ţări cu o popu­
laţie de 600 milioane de oameni. N u
înţeleg de ce Statele Unite nu stabi­
lesc relaţii diplomatice cu China co­
munistă“.
„Washington Pos* and Times !Heraldh.
„Echilibristica în pragul războiului
calcă pe nervi"
WASHINGTON 23 (Ager­
pres). — ŢASS transmite : In­
tr-un articol redacţionali ziarul
„Washington Post and Times
Herald“ scrie că din partea Sta­
telor Unite ar .fi o iluzie să
creadă că hotărirea Comitetului
r a ţii „ G e n e ra l M o to r s “ , „ F o r d “ şi rinduriie lor o mare îngrijora­
„C h ry s le r” să trateze cu o rg a n iza ţii
sindicale separate pentru a le putea
astfel im pune m ai uşor c o n d iţiile lor.
M c D o n n e il a spus că c o rp o ra ţiile se
opun sindicatelor m uncitoreşti o rgani­
zate pe r a m u ri in d u s tria le şi a p rec o ­
bile să fuzioneze în fr-o singură cor­
rea sindicatelor. i •H* ! importante“. : >
> <L><<L>O' <>)<$><>o>o o>o o ^
Un refuz care demască.
merican în legătură cu provo­
cările flotei a 7-a a S.U.A. in
strîmtoarea Taivanului. Se ară­
ta de asemenea că guvernul U-
niunii Sovietice sprijină intru-
totul cauza dreaptă şi legitimă
a poporului chinez şi că orice
atac împotriva Chinei populare
vn ii considerat ca un atac îm­
potriva Uniunii Sovietice.
Deoarece cercurile guvernan­
te din S.U.A. nu au făcut ni­
mic care să dovedească că sin!
animate de dorinţa de înţelege
re a realităţii, de respectare a
suveranităţii şi integrităţii teri­
toriale a R. P. Chineze, ci, dim­
potrivă, au continuat să se si­
tueze pe linia provocărilor şi
uneltirilor, la 19 septembrie
tovarăşul N. S. Hruşciov s-a
adresat din nou cu un mesaj
către preşedintele Eisenhower.
Determinat de o serioasă în­
grijorare faţă de agravarea
provocată în Extremul Orient
de acţiunile războinice- ale Sta­
telor Unite, mesajul şefului gu­
vernului sovietic este pătruns­
ele grija neţărmurită pe care
poporul sovietic o nutreşte faţă
de cauza păcii, de vigilenţa pe
care acesta o manifestă faţă de
orice uneltire războinică. Me­
sajul demască toate pregătirile
şi manevrele flotei a 7-a a
S.U.A, în strîmtoarea Taivanu-
n i ? r 7m u r. s n r . i A t j ^ m u r n /
'¦^ ?^'VsewaSKOi/tamta^
¦uülmeia şiuă. • xUAim&le slw l • juÜLmeLe şJtiri *xiUmus\& stuzl
C o nvocarea
C am erei Populare
BERLIN 23 (Agerpres). —¦
ADN transm ite: Prezidiul Ca­
merei Populare a R.D. Germane
a convocat cea de-a 36-a sesiune
a Camerei Populare a R.D. Ger­
mane pentru data de 24 septem­
brie. Pe ordinea de zi figurează o
declaraţie guvernamentală, le­
gerilor pentru Camera Populară
şi alte probleme. Camera îaen-
derelor a R.D. Germane a fost
convocată pentru aceeaşi dată.
r. f. g .
fniruniri ale elementelor
fasciste şi revanşarde
BERLIN 23 (Agerpres). —
In Germania occidentală con­
tinuă să aibă loc întruniri ale
elementelor fasciste şi revanşar­
de. Agenţia ADN anunţă că la
Rendsburg (Schleswig-Holstein)
a avut loc întîlnirea unor foşti
militari din trupele S S. Partici­ Val de indignare în Canada
panţii la întîlnire şl în special
Mayer, fost general al trupelor
S.S., au rostit discursuri în care Provocările militare ale S.U.A.
tarilor lagărului socialist.
Ca „oaspete de onoare“ la în­
trunire a participat Struwe, de­
putat in Bundestag din partea
Un iunîi creştin- democr aie.
General al O.N.U. de a amina
examinarea problemei privind
reprezentarea Chinei comuniste
în O.N.U. ar fi o dovadă a apro­
bării politicii americane.
„Dacă refuzul guvernului
S.U.A. de a recunoaşte stabilita­
tea regimului din China conti­
nentală surprinde pe cîţiva din
prietenii noştri ca fiind nerea-
list, primejdia pe care o implică
amestecul în problema insulelor
Quemoy şi Matsu a trezit în
re. Fireşte că echilibristica în
pragul războiului calcă pe nervi.
Chiar şi in guvern există diver­
genţe profunde în legătură cu
politica americană. Dind dovadă
de încăpăţînate într-o cauză fă­
ră prea mulţi sorţi de izbîndă
riscăm să ne punem în primej­
^o o *
lui şi cere cu hotărîre guvernu­
lui american să înceteze aceste
acţiuni contrare spiritului păcii. mesa jul adresat de N. S. Hruş­
Tovarăşul Hruşciov respinge
categoric şantajul atomic la
care se dedau în ultima vreme
unii conducători militari ame­
ricani arătînd că acesta nu in­
timidează nici R. P. Chineză
şi nici Uniunea Sovietică, care
sînt gata să răspundă oricărui
agresor cu aceleaşi mijloace,
cu care vor îi atacate.
Cum e şi firesc, noua iniţia­
tivă de pace a Uniunii Sovie­
tice a fost primită cu un mare
interes în lumea întreagă, fiind
considerată ca avînd un roî de­
terminant în menţinerea păcii
în regiunea Extremului Orient.
Demascarea hotărîtă a acţiu­
nilor războinice şi primejdioa
se ale S.U.A. n-a fost însă pe
placul autorilor acestora: cercu­
rile conducătoare de la Wa­
shington. leşindu-şi din fire,
furioase că politica lor exter­
nă „în pşagul războiului" mer­
ge din eşec în eşec, acestea au
recurş la o acţiune făţişă de
provocare, Ia un act lipsit de
cele mai elementare cerinţe ah.
uzanţelor diplomatice, o acţiu­
ne fără precedent în relaţiile
americano-sGvietice. După cum
a comunicat agenţia TASS, la
21 septembrie,, din însărcinarea
SA SE PUNA CARAT PROVOCĂRILOR
A P I! RICAN 0-C IA N H A I Ş9STE
ÎM P O TR IV A 1. P. CHINEZE!
de mum e
PEKIN 23 (Agerpres). - in rinduriie femeilor. Femeile
Provocările de război alo impe­ din provinciile de coastă înlocu­
rialiştilor americani au produs iesc pe bărbaţii care apără ţara mare zid va fi folosit nu nu­ 10.000 de locuitori ai Damasctr
o indignare profundă în raidu­ împotriva provocărilor ameri­ mai pentru apărarea Chinei ci lui şi satelor din împrejurime.
rile femeilor chineze. In În­
treaga ţară au avut loc mitin­
guri şi demonstraţii de protest.
Numai în provincia Elonan, 12
milioane de femei şi-au . mani­
festat hotărirea de a apăra via­
ţa lor fericită. Sub lozinca „Să
producem mai multe cereale,
fier şi oţel, pentru sprijinirea e- crările agricole de toamnă.
liberării Taivanului“ se desfă­
şoară o largă mişcare de masă
OTTAWA 23 (Agerpres). -
in regiunea • strimtorii Taivanu­
lui au provocat un val de indig­
nare în Canada. Săptămina tre­
cută „Congresul sindicatelor din
Canada“, care numără 1.100.000
de membri, a cerut guvernului
canadian să recunoască R, P.
Chineză şi să nu admită izbuc­
nirea unui război nuclear din
cauza insulelor Ţzlnmindao şi
Matsushan. Retragerea trupelor
americane din Taivan a fost ce­
rută de asemenea de sindicatul
Problem s Taivanului esîe o chestiune
ţsur in te rn ă a C h in e i
DAMASC 23 (Agerpres). —
După cum anunţă coresponden­
tul agenţiei China Nouă, Kamal
Djumblat, unul din liderii opo­
ziţiei libaneze, a declarat că „si­ ceastă problemă poporul chinez
tuaţia încordată in regiunea
strimtorii Taivanului, a fost
creată de Statele Unite pentru
a provoca un război în Extre­
mul Orient şi pentru a abate
atenţia opiniei publice mondiale
de la situaţia încordată din O-
rientul mijlociu, care a luat naş­
tere in urma ocupării Libanului
şi Iordaniei de către americani
şi englezi“.
Djumblat a declarat că pro­
blema Taivanului este o ches­
tiune pur internă a Chinei, pri­
vind exclusiv poporul chinez are marele zid care pe timpuri
guvernului american, ambasada
S.U.A. la Moscova a restituit
ciov preşedintelui S.U.A., pen­
tru că acesta ar fi, chipurile,
inacceptabil.
Justeţea faptelor expuse în
mesajul tovarăşului Hruşciov
făcea, desigur,o ca guvernul a-
merican să apeleze la raţiune, la
aprecierea lucidă a realităţii,
prin prisma pericolului pe care
acţiunile sale le creează pentru
cauza păcii generale. Dar, dînd
din nou dovadă că nu e ani­
mat de dorinţa sinceră de men­
ţinere a păcii în lume, că e ho-
tărît să promoveze în continua­
re politica sa falimentară, răz­
boinică, colonialistă, inspirată
de faimosul campion al „răz­
boiului rece“ — Dulles, guver­
nul american a recurs la refu­
zul făţiş de a privi în faţă ade­
vărul, respingîndu-I ca „inac­
ceptabil“.
Această acţiune potrivnică
regulilor de curtoazie diploma­
tică e cu atît mai regretabilă
cu cît vine din partea condu­
cătorului unei mari puteri, che­
mată să contribuie la menţine­
rea păcii în lume, !a promo­
varea spiritului coexistenţei
paşnice şi colaborării în rela­
ţiile dintre state. Pe lîngă fap­
tul că dovedeşte fără echivoc
că S.U.A. sînt hotărîte să-şi
cane.
Cu aceeaşi hotărîre lucrează
pe ogoare şi în fabrici şi femeile
din provinciile de nord ale ţă­
rii. Ele şi-au luat angajamen­
tul să mărească producţia zil­
nică de oţel şi să efectueze lu­
In întreaga Chină femeile, au
format unităţi de miliţie şi sini
gafa să se ducă pe front.
unit al muncitorilor din indus­
tria de automobile care numără
70.000 membri, sindicatul mun­
citorilor din industria oţelului
care numără, 50.000 membri şi
de Tim Buck, liderul partidului
muncitoresc progresist.
Ziarele „Financial Post“ şi
„Globe and Mail“ critică de a-
semenea politica guvernului
S.U.A. în Extremul Orient, care
nu vrea să ţină seama de fap­
tul real al existenţei R. P. Chi­
neze.
care are tot dreptul s-o soluţio­
neze.
Djumblat a subliniat că în a-
va fi sprijinit de toţi libanezii.
*? *
DAMASC 23 (Agerpres). —
China Nouă anunţă: Un mare
număr de locuitori din Damasc
şi împrejurimile sale au vizitat
consulatul general al Republicii
Populare Chineze pentru a-şi
exprima simpatia lor faţă de
poporul chinez şi pentru a de­
clara că sprijină cu hotărîre
lupta poporului chinez pentru e-
liberarea teritoriului său.
China, a declarat cunoscutul
scriitor sirian Sihadi el Huri,
continue provocările lor la a-
dresa R. P. Chineze, şi deci să
pună în pericol pacea şi secu­
ritatea în Extremul Orient, ac­
ţiunea duşmănoasă a guvernu- |
lui american creează prejudicii f
însăşi relaţiilor dintre Uniunea f
Sovietică şi Statele Unite, mai |
ales acum cînd, la 31 ociom- I
brie, vor începe tratative la a
Geneva privind încetarea expe- I
rienţelor nucleare. a
De aceea, nu e întîmplător ^
faptul că această acţiune a $
cercurilor conducătoare ameri- $
cane e aspru condamnată de $
către întreaga opinie publică $
mondială iubitoare de pace. $
Oamenii muncii din patria $
noastră dezaprobă cu indigna- |
re acţiunea neprietenoasă între- f
prinsă de guvernul Statelor ?
Unite şi-şi exprimă cu şi mai ?
multa hotărîre sprijinul deplin Y
pe care-I acordă marelui popor ^
chinez în lupta sa dreaptă peri- $
tru apărarea suveranităţii sale
naţionale, integrităţii terito- ^
riale. ţ 9,00 M e lo d ii populare ro m în e ş ti; 9,30
Imperialiştii americani tre- $
buie să ia aminte că recurgînd $
la asemenea acţiuni n-au făcut $
decît să se demaşte singuri ca J
duşmani inveteraţi ai păcii şi f
colaborării internaţionale. Cît Y
priveşte uneltirile şi provocările f s im fo n ic ; 14,30 M u z ic ă po pu lară g e r­
lor războinice în Extremul O- |
rient, ele sînt dinainte sortite |
unui eşec ruşinos, aşa cum şi ^
alte asemenea acţiuni au cu- $
noscut acelaşi final lamentabil. $
{>
CONST. M ACO Vni
A lupta p a rtid u lu i ; 17,30 Ş tiin ţa în v in g e ;
Mr. 1171
de agresiunea străină. In pre­ sia, Africa şi. in Întreaga lume.
zent China are un nou- mare Scrisori şi petiţii în sprijinul
zid. El nu este din piatră ci din
hotărirea fermă a poporului chi­ Republicii Populare Chineze au
nez de 600.000.000. Acest nou fost semnate de aproximativ
N e lin işte în FîSîpsne
PEKIN 23 (Agerpres). — Re- ricane din Filîpine. FI a subli­
niat că S.U.A. nu are nici un
ferindu-se la ziarul „Manila fel de drepturi de a permite cli­
Chronicle“, agenţia China No­ cii ciankaişiste să folosească n-
uă transmite că numeroşi mem­ ces’te baze militare. Milan a
bri ai parlamentului Filipinelor subliniat că dacă avioanele
îşi exprimă neliniştea în legă­ ciankaişiste vor continua ase­
tură cu folosirea de către Sta­ menea zboruri atunci aceasta
tele Unite a bazelor lor din Fi- poate atrage Filipinele intr-un
lipine pentru organizarea de ac­
ţiuni provocatoare agresive îm­ război.
potriva Chinei. Romwaldes, preşedintele Ca­
Milan, membru a! Camerei merei reprezentanţilor, a decla­
reprezentanţilor, a condamnat rat că comisia pentru afacerile
S.U.A. pentru că fără consimţă- externe a Camerei trebuie să se
mintui guvernului filîpinez au ocupe de problema zborurilor
permis clicii clakaişiste să-şi ilegale care pot atrage Filipi­
trimită avioanele la bazele ame­ nele în conflicte militare.
Mifmg de .protest la Hanoi
PEKIN 23 (Agerpres). —¦ pentru Vietnam. Poporul vietna­
China Nouă transmite: La Ha­ mez va lupta umăr la umăr cu
noi a avut loc un mare miting poporul chinez pentru zdrobirea
şi o demonstraţie de protest îm­ agresorilor americani, a decla­
potriva agresiunii americane, în rat Nguen Ksiuan Tui.
sprijinul luptei poporului chinez Participanţii la mi'ing au n-
pentru eliberarea Taivanului şi doptat o rezoluţie i. care işi
a insulelor de coastă. La demon­ exprimă indignarea iaţă de ac­
straţie au luat parte peste 50.000 ţiunile S.U.A., care se amestecă
de locuitori ai oraşului Hanoi. în treburile interne ale Chinei,
Luind cuvin tul la miting, faţă de,concentrarea forţelor ar­
Nguen Ksiuan /Tui, secretar ge­ mate americano în regiunea
neral al Comitetului Central al strimtorii Taivanului şi crearea
Frontului Patriei din Vietnam, unei primejdii pentru pace in
a subliniat gravitatea situaţiei Asia de sud-est şi în întreaga
din regiunea strimtorii Taivanu­ lume.
lui. El a condamnat aspru pe Rezoluţia cere imperialiştilor
imperialiştii americani pentru americani să înceteze imediat
provocările lor militare in dife­ politica lor de amestec in tre­
ritele regiuni ale globului. Tai- burile altor ţări. polii ion de a-
vanul şi insulele de coastă, a gresiune şi provocări, şi să-şi
arătat el, fac parte din terito­ retragă neîntîrziat trupele din
riul Chinei. Eliberarea acestor Taivan, din Orientul mijlociu şi
insule reprezintă o problemă in­ din Vietnamul de sud. Partici­
ternă a poporului chinez. panţii la miting .au cerut cu
Provocările militare ale impe­ hotărîre restabilirea locului le­
rialiştilor americani împotriva gitim al Republicii Populare
Chinei reprezintă o primejdie Chineze în O.N.U.
Guvernul japonez refuză să-şi revizuiască
p o litic a fafă de R. P. Chineză
TOKIO 23 (Agerpres). — In neze în O.N.U., Kişi a declarat
că „nu poate hotărî imediat“.
cadrul unei conferinţe de presă,
primul ministru japonez Kişi a In aceeaşi zi insă, ministrul
respins cererea formulată de de Externe japonez Fujiyama
partidul socialist japonez ca Ja­ s-a opus în cadrul f 'discuţiilor
ponia să-şi revizuiască politica din Comitetul General al Adu­
faţă de China. El a declarat că
preferă „să aştepte şi să vadă“. nării Generale a O.N.U.; discu­
Fiind întrebat ce atitudine a-
doptă Japonia faţă de problema tării rezoluţiei indiene care ce­
restabilirii drepturilor R. P. Chi­
rea restabilirea drepturilor R. P.
Chineze în O.N.U.
JO I 25 S E P T E M B R IE 1958
SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
D E V A : Facerea lu m iiS t a r t u l ti­
gasaki i IL IA : G azul dr. ¦Lau ren t ;
nereţii ; P E T R O Ş A N I: C ăp itan ul bă- S IM E R IA : M azurca dragostei ; LO -
trînei ca ra p a c e ; B alada v o in ic u lu i; N E A : O fiţer pentru o z i ; B A R IJ
B R A D : Cazul dr. L a u re n t; A L B A M A R E : D on Q uichotte ; Z L A T N A :
IU L IA : Trei în tîn ip lă ri; SEBEŞ :
Fem eia z ile i; H A Ţ E G : Serenada Zboară co co rii; T E IU Ş : G odzila ;
m e x ic a n ă ; O R A Ş T IE : T a ifu n la N a- A P O L D U D E S U S : Sciuscia.
SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
Program ul I : 6,15 M u zică uşoară ; , 18,05 G h id m u z ic a l; 18,55 S fa tu l rne-'
¦ d ic u lu i: Tratam entu l bolilor de ihim ă
7,30 M u zică populară ro m în e a s c ă ;
cu plante m e d ic in a le ; 19,45 C oncert
de m uzică populară rom înească : 20,15
S ăp tăm în a poeziei şi m uzicii c h in e z e ;
Legendele O lim p u lu i; 10,30 M uzică 20,40 M u zic ă uşoară rom înească ; 21,1»
M u zică u ş o a ră ; 21,30 C oncert de m u­
de e s tra d ă ; 11,45 T ra is ta cu p o veş ti; zică sim fonică rom înească ; 22,00 D o i­
ne şi jo curi populare .ro m în e ş ti; 22,30
12,40 C întece de m uncă \ 13,05 C oncert E m isiun e lite ra ră ; 23,15 Scară de m u­
zică de cam eră de Schubcrt.
Buletine de ştir i: 5,00 ; 6,00 ;
m a n ă ; 15,05 A4uzică de e s tra d ă ; 15,40 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
V itrin a cu că rţi n o i ; 17,20 M u z ic ă ; 23,52 (programul I) ; 14.00;
16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro­
17,50 C întece ' şi prelu crări de Gh. D u - gramul II).
m itrescu ; 19,05 Poşta concursului ;
19,20 M u z ic ă uşoară de B la n te r ; 22,30
C oncert de noapte. P ro g ram u l I I : 15,00
Laureaţi ai Concursului 'm u z ic a l in ­
te rn a ţio n a l „G eo rg e E nescu“ j 15,40
M uzică populară rom înească dlri M o l­
dova ; 16,35 C întece in sp irate din