Page 78 - 1958-09
P. 78
Pag: & m U M Ü h SOCIALISMULUI Nr. 1172
Preocuparea organizaţiei de t a i !ü lü l g p g g a g ' '*&&& o
VVS/VVWWAWVW^ Bucurie la A lm a ş u l M a r e
pentru realizarea sarcinilor (Urmare din pag. I-a). Oaspeţi şi localnici s-au adu
nat apoi pe pajiştea din faţa es
de producţie ale întreprinderii La fabrica de marmela vistă succesele obţinute de ţă tradei. Aici, artiştii amatori ai
dă din Haţeg, la secţia ranii muncitori care, urmînd li întreprinderii „Ardeleana“ din
Organizaţia de bază a îa- tice şi organizatorice luate de căpăcii lăzi, pe luna ire- nia trasată de partid şi guvern, Alba lulia au deschis progra
bricii de tricotaje „Sebeşul“, co- organizaţia de bază şi a măsu- cuiă planul a fost depă au păşit cu încredere pe drumul mul cu cîntece populare, reci
muniştii, se preocupă îndeaproa- rilor tehnico-organizatorice lua- şit cu 5 % . cooperativizării. tări. Apoi şi-a spus cuvîntul An
pe de realizarea sarcinilor de te de către conducerea între- samblul de estradă al Sfatului
producţie ale fabricii. Această prinderii, s-a reuşit să se reducă In fo to : A L E X A N D R A In prezent — se spune în da
preocupare este ilustrată de fap normele de consum de materii D U M B R A V Ă şi I L E A N A rea de seamă — satele Glod, popular regional. Dansurile, nu
tul că organizaţia de bază ana prime la unele sortimente, să 1 D O B O I , etichetlnd lăzile Nădăştie, Cib—Chei şi Almaşul merele comice, cîntecele de mu
lizează periodic felul cum se în se depăşească indicii de utiliza cu marmeladă. Mare, flecare avînd o întovără zică uşoară şi populară şi în
deplinesc indicii planului de pro re planificaţi la maşinile Kotton şire agrozootehnică, au însumat special cîntecele mocăneşti şi
693 familii cu 2.880 ha. teren a- momîrlăneşti afe lui Felician
gricol. In fondul de bază aceste
Fărcaşlu au stîrnit entuziasm.
ducţie şi acolo unde se ivesc şi Kettenstuhl, să se reducă chel patru întovărăşiri au 801 oi. Numeroşi ţărani de pe acele
greutăţi sau se constată defi tuielile de transport şi astfel să Acum, aceste cifre probabil meleagul i n-au mai avut ocazia
cienţe, împreună cu conducerea se realizeze însemnate economii nu mai sînt exacte. In fiecare să vadă asemenea programe ar-
fabricii şi comitetul de între la preţul de cost şi însemnate zi, ţ*,ăxr„anii întovărăşiţi îşi ma,, a- tdiustpicăe.ceNe„ust,readd,ae mş.i-iraar;me c.hdi.esci,’cocră-
prindere, se iau măsuri pentru beneficii peste plan. latură mani familii, noi hectare, tina, intr-un grup de ţărani ,Io-
înlăturarea lor.
Economiile la preţul de cost
Sezisîndu-se că la secţia Kett- realizate peste sarcina planifica- a‘te 0 ’ calnici, bătrînul Gheorghiţă Moi-
apretura, calitatea produselor tă, în primele 8 luni ale aces-
După discuţiile purtate în ju- se a declarat m işcat: „ochii mei
Un rodnic schimb de experienfălasă de dorit, biroul organiza- tui an, sînt de 354.000 lei, iar
rul dării de seamă, întovărăşiţi! au văzut în viaţa asta multe,
ţiei de bază a organizat o şe- beneficiul realizat peste plan Din iniţiativa Uniunii regiona aranjamentul- mărfurilor în raf- ce le oferă folosirea acestui prin- din Almaş au trecut la alegerea însă ce-am văzut azi în acest
dinţa lărgită de birou cu toţi este de 427.000 lei. le a cooperativelor de consum, turi etc. In continuare a avut cipiu în întreprinderile de ali- celor mai capabili şi mai gos- sat, eu n-am mai văzut“,
membrii şi candidaţii de partid s-a organizat duminică în ora loc o şedinţă de lucru privind
din această secţie la care au Organizaţia de bază, comu şul Haţeg un rodnic schimb de tranşarea cărnii pe categorii şi mentaţie publică, podari oameni, care să conducă De pe alături, localnicii au
fost invitaţi cei mai buni mun niştii din această fabrică au do experienţă cu lucrătorii între folosirea ei pentru obţinerea înconjurat artiştii mulţumindu-
citori, a dezbătut pe larg aceas vedit în practică că simt răs prinderii de alimentaţie publică diferitelor preparate. Şedinţa a Gei prezenţi la schimbul de noua întovărăşire. Printre con- le şi rugîndu-i: „să mai veniţi,
tă problemă şi a stabilit pe Ioc punderea pentru soarta produc din regiunea noastră. avut un caracter practic. Aici, să mai veniţi“,
măsurile ce se impuneau a fi ţiei, sezisează Ia timp deficien tov. Mihai Constantin, maistru experienţă au vizitat şi expozi- ducătorii întovărăşirii figurează
Iuate pentru îmbunătăţirea ca- ţele, iau cele mai corespunză- Schimbul de experienţă a avut bucâtar din partea Gentrocoo- ţia de artă culinară cu vînzare comunistul V. Marcu, Tril Pas- Iar răspunsul lor a fost sim-
iităţii produselor. toare măsuri pentru înlăturarea drept scop îmbogăţirea cunoştin organizată în localul restauran- cu, Nicula Traian şi alţi 8 ţă- piu : „La inaugurarea gospodă-
lor şi mobilizează întregul colec- ţelor acestor lucrători, privind pului, a făcut o expunere prac- tului „Ţara Haţegului“. La a- rani harnici, buni gospodari, cu riei colective...“.
Desîăşurînd o susţinută mun- tiv de muncitori în lupta pentru modul de deservire al consuma tică privind tranşarea cărnii de ceastă expoziţie au fost expuse
că politică de lămurire în rîn- realizarea integrală a prevede- torilor şi cum trebuie preparate bovine, ovine şi porcine. Expu
durile muncitorilor pentru ca fie- rilor planului de producţie. Ast- diferite produse care sînt puse în nerea a fost foarte interesantă 200 sortimente de produse, I prestigiu.
care, la locul lui de muncă, să fel, Li au reuşit să facă din fa- vînzare prin unităţile ce le de şi urmată de întrebări şi dis
nu lase să treacă mai departe brica lor o întreprindere renta- servesc. Mai întîi cei prezenţi cuţii. . De vorbă cu un. agitator
produscle de calitate necores- bilă, care aduce an de an în- la schimbul de experienţă au vi
punzătoare şi să remedieze pe semnate beneficii statului. zitat magazinele aparţinătoare Din partea conducerii coope La început credeam, că cei — Tou. Dlrlea lucrează un tirrip în O.M., apoi la bluming.
cooperativei „Ţara Haţegului“, rativei „Ţara Haţegului“, care ciiiua muncitori pe care i-arri preună cu oamenii din brigada Am acumulat oarecare experien
loc defectele, întărind în acelaşi Toate acestea dovedesc că a- unde au avut posibilitatea să are în subordonarea sa şi res întrebat unde se află Damian pe care o conduce la blocul 81 ţă. Metoda Orlov o foloseam în-
tunci cînd organizaţiile de ba vadă modul conştiincios în care taurantul din localitate ce acti Dlrlea vor să facă glume. Au — a spus unul. Execută zidăria tr-o oarecare măsură şi înainte,
timp controlul asupra calităţii sînt deserviţi cumpărătorii, cum vează pe principiul gospodăriei fost întrebaţi trei, bineînţeles pe subsolului. A început de puţin însă felul cum erau organizate
ză se preocupă îndeaproape de sînt aprovizionate magazinele, chibzuite, s-a prezentat un refe rînd şi fiecare dintre ei a dat timp construcţia noului bloc. şantierele nu permiteau acest
produselor pe faze de operaţie, rat care a concretizat avantajele un alt răspuns. lucru. Aici, la şantierul B l, sînt
realizarea sarcinilor de produc La blocul 81 însă, nici urmă
organizaţia de bază a reuşit să de el. Ceva mai departe ciţiva create toate condiţiile pentru a
ţie ale întreprinderilor, simt răs
antreneze muncitorii în lupta
punderea politică pentru realiza
pentru a se da cît mai multe
produse de calitate superioară. rea şi depăşirea planului de pro SOLISTA CORULUI aruncau pietriş şi ciment în be folosi şi a lucra după această,
Rezultatele nu s-au lăsat mult ducţie şi iau cele mai bune mă tonieră. Lucrau de zor. Ei tre preţioasă metodă. De fapt, cred
suri politice şi organizatorice în buie să ştie în mod precis unde că nu există brigadă şi om ca
aşteptate. Cantitatea de produ acest scop şi rezultatele sînt cele se află tov. Dirlea. Unul mai re să n-o folosească. Ar fi şi pă
se de calitate superioară a în scontate. Comuniştii, fiind în vorbăreţ a stat un pic pe gîn- cat. La început, oamenii din bri
ceput să crească lună de lună. duri apoi a arătat cu degetul.
gada mea, majoritatea tinerii
Astfel, s-a ajuns ca în perioada fruntea acestor acţiuni, se bucură Pentru a fi solista unui cor seşte, a făcut numeroase exer- cîntecelor ciobăneşti pe care Ie — Acolo lucrează, la blocul 80. iar mulţi dintre ei necalificaţi,
1— 18 septembrie să se producă, de prestigiu şi autoritate, reuşesc n-aveau de unde şti cum. se lu
pe sortimente, cu 3—6 la sută să mobilizeze în jurul lor întrea se cere să întruneşti calităţi c!t!! vocalizare şi timbrare, interpretează cu multă căldură . Aici, lucrările erau ceva mai crează după această metodă,
mai multe produse de calitatea ga masă de muncitori şi astfel, avansate. Zidăria la subsol fu l-am strîns pe toţi în jurul meu
I-a decît prevedeau sarcinile de să traducă cu succes în viaţă lio- deosebite, să te afirmi pUntr o încjrurnata fiind de dirijorul si maturitate, calităţi pe care sese terminată urmînd să se exe şi le-am sp u s: uite măi băieţi
plan. tărîrile partidului şi guvernului. voce echilibrata, timbrata, de 1 y ’ 1v cute planşeul peste subsol. Caut în ce constă metoda Orlov...
o adîncă sensibilitate colorís- dirijorul le-a remarcat din vre- peste tot dar nici urmă de om. Le-am vorbit apoi despre for
Ca urmare a măsurilor poli- N. Z A M F IR tică, să reuşeşti să redai prin arului dm Po,ana- Solista po- me şi, după o perioadă de pre- maţiile de l zidar şi doi aju
ienarilor este însă înzestrată Precis că vor să mă păcălească. tori, despre rolul fiecăruia, cum
ea adîncul dozaj ai sen gătire, i-a încredinţat Trebuia totuşi să-l întîlnesc nea se montează colţârele Şircov, ra
Pregătirile pentru deschiderea noului timentelor. Măriei Bota un rol de părat pe agitatorul Damian Dîr- mele de uşi şi ferestre. Oamenii
an de învăfâmînf la Complexul CoF.M, seamă în ansamblul co lea. De data aceasta m-am adre au înţeles şi s-au apucat de
Teiuş — C oşîariu au fost term inate Nu uşor se ajunge ral — acela de solistă. treabă. Pentru ca rezultatele să
la stăpînirea acestor sat ¦unuia ceva mai în etate. A- fie şi mai bune, în fiecare zi
calităţi, care, în an Cu modestia ei, ca cesta spuse că se află sus, pe discut cu băieţii, ca aceştia să
samblul lor, solicită racteristică omului ce blocul 73, că acolo montează ul
în prealabil o pregăti provine dintr-o familie timul planşeu. Abia a putut fi
re îndelungată, o cize săracă (Maria Bota a
P re g ă tirile pentru deschiderea nou să cunoască m a i b ine n o rm e le le n i lare continuă şi exer cu acea voce care dă autentî- rămas orfană încă din găsit 'printre zidurile de cărămi poată şti precis ce au de făcut,
lu i an de în v ă ţă fn în t au fost te rm i niste ale vie ţii de p a rtid , să se dez ciţii perseverente. Fără citate caracterului popular al fragedă copilărie), stă- dă roşie aproape terminale. M-a la ce lucrează şi cum trebuie să
nate la toate o rg a n iz a ţiile de bază din v o lte co n ş tiin ţa lo r şi tră s ă tu rile de îndoială că înzestra pînită mereu de dorinţa invitat să mă aşez pe o bucată lucreze.
Com plexul C .F.R . Teiuş-C oşlariu. caracter ale com unistului. D e aseme rea artistică joacă aici de a cînta cît mai fru de prefabricate. Mai întîi a ţi
nea, pe baza dorinţelor e x prim a te de un rol preponderent şi, nut să precizeze că brigada De atunci, a trecut mult timp.
C om itetul de partid al com plexului numeroşi m em bri de partid de a stu fără de care, orice e- ;mos, nelipsită din ac complexă pe care o conduce, Dar agitatorul Damian Dirlea,
a în d ru m at o rg an izaţiile de partid dia teoria economică a m arxism -len i- forturi sînt zadarnice. formată din 32 oameni, lucrea nu lasă lucrurile să meargă de
p e n tru în c a d ra re a tu tu ro r m e m b rilo r şi n ism u lui şi problem e econom ice le ţiunile corului şi brigă la sine. In afară de consfătui
candidaţilo r de partid în form e orga gate de specificul activităţii produc Actuala solistă a co zii artistice din care fa ză la trei blocuri deodată. Aşa rile de producţie care au loc
nizate ale învăţăm ântului. tive din calea ferată, s-au o rg an izat rului căminului cultu că cei care au dat indicaţii n-au in fiecare lună, la sfîrşitul fie
12 ce rcu ri de econom ie co n cretă, unde ral din Poiana, tînăra ce parte, solista din Po fost porniţi pe glume. De sus, cărei săptămîni, se ţine o scurtă
Ţ in în d seama de sa rcin ile p ri au fost în cad raţi m uncitori fruntaşi, Maria Bota, înmănun- iana şi-a atras simpatia blocurile se vedeau ca un fel de consfătuire cu întreaga brigadă.
vin d educarea m arxist-leninistă a ingineri, m aiştri principali, economişti chiază în bună măsură tuturor acelora care au scară cu trei trepte. Despre bri Discută cu oamenii, analizează
c a n d id a ţilo r şi n o ilo r m em b ri de şi a lţi to v a ră ş i din u n ită ţi. calităţile unei soliste auzit-o cîntînd. Nu e de greutăţile, realizările.
partid, num ărul cercurilor de studiere corespunzătoare coru mirare deci că şi la gadă aflasem multe lucruri bu
a S tatu tu lu i P .M .R . a fost m ărit la O rg a n iza re a în v ă ţă m în tu lu i pe ture concursul soliştilor vo ne în ce priveşte depăşirea pla — Dacă stai de vorbă cu fie
12, faţă de n u m a i 5 cercuri cîte au de serviciu, la şcoala m e c a n ic ilo r şi lui poienariior. Despre cali din 1956, Maria Bo nului prin folosirea unor metode care om în parte atunci cînd
pe baza alto r form e de ac tivitate spe ta a fost premiată Ia înaintate de lucru. Interesa de vrei să faci ceva, este imposibil
funcţionat anul trecut. In aceste cer cifică tra n s p o rtu rilo r pe calea fe ra tă , o pregătire dimensio Bucureşti. această dată felul cum. tov. Da să nu asculte, să nu se obţină
curi, a căror conducere a fost încre va asigura o m ai bună desfăşurare a mian Dlrlea, în calitate de a- rezultate, continuă tov. Dirlea.
d in ţa tă unor propagandişti cu experi în v ă ţă m în tu lu i de partid în anul şco nată în ani, pe la şcoli Cu legitimă mîndrle gitator a sprijinit constructorii Aşa a fost şi cu folosirea meto
en ţă , m e m b rii şi c a n d id a ţii de p a rtid lar 1958-1959, la Com plexul C. F. R. sînt aşteptate Ia Poiana ca să folosească din plin me dei Orlov la şantierul nostru;
vo r avea prilejul să studieze principi T e iu ş -C o ş la riu . de canto sau conserva zilele de 27 şi 28 sep toda Orlov. Rezultatul ? Se vede.
ile organizatorice ale partidului nostru, tembrie. Pentru sărbăto
C. H. toare, nu poate îi vor rirea semicentenarului corului, Dirlea, un om potrivit la sta- In timpul acesta, Damian Dir-
ba la Maria Bota, deşi, aşa Maria Bota se pregăteşte cu tură, serios din cale afară, în- tea, privi la blocurile care nu
după cum singură o mărturi- , aceeaşi tragere de inimă de cepu să povestească: peste mult timp vor fi date in
'care a dat dovadă în cei cinci folosinţă.
ani de cînd activează în corul ...Eu lucrez în Hunedoara de
poienariior. Prin vocea ei fru prin anul 1953. Am muncit mult V. a
G.A.C. DIN PEŞTENIŢA cu carne, grăsime şi diferite alte moasă, utemista Maria Bota P IU R II II C 19Y A\ Y IE
produse de origine animală. Cît va aduce din nou pe scenă
priveşte rentabilitatea, avem în minunatele noastre cîntece
populare, renumitele cîntece
regiune destule gospodării co ciobăneşti.
are mari p o sí bi lective care prin experienţa lor GH. LUPAN ANU NŢ
dovedesc că fermele de animale
sînt deosebit de rentabile si că Desen de O. S T U R Z A Secţiunea Sanitară şi de Pre ministrative, sau studii medii şi
in condiţiile regiunii noastre, vederi Sociale a regiunii Hune 8 ani în funcţii economice sau
m em doara, aduce la cunoştinţa ce administrative.
ele sînt acelea care asigură, in lor interesaţi că are următoarele
Septembrie 1958 posturi vacante la Spitalul din — pentru funcţia de şef ser
i"Ş 1 primul rînd, mărirea puterii eco Hunedoara: viciu aprovizionare : studii supe
nomice a gospodăriei colective MIRON COSTIN - opere rioare economice şi 4 ani în fun
şi sporirea simţitoare şi siste — un post de administrator; cţii economice, sau studii medii
Colecţia „Opere“ — un post de şef de serviciu şi 6 ani în funcţii economice.
Gospodăria colectivă din Peş- find bogate păşuni care, folosite Dacă fermele de animale — matică a veniturilor colectiviş E.Ş.P.L.A. aprovizionare.
leniţa, raionul Haţeg, asigură constituie minunate condiţii pen aceste bogate izvoare de veni tilor. Condiţiile de angajare sînt: Doritorii se vor adresa Sfa
Volumul OPERE cuprinde — pentru funcţia de adminis tului popular ai regiunii Hune
membrilor săi in fiecare an in- tru a crea o puternică ramură turi — îi lipsesc gospodăriei co Faptul că în G.A.C. din Peş- cronici (inclusiv cronicele po trator : studii superioare şi 6 doara, Secţiunea Sanitară, în
lone in versiune romînească), ani în funcţii economice sau ad zilele de luni, marţi, miercuri,
•semnafe venituri băneşti. Ca ur zootehnică ce ar putea să aducă lective din Peşteniţa, atunci nu teniţa mai există păreri greşite prelucrări, discursuri şi scrisori, între orele 10— 12.
adică toate lucrările lui Miron
mare a acestui lucru, toţi co colectiviştilor venituri nebănuit este de mirare că sumele de despre dezvoltarea fermelor de Costin cunoscute pînă astăzi.
lectiviştii harnici sînt bine îm de mari. bani pe care colectiviştii le îm animale, se dătoreşte in primul Studiul introductiv, comenta
riul şi notele sînt semnate de
brăcaţi, se hrănesc mai bine de La suprafaţa de 200 ha. part la zi-muncă sînt mici. rînd organizaţiei de bază. Acea P. P. Panaitescu şi constituie o
cît oricind şi o parte din ei au G.A.C. din Peşteniţa ar putea adevărată sinteză a tuturor da
reuşit să-şi construiască case să aibă peste 72 de bovine, din Mulţi dintre colectivişti — şi sta nu s-a preocupat să popu telor pe care le deţinem pînă ¦
noi. Ei se bucură pe bună drep care cel puţin 35 vaci cu lapte. chiar unii tovarăşi din conduce larizeze hotărîrile consfătuirii acum asupra cronicarului şi o-
tate că trăiesc o viaţă mult mai Numai pe laptele de la aceste rea gospodăriei — afirmă că fer de la Constanţa pentru a arăta perei sale. Comentariul şi notele
îndestulată decît atunci cînd e- mele de animale nu ar fi ren colectiviştilor avantajele ce le cuprind, de asemenea, descrie
vaci va putea realiza peste tabile. O astfel de părere este au în urma creşterii animale- rea manuscriselor, clasificarea
rau individuali. Dar un lucru 100.000 lei, fără a mai vorbi de lor, discuţii asupra dotării lu
nn iu1--1i Îînn fţae!lpeogt Aeii HdaeqstI u11,l1 rdlpe hbiinn ep , viţeîi ce se -v--o- .r. „oUbIţ.:in„e ,d1 ~e tl„a ele. cit se poate de greşită şi dău- lor, precum şi sarcinile ce stau crărilor lui Miron Costin, indi
Nu înţeleg că in gospodăria lor Numărul oilor poate să ajungă caţii asupra izvoarelor istorice
există mari posibilităţi de spo in această gospodărie la peste n~ăi.t_o__a_r__e. Nici _n_u_ se _p_o__a1t„e ~c^onî n in ffnafţoa rgrrovscpn nordl aărriiiilloorr colective folosite de cronicar şi critica e-
rire a veniturilor, posibilităţi 600 capete, de la care s-ar pu cepe ca o gospodărie colectivă în perioada actuală. diţiilor anterioare.
care in momentul de faţă nu sînt
folosite. tea realiza de asemenea veni să nu aibă, pe lingă cultura ce Va trebui ca în cel mai scurt
turi de sute de mii de lei. Dar
Să analizăm una din aceste cu toate condiţiile favorabile de realelor, şi o puternică ramură timp organizaţia de bază din
posibilităţi. Gospodăria colecti care dispune, G.A.C. din Peşte
vă are o suprafaţă de 206 ha. niţa nu are in momeniul de faţă zootehnică, mai ales dacă a- G.A.C. Peşteniţa, ajutată de co
ceastă unitate este situată intr-o mitetul raional de partid, să a-
zonă de munte. Acest lucru îl nalizeze posibilităţile de dezvol
cer, atit interesele colectiviştilor, tare ale sectorului zootehnic in
cit şi interesele economiei na G. A. C. şi, prinlr-o susţinută
teren din care 94 ha. este fînaţ. rlecit 22 de boi, 11 cai şi 240 ţionale. Cine altcineva dacă nu muncă de lămurire, să convingă
Salul se află la poalele munţi oi. Vaci nu are nici măcar una, gospodăriile colective, cărora le pe colectivişti pentru a lua a*
lor Poiana Ruscă şi în apropie deşi există un grajd construit aparţine viitorul- agriculturii noa- semenea hotărîri care să ducă
rea munţilor Retezat. După cum din anii trecuţi cu o capacitate sire socialiste, vor asigura apro- la o dezvoltare multilaterală a
se ştie, oe aceşti munţi §e în- de 50 capete. vizionarea poporului muncitor gospodăriei colective. 536 pagini— lei 26. $t ! Il t t î 0
