Page 77 - 1958-09

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA! C itifi în pag. 4-a SESIUNEA ADUNĂRII
A O. N. U .
mulsuüasmlui v GENERALE
• Pentru interzicerea ar­ rea, care într-o amplă cuvînta^
Anul X Nr. 1172 Joi 25 septembrie 1958 4 pagini 20 bani NEW YORK (Agerpres). In re a protestat împotriva încer­
melor nucleare. şedinţa din dimineaţa zilei de cării Statelor Unite de a priva
23 septembrie a Organizaţiei Na­ Adunarea Generală de dreptul
® U.R.S.S. — tara cu cea ţiunilor Unite au continuat dis­ de a discuta o problemă
mai mică mortalitate din cuţiile în legătură cu includerea fundamentală. Corea, a sub­
lume. problemei reprezentării Chinei liniat că participarea guver­
pe ordinea de zi a celei de-a 13-a nului Republicii Populare Chine­
9 Un comunicat al con­ sesiuni. ze în Organizaţia Naţiunilor U-
ducerii P. C. Italian.
Primul vorbitor, P. B. Shan, nite este esenţială pentru rezol­
9 Forţele armate ameri­ ministrul Afacerilor Externe ai
cane folosesc teritoriul Ja­
poniei pentru acţiunile agre­
sive împotriva Chinei.

Nepalului, a cerut Adunării Ge­ varea unor probleme de mare

MnncItorH din 6 . A. $. Cttlan In n t î mpi nar ea Sub soarele Constituţiei H.P.R. nerale să accepte amendamen­ importanţă ale vieţii internaţio­
an terminai fnsâmlntâriie de orz zilei de —-'Yrv/'N— tele propuse de ţara sa împreu­ nale cum ar fi problema dezar­
Muncă liberă, creatoare nă cu alte şase ţări afro-asiati- mării. A luat apoi ¦cuvîntul nr«
La redacţia ziarului nostru s-a primit o telegramă din 1 NOIEMBRIE ce şi să înscrie problema repre­ nistrul Afacerilor' Externe al Re­
partea colectivului de conducere al Q.A.S. Călan. Iată textul te­ zentării Chinei pe ordinea de zi. publicii Populare Romîne, A-
legramei : vram Buhaciu.
A urmat la cuvînt reprezen­
tantul Ceylonului, Clatide Go-

In cinstea zilei de 7 Noiembrie, prin efortul unit al mun­ Realizări Cuvîntarea
citorilor şi tehnicienilor planul însăminţăihlor de toamnă la
orz a'fost realizat in proporţie de sută la sută, in condiţiuni

bune. Ne angajăm de a munci in continuare cu mai mult efort ale ceferiştilor to v 8Avram Bunaciu
pentru depăşirea cu 10 la sută a sarcinilor care privesc spriji­
nirea sectorului socialist al agriculturii din comunele înveci­ P rin extinderea m etodelor sovietice Domnule preşedinte, publica Populară Chineză a de­
nate. De asemenea, ne angajăm să grăbim insămînţarea griu­ de m u n c ă V o ro ş in , K ra s n o v şi K a ta e v ,
lui de toamnă, pentru a realiza înainte de termenul stabilit de şi p rin in te n s ific a re a în tre c e rii so cia­ Delegaţia romînă sprijină a- venit o putere de care trebuie
organele agricole, sarcinile noastre. O muncă susţinută vom de­ liste, personalul staţiei C .F .R . Tenis mendamenteie propuse de cele
pune pentru a termina cit mai grabnic arăturile adinei de a obţinut în prim ele două decade ale şapte state din Asia şi Africa, ţinut seama şi a cărei greutate
toamnă. lu nii în curs frum oase succese. Astfel, menite să înscrie pe ordinea de
ei şi-a u în d e p lin it p lan u l la în c ă rc a re a zi a Adunării Generale discuta­ atîrnă puternic în balanţă, cte
şi descărcarea vagoanelor în propor­ rea problemei reprezentării Chi­
ţie de 108 la sută, la staţionare, în ­ nei în O.N.U. Dezbaterea de pî­ partea păcii. Republica Popu­
c ă rc ă ri şi descă rcă ri 109 la sută, ia r nă acum a demonstrat că majo­
Z ile d e to a m n ă la tra n z it cu m anevră, 137 la sută. ritatea covîrşitoare a vorbitorilor lară Chineză este un factor activ
se pronunţă în favoarea discu­
P rin îm bunătăţirea continuă a dis­ t tării acestei probleme în actuala de aplicare a principiilor coexis­
ciplinei în m uncă, desfăşurînd proce­ m/ss....................................s.....:..•...a..? î sesiune, aducînd argumente in­
sul de producţie în cele m ai bune discutabile în sprijinul poziţiei tenţei paşnice. In această pri­
c o n d iţiu n i, m u n c ito rii şi te h n ic ie n ii s ta ­ lor. Delegaţia romînă nu este
p e o g o a rele co lec tiv ei ţiei C .F.R . Teiuş luptă pentru m enţi­ in măsură să ia act de nici un vinţă este bine cunoscut aportul
nerea şi pe m a i de p arte a titlu lu i de argument cît de cit judicios şi
staţie frun taş ă pe ţa ră . P rin tre cei convingător adus de delegaţia ei ia elaborarea cunoscutelor
e v id e n ţia ţi am intim pe ac aru l loan S.U.A. sau de alte delegaţii ca­
C re ţii, m a n e v ra n tu l A lecu D ra g u şi hi regiunea noastră în anii de de/nocraţie populară au fost create * re militează pentru a împiedica cinci principii . de coexistenţă,
im piegatul de m işcare G rigore Lazăr. şi în acest an Adunarea Gene­
Pentru a obţine recolte şi kg. la hectar), nu este tocmai numeroase şantiere de construcţii, mine, fabrici, întreprinderi industriale de t rală de a dezbate această pro­ proclamate lumii întregi de po­
mai mari în anul ce vine, co­ uşor. Dar munca în comun dă ? blemă de maximă importanţă
lectiviştii din Petreşti, raionul rezultate bune. In timp ce trac­ interes republican şi loca! ele. ‘f i pentru O.N.U. şi pentru întrea­ poarele Asiei şi Africii întrunite
Sebeş, se străduiesc de pe a- toarele făceau ogorul de toam­ Cu acelaşi n u m ă r de vagoane, pe ga viaţă internaţională. Intr-a­
cum să asigure condiţii optime nă pe 50 ha., colectiviştii îm­ lin ia A lba lu lia — Z la tn a s-au fRăiţilata mmLeii devăr, orice observator obiectiv în istorica conferinţă de la
recoltei viitoare. Iată pentru ce prăştiau bălegarul de grajd — tra n s p o rta t în lu n a c a re a trecu t cu nu poate să nu constate că lipsa
pe cimp, în momentul de faţă, 60 de tone — pentru îngrăşarea 6-1 la sută m a i m u lte m ă rfu r i de cît era de argumente este caracteristică Bandung, principii care consti­
găseşti un adevărat furnicar de pământului. planificat, ia r pe prim ele două decade poziţiei adoptate de cei ce se
oameni. Harnici, ca întotdeauna, ale lu nii în curs cu 30 la sută. Acest opun înscrierii pe ordinea de zi tuie baza relaţiilor Republicii
colectiviştii din Petreşti urgen­ In mare parte ’ lucrările din lucru a fost posibil datorită in tro du­ a Adunării a problemei repre­
tează eliberarea terenurilor de gospodăria colectivă sînt la zi. cerii dublei tracţiun i, prin reducerea zentării Chinei. * Populare Chineze cu toţi vecinii
plantele cultivate, pentru a le Şi totuşi colectiviştii din Pe­ tim p u lu i de staţionare a vagoanelor,
pregăti în vederea noilor lu­ treşti, uneori adumbresc ochii a prin reducerea tim pului de încărcare Care sînt argumentele reale săi, indiferent de regimul intern
crări. Munca depusă pînă acum nemulţumire. Ei nu înţeleg în­ şi d e scărcare şi p rin e x p lo a ta re a r a ţio ­ ce determină poziţia negativă a
nu a rămas fără rezultat. S-a că, pentru ce oare consiliul de nală a parcului existent. S.U.A. şi care, din motive lesne al acestora. ,
ştrîns recolta de porumb de pe conducere al gospodăriei nu ia de înţeles, mr au fost expuse
5 ha. teren, de asemenea s-a măsuri pentru începerea însă- U n m erit deosebit revine m uncito ri­ de delegaţia S.U.A. în Adunarea Evenimentele actuale din Ex­
strâns recolta de pe cele 3 ha. minţării -griului şi a ..orzului de lo r de la tra n s b o rd a re care au Generală ? Departamentul de tremul Orient demonstrează că
cu floarea-soarelui, cultură pli­ toamnă. Seara, la gospodărie, m uncit din proprie in iţiativă Stat, în declaraţia sa din 9 au- China populară se află în calea
nă. Strinsul tutunului s-a ter­ se discută asupra acestui lucru. peste orele de p ro g ra m . şi du­ .gust argumentează că recunoaş­ planurilor imperialiste de subju­
minat, iar acum frunzele sînt Consiliul de conducere este de m inicile. S-au evidenţiat m uncitorii terea Republicii Populare Chi­ gare a popoarelor din Orientul
puse la uscat. Nici cu treieratul acord să înceapă însăminţările lo an Ş otron şi C o rn e l P u rd i, f r în a r ii neze de către S.U.A., ar duce în îndepărtat. Poporul chinez ţine
trifoiului de sămînţă nu s-a ră­ dar măsuri practice pentru a- lo an Szelcely şi N ic o la e Fen eş eru etc. mod inevitabil Ia reprezentarea la independenţa sa şi nu înţefer
mas în urină. întreaga cantitate plicarea hotărârii nu se iau. Con­ ei în O.N.U., pe cînd nerecu- ge să.se supună dictatului ame­
— 4.860 kg. trifoi — a fost siliul de conducere aşteaptă în tru n iţi în şedinţa de producţie, noaşterea ei şi continuarea şi rican. Cum înţeleg însă condu­
ploaie. Aşteptând mereu, întârzie m u n c ito rii de la staţia C. F . R., sprijinirea lui Cian Kai-şi ar u- cătorii S.U.A. să-şi impună a‘-
treierată, selecţionată şi preda­ prea mult ou lucrările de Insă- s-au an g ajat ca în cinstea zilei şura realizarea obiectivelor po­ cest dictat ?
tă la Agrosem, in baza contrac­ mintări. de 7 N o ie m b rie să depăşească p lan u l liticii americane în Orientul în­
tului încheiat. de producţie lu n ar cu 20-30 la sută, Astăzi staţiunile de odihnă sînt puse la dispoziţia celor ce muncesc. depărtat. Acest lucru a fost clar expri­
Vorbind de o altă problemă, tran sp o rtîn d cu acelaşi parc de v a ­ mat de însuşi Cian Kai-şi în
Munca pe ogoare întinse este goane din ce în ce m ai m ulte m ărfuri, Cu alte cuvinte : „Ce nu con­ cartea sa publicată la New York
cu spor. Lucrul acesta îl confir­ trebuie arătat că colectiviştii în cele m ai bune condiţiuni de sigu­ vine S.U.A., nu trebuie să con­ în 1957. Ce spune acest trădă­
mă oricare dintre colectivişti, din Petreşti au asigurat şi o ra n ţă şi c irc u la ţie . vină nici O.N.U.“. tor de ţară :
iar curioşii se pot convinge sin­
guri : să ai 30 ha. teren pregă­ mare parte din siloz pentru hra­ Numeroşi oameni ai muncii din regiunea noastră şi-au petrecut concediile Să vedem însă de ce recunoaş­ „Dacă naţiunile vestice trebuie
tit pentru însăminţările de toam­ terea Republicii Populare Chi­ să aleagă un cîmp de luptă, a-
nă din' cele 45 prevăzute, să na animalelor în timpul iernii. 9 la casele de odihnă şi şlaţ.iunite bal heo-cUmdterice din cete mai frumoase neze nu convine S.U.A. — şi în cesta nu ar trebui să fie "nici în
ce fel existenţa ei stă în calea Europa, nici în Orientul mijlo­
termini de selectat întreaga can­ 24 tone de furaje au însitozat colţuri ¦ale .ţării'. '¦A»••'. obiectivelor urmărite de S.U.A. ciu, unde ele ar fi nevoite să sp
în Asia de est. angajeze în ostilităţi cu Uniu­
titate de sămînţă (socotind 180 pînă acum. In scurt timp încă Pentru sănătatea oamenilor m uncii nea Sovietică în mod direct; cel
Ce reprezintă în mod obiectiv mai bun cîmp de luptă este- în
16 tone furaje vor fi ânsilozafe. Republica Populară Chineză în Orientul Îndepărtat“ (pagina
lume şi mai ales în Asia de est? 274).
N. CAZAN
Prin regimul nou instaurat de Iar punctul pe i ÎI pune ast­
poporul chinez în ţara sa, ca ur­ fel : „Locul pentru a începe lupta
mare a unor lupte duse timp de contra comunismului în Asia
ani îndelungaţi împotriva duş­ este China continentală“.
manilor interni şi externi, Re-
Bucurie la Almaşul Mare Iată domnilor coiegi, esenţa
evenimentelor din strîmtoarea
Taivan. Ca urmare a acestei si­

Nici bătrânii nu-şi amintesc re — au pornit unite pe drumul mai iutii un cald salut primei tuaţii lumea se găseşte din nou
ca vreodată satul ior să ii avut cooperativizării agriculturii. pe marginea prăpastiei.
atît de mulţi oaspeţi ca în du­ comune complect cooperativiza-
minica ce a trecut. Veniseră de In centrul comunei, pe un loc
astă dată numeroşi activişti de te din raionul Alba şi inaugu­ Nu este încă prea tîrziu ca
partid şi de stat din Aibă Iu- Prima comună eompledf
rării electrificării Almaşului. Ur­ o catastrofă să fie împiedicată
lia şi comunele din jur, preşe­ co o p eraţi vizată
în raionul Alba mează apoi darea de seamă a şi în acest sens cuvîntul Adună­
dinţi sau secretari ai unităţilor
încăpător, ţăranii muncitori din comunistului V. Marcu, preşe­ rii Generale poate avea o in-
socialiste existente în raion, mi­ Almaş au amenajat o estradă.
dintele comitetului de iniţiativă Dacă în 1948 în regiune erau 27 de circumscripţii sanitare rurale, as­ (C ontinuare în pag. 4-a)
neri şi muncitori din Zlatna, ar­ al întovărăşirii. Se trec în re-
î tăzi numărul lor este de 104. Numărul cadrelor medicale a crescut de la
tişti, ţărani muncitori din satele E. A R M E A N
* 1-203 în 1948 Ia peste 3.000 în 1958.-In 1948 erau 28 spitale. S.A1.S. şi
aparţinătoare comunei Almaş.
i puncte de sănătate, numărînd în total 143 paturi, iar astăzi a v e m 60 de

, . asemenea unităţi cu 3.510 paturi. A n g a ja m e n tu l c e lo r

(C ontinuare în pag. 2-a) J*

Toţi au venit pentru a partici­ Aici urmau să-şi prezinte ar­ d e la U . R . U . M . P .
pa şi a aduce un salut căldu­ tiştii programele. Şi căminul cul­

ros primei comune complect coo- tural a fost amenajat cu toate Se lărgeşte sectorul socialist din agricultură Colectivul de muncitori, teh­
perativizate din raionul Alba — cele necesare pentru a primi nicieni, ingineri şi funcţionari

Almaşul Mare. Aici, începînd de numeroşii oaspeţi şi localnici. Pe al Uzinei de reparat utilaj mi­

duminică, toate cele patru sate la ora 14, saia căminului deve­ Ititr-o singură lună. aproape 15.000 hectare cooperativizate nier Petroşani, analizind rezul­
— Cib-Chei, Nădăştie, Glod şi nise neîncăpătoare. tatele obţinute in intimpinarea

centrul de comună Almaşul Ma- Sărbătoarea începe. Se aduce In decurs de o lună — 20 au­ 2.160 ha., iar 'în raionul Ilia şi în satul Craiva o întovără­ lii, 26 ha. şi 61 de oi'la fondul Zilei minerului şi a zilei de 23
gust—20 septembrie a. c. — in 2.123 ha. Suprafeţe însemnate şire zootehnică cu 75 familii, de bază, Bohaia cu 33 familii, August, şi însufleţiţi de chema­
C Pe ogoarele regiunii noastre au început arăturile adinei de toamnă. In •] de teren au fost cooperativizate 180 ha. teren şi 83 de oi ia fon­ rea lansată de colectivul minei
satele regiunii noastre s-a coo­ şi in restul raioanelor din re­ dul de bază. 22 ha. şi 94 oi la fondul .de Petrila, in cinstea zilelor de
perativita t o suprafaţă de 14.993 giune. A crescut simţitor şi nu­ 7 Noiembrie şi 30 Decembrie,
^ fiecare zi la gospodăriile agricole colective iractorişiii ară zeci de hectare. ) mărul satelor complect coopera­ întovărăşirea bază, Ohaba-Sibişel cu 60 fami­ îşi propun să realizeze planul a-
ha. teren. In raionul Brad s-au tivizate. Numai în raionul Ilia lii, 21 ha. şi 119 oi la fondul nual al producţiei globale pînă
I N C L I Ş E U : Tractoristul Andrei Barabaş ‘de ia S.M.T. Alba lulia,'} cooperativizat în această peri­ există în prezent un număr de Raionul zootehnică din ta data de 1 decembrie 1958.
oadă 4.673 ha., în raionul Alba ¦31 de asemenea sate. Brad satul Ticera s-a de bază şi la, Criva cu ! 1 fami­
[ expeutind arături adinei de toamnă ’ pe ogoarele gospodăriei agricole co~ ^ 2.575 ha., în raionul Orăştie inaugurat cu un lii, 29 ha. şi 30 oi la fondul de Printr-o bună organizare a
In cursul săptămânii trecute, bază. procesului de producţie, o uti­
( lective din comuna Gahla. 1 lizare raţională a utilajelor, o
adică între 15 şi 20 septembrie, Ţăranii mun­ judicioasă încărcare a schimbu­
număr de 43 fa­ rilor de lucru, precum şi prin-
au luat fiinţă în satele regiunii citori din satul tr-un regim sever de economii
milii, 166 ha. şi 40 oi la fondul la materiale, colectivul se anga­
noastre un număr de 14 întovă­ Arhia, sat apar­ jează să reducă preţul de cost cu
de bază, iar cea din Trestia cu 3,2°/o. Pentru îmbunătăţirea con­
răşiri cu o suprafaţă de aproa­ ţinător comunei tinuă a calităţii produselor li­
41 familii, 202 ha., 22 oi la fon­ vrate exploatărilor miniere, se
pe 3.000 hectare teren. Iată care Cristur, au săr­ angajează să reducă rebuturile
dul de bază. sub coeficienţii admişi cu 0,7
sînt acestea : bătorit şi ei duminica trecută la sută. In scopul realizării o-
In acest ra­ înfiinţarea unei întovărăşiri a- biectivelor de mai sus, colecti­
Ţăranii mun­ ion s-au inau­ gricole. Aceasta a luat fiinţă cu vul şi-a propus creşterea pro­
citori din Alma­ gurat duminica 41 familii şi o suprafaţă de ductivităţii pe cap' de muncitor
şul Mare au trecută 9 înto­ 28,84 hectare teren arabil. faţă de plan cu 10 la sută.
sărbătorit dumi­ vărăşiri. întovă­
nica trecută un răşirea din Nucşoara a luat Faptul că din zi în zi numă­ F R A N C IS C ŞERBAN
eveniment de. seamă — coopera­ rul ţăranilor muncitori care pe
tivizarea complectă a comunei fiinţă cu un număr de 6 fami­ baza liberului consimţământ se corespondent
lor. In întovărăşirea zootehnică unesc în întovărăşiri agricole
care s-a inaugurat îin satul Al­ lii şi 43 ha. teren arabil, cea şi zootehnice este tot mai mare,
maşul Mare, şi cu care s-a ter­ din Bani Mare cu 39 familii şi se datoreşte realizărilor obţi­
minat cooperativizarea comunei, 6 ha. teren arabil, cea din. Lun­ nute de vechile unităţi socialis­
s-au înscris 144 familii cu 1.103 ca de Sus cu 121 familii, 94 ha. te din agricultură, realizări ca­
ha. teren şi 300 oi la fondul de şi 121 de oi la fondul de bază. re sînt din ce în ce mai larg
bază. Au mai luat fiinţă întovărăşiri popularizate de către organiza­
In aceeaşi zi s-a inaugurat şi în satele Negoi cu 120 fami­ ţiile de partid şi sfaturile popu­
lii, 105 ha. şi 222 oi la fondul lare.
de bază, Luncani cu 8 familii,
22, ha. teren şi 24 oi la fondul
de bază, Ciclovin-a cu 27 fami-