Page 79 - 1958-09

N r. 1172
HUNEDOARA — ORAS AL TINEREŢII
Mîndrla luí Bulen
L.a cea m ai în a ltă cotă, tn a i sus de-
cît chiar fu rn alu l 5, clădiri roşii, vreo
4 la num ăr, compun fabrica de ag lo­
m erare a m inereu rilor — fabrică prin
excelenţă a tin erelu lu i.
A zi, D u m itru Buicu, acel tîn ăr scund
şi veşnic neobosit, te p lim b ă de la p ri­
m ire şi pînă la expediţie, iţi descrie
procesul tehno log ic cu s ig u ran ţa celui
m ai versat tehnician, aruncă din fugă
cîte o observaţie critică la adresa con­
d u cerii şi e m în d ru că în schim bu l
lui — aşa-i zice schim bului I I — m a­
jo ritatea sînt olteni.
D e-a lungul orelor petrecute îm preună,
am m ai constatat un lu c ru : tîn ă ru l
Buicu — care e şi secretar a l o rg a n i­
z a ţie i de b a z ă U .T .M . pe schim b, şi
şef de echipă la dozare — este m în ­
dru. O m în d rie bine în ţeleasă, iz|vo-
rîtă din cunoaşterea profundă a m e­
seriei, din co n ştiin ţa d e m n ită ţii lu i de
om . Ş i ca el, to ţi c e ila lţi. Ş i au de ce.
C o n stan tin C io rn ea, de Ia p rim ire a
m aterialelor, n-a predat niciqdptă a-
gregalele defecte sau m urdare. Gheor-
ghe Voicu, de la concasoare, tîn ărul
craiovean, deşi are abia 22 de ani, zîm -
beşte la rg la în tre b a r e a : „cum te
descurci N icolae A iuca, m ecanic la
co ncasor, se m în d re ş te cu g r a n u la ţia
în cad rată perfect în reţeta de fa b ri­
caţie.
Şi benzile de cauciuc se-n vîrt mereu,
bîzîind gros, uniform , ducînd spre do­
zare siderita, m inereul de K rivoirog,
p rafu l de fu rn a l şi cocsul, m ăcinate
m ăru nt, m ăru n t de to t. N icolae F lo -
can a reuşit după doi ani să dozeze
aceste componente ca nim eni altu l. 0 -
chiul lui de acum e fo rm at şi îi e
suficientă o singură p rivire pentru a
vedea unde-i „hiba“.
in corpul prin cipal, începînd „de la
etaju l I I , de sus în jos“ , — vorba to­
varăşulu i Buicu — la tobe, la cup­
toare, la benzi, peste tot, tin e ri. T ă -
nase Pangas e m ai vîrstnic, dar tot
t în ă r se ch eam ă că este. A re a b ia 31
VIITORII
S ID E R U R G IC I
Reoţea|ie...
Curtea mare a complexului
şcolar profesional din Hunedoa­
ra s-a umplut de copii.
Intr-un grup mai numeros,
Gheorghe Timaru povesteşte ce­
va cu înflăcărare. El va fi îur-
nălist. Anul trecut, la concursul
pe meserii dintre şcolile profe­
sionale ale Ministerului Indus­
triei Grele, Timaru a primit ti­
tlul de cel mai bun furnalist. In
alte grupuri, viitorii laminatori
Cornel Constantin, Ioan Drag-
nea, Vasile Oprescu, viitorii 6-
ţelari Nicolae Rotundu, Nicolae
Tomuţa, îşi povestesc întîmplări
din vacanţă.
In imensa adunare de copii
se deosebesc ici-colo „bobocii“.
Cei din anul I sînt stingheri,
timizi. Ei abia tac cunoştinţă
cu tot ce-i înconjoară. Grigore
Popescu a venit tocmai din ra­
ionul Strehaia, Eugen Şerbă-
nescu din Tg. Jiu, Mircea To-
ma de la Ghelar. Nici n-au vă­
zut încă furnalele, oţelăria, la­
minorul. In mintea lor, mai stă­
ruie închipuirile fantastice cu
privire la coloşii de foc. In cu-
rînd însă, se vor simţi ca acasă,
vor îndrăgi Hunedoara şi-şi yor
face planuri de viitor. Se gîn-
desc desigur să ajungă' sidef ur­
gisii fruntaşi... •
Dar iată că recreaţia' s-a ter­
minat. Curtea a rămas goală.
In clasele mari şi luminoase,
peste 700 de ucenici învaţă...
de an i. C e ila lţi însă, de la L'aurenţiu
V işki, m aistru şi pînă la A nghel D an ,
m ezinul funcţiei de ag io m erato ris t la
bandă, sînt pe drept cuvînt cei m ai
tin e ri c e tă ţe n i as m a re lu i c o m b in a t.
Şi acest tineret, m înd ru de cinstea
ce i s-a acordat, de a p a trona unul
din cele m ai m a ri sectoare din com ­
binat, a ştiut să răspundă cu fapte
entuziaste în crederii. Lu nă de lună,
m iile de tone de a g lo m erat peste plan
vorbesc de m unca lo r, de străd an iile
lor. Acum bunăoară, — şi pe asta o
ştie tov. Buicu — în septembrie, plită
la data de 20, ei, îm preună cu Con­
stantin C ionoiu, Ştefan Şpan şi cei­
lalţi din brigăzile l-a şi a Ii-a , au dat
fu rn aliş tilo r 5.700 tone m inereu ag lo­
m e ra t peste p lan .
— A vem de ce fi m în d ri toVarăşe ? !
— sfîrşi Buicu.
Ce puteam să-l răspund... ?
timuA d&eint 'fauntai
'n r'n n n r'n r'r'n n r
Cînd a venii la combinai era fi- 'dată, a m OâprMs dmniite obiceiuri
năr, tînăr de iot şi muncitor de nu-l urlte: d a n s a m matnbo, înjuram felele,
putea întrece nici unul dintre cei nou lăsasem părui să crească pînă peste
veniţi. Unde-l puneai să lucreze nu urechi, făceam multe prostii. M ă sim­
se lăsa pînă ce nu făceai treabă bu­ ţeam parcă fericit şi puternic. Asia
nă, ca să placă oamenilor. Ştia el
ce-i bun şi ce nu. Mai lucrase cîtva
timp la „Progresul” Brăila, apoi la
„Griviţa Roşie” Bucureşti. Aici, la
combinat, îşi pusese în gînd că ar fi
bine să se califice, să înveţe mese­
ria de mecanic. Avea de-acum 20 de
ani şi nu se alesese aproape cu ni­
mic. Zilele treceau cu repeziciune şi
Gheorghe Ktraklidis devenea tot mai
muit cunoscut. Oamenii au început
să-l aprecieze şi să-l stimeze.
L a început, cunoştea puţini tineri.
D u p ă ce a căpătai ceva vechime, s-a
împrietenit cu cîţiva care 'l-au adus
numai rău, care l-au atras pe o pan­
tă greşită. Şi a c u m cînd este între­ S-a prezentai din nou la suflaniele
bat, aşa în glumă, despre vremurile jurnalelor îngindurat şi. fără chej de
cînd era „golan”, Gheorghe Kirakli- lucru. Colegii, văzîndu-l necăjit, l-au
dis se uită cu coada ochiului, m u s ­ lăsat tn pace. A doua zi, Gheorghe
tăceşte şi muşi poate ţine rîsul. Şi Ktraklidis a mers la frizer şi a spus
cînd este întrebat, începe să poves­ să-i tundă chica. S ‘a privii în o-
tească :
- Credeam că-s prieteni buni. Dar serios' Seara n 'a mai colindat aiurea
m - a m înşelat. Nici nu cunoşteam bine sbrăzile. Medita minute în şir.
oamenii, oraşul. D e la cei cîţiva ii- — Ce ar fi să me rg pe la Efiimia.
neri, pe care m a m să-i uit nido- N - a m mai văzut-o dp mult.
1'—f<—11—/ 1—; <—r 1 r\ h t, ic
Prietenie, voîoŞie, bunii ínféfégSrfc. Ce altceVa óíre sfi'ítft? şirul de tífférí fiSSüTi din tajá ?locului lor ?
DRUMUL SOCIALISMULUI / Pag: 3
SE ÎNALTA b l o c u r i
O poartă largă ca un arc de brigăzi. De cîte ori se intîl- losinţă, 4 sînt terminate în ro­
triumf, pe frontispiciul căreia neau, se sfătuiau ce-să facă. şu, altele au ajuns la acoperiş,
o mină pricepută a scris cu li- Intr-o zi, i-a scos din încurcă- iar alte patru, care urmează să
tere mari „Şantierul tineretu- tură Damian Dîrlea, tot şef de fie terminate anul viitor, s-au
lui”. De gard, nici pomeneală, brigadă, dar mai in vîrstă şi înălţat deja deasupra funda­
Şi dacă pe această poartă n-ar ps deasupra membru de par- ţiei. După plan, constructorii
de pe şantierul tineretului tre­
intra şi ieşi in fiecare oră zeci tid.
de maşini şi tractoare, ar pă- — Ce~ar fi fraţilor să apli- buiau să predea anul acesta
rea intr-adevăr stingheră. De căm metoda „Orlov” ? Ştiţi 8 blocuri. Ei s-au angajat să
aici, începe marele şantier de doar că el a zidit numeroase facă două în plus. Tinereţea,
entuziasmul, iniţiativele şefilor
construcţii de locuinţe, căruia i clădiri cu puţini zidari...
se măi spune şi B 1. Cînd va Ideea a fost primită cu bu­ de brigăzi, au făcut să depă­
fi lichidat, peste doi, trei ani, curie. Weber a fost printre pri- şească şi angajamentul. Cele
Hunedoara va fi mai bogată ma care a aplicat-o. Şi treaba patru blocuri ătacate în plus,
cu 1.500 de apartamente con- a mers strună. Trei zidari în vorbesc de la sine despre a-
fortabile, moderne. Deocamda- formaţie „Orlov” au făcut tot cest lucru.
tă, sînt in lucru doar 13 blocuri, atît cit ar fi făcut 6 zidari. Şi- Printre cei mai harnici con­
structori, locuri de frunte ocu­
iar unul, primul, a fost predat, au confecţionat rame pentru fe- pă Dîrlea Damian, Andrei We­
ber, Sava Teodor, Mihai Da-
Pe şantier, lucrează sute de restre şi colţure „Şircov", con- gău, Mihai Bojan, Manfred
Schimşik. Ei au o deviză: „me­
tineri. De aceea a şi căpătat ducerea şantierului a aprovizio-
reu la înălţime”. Şi de aceea,
numele de şantier al tineretu- nat bine locurile de muncă cu se străduiesc să ajungă cit mai
repede cu construcţia blocului
lui. cărămizi ş i prefabricate din be­
Necazul lui Weber ton şi brigada lui Weber, in
loc să zidească 16 m.c. pe zi,
Tînărul şef de brigadă, An- a zidit 20-22 m.c., cu aceiaşi
la acoperiş. De sus, Hunedoa­
drei Weber, a avut un necaz, oameni.
In brigada lui, împreună cu el Asa 'se face că necazul ti- ra le apare în toată plinătatea
erau dorm trei zidari. Restul nămlui f de bd dă ^ mai ei. Şi-s mîndri.., Is mîndri că
oameni de alte meseni şim u lţi fosf necaz_ Ba mai muit in_ îşi dedică tinereţea construirii
muncitori necăh icaţi. Ce să tr.0 bună z[ d iniUat mis_ oraşului care poartă denumirea
faca ? Cum sa construiască careu constructorilor hunedo- de inimă de metal a patriei.
Mocan fără ziduri?Frăminta- rm i preţului
rm Im Weber a durat mu te ,tr m b , ,m M 'm c rf(,
zile. S-a dus pe la şeful şantie- suprafaţă locuibilă, Nu-l mai căutaţi la club,
nici la termocentrală. A ple­
rulai la conducerea grupului de FRUNTAŞ cat. Bujor Toma, simpaticul
{ şantiere, dar degeaba. Clădiri în roşu
\ — N-avem destui zidari, i Bujor, cel care anima cu pre­
se răspundea. Cînd vom anga- Şantierul a luat fiinţă în lu f zenţa lui toate serbările ti'
gmaURBMMaEnawmpuyaq
ja, Ui vom da. Pînă atunci, na aPrBie. Au trecut deci a- ţ vieţii de organizaţie norilor din combinat. E ia
Bucureşti, la o şcoală de
descurcă-te cum ' poţi... proape 6 luni de atunci. A s - maiştri termotehnicimi.
Necazul lui Weber era de tăzi, unul dintre cele l4 b lo -
fapt necazul tuturor şefilor de curi atacate, a fost dat în fo Constantin Scurţii e membru Pe linia ocupării timpului li­ Va veni insă înapoi, intre
în biroul organizaţiei de bază. ber al tinerilor amintesc de cei ai lui... cu acordeon cu tot.
Nu prea înalt, scund chiar şi 18 purtători ai insignei „Iubiţi
OFWIE SI! F A P T E plin Ia trup. Are o vorbă alea­
să, semn că a citit mult. In ca­
» P r in trece re a ş a n tie re lo r A şi B , a C om binatului siderurgic din H un e­ bina de comandă, în dosul a- cartea“, de cei 40 noi partici­ Sportiv
care com pun la m in o ru l de 650, sub doara, au p a rticip at 3.286 tin eri side- paratelor de control, discuţia a panţi, de spectacolele viziona­ şi muncitor
patronajul tinerilor, num ărul de m ari ru rg işti, care au prestat 11.405 ore luat drumul vieţii de organiza­ te în colectiv. Avem o brigadă
şantiere ale tineretului din cadrul T ru s­ m uncă voluntară. de agitaţie care a ocupat locul
tului 4 Construcţii H unedoara s-a rid i­ II Ia Festivalul tineretului din
ca t la 3. ® L a Com binatul siderurgic H une­
d o a ra în p e rio ad a 1 iu n ie — 31 iu lie t i ­
® I n in te r v a lu l 2 5 iu lie — 31 a u ­ n e rii au re a liz a t econom ii la preţul de
gust a.c., la acţiunea de în fru m u seţare cost în va lo are de 8.011.000 lei. ţie.
— Şi aşa, zici că sînteţi frun­
combinat; echipa noastră de fot­ Gîţi dintre noi n-am asistat
taşi pe combinat ? bal e pe locul I în campionatul la o întrecere sportivă! Mer­
— Nu zic eu, drapelul vor­ orăşenesc. geam să încurajăm din tot su­
fletul echipa favorită. Şi numai
beşte, drapelul de organizaţie Am acordat multă atenţie pri­ după ce lua sfîrşit jocul, ne dă­
de bază fruntaşă. mirii de noi membri, întăririi deam seama că palmele s-au
înroşit. Dar eram satisfăcuţi. Ju­
Ce să mai spun. Tac. îl as­ rîndurilor organizaţiei. Azi, du­
cult şi notez. pă cum am auzit la Comitetul
¦*r-» /-» /—»f * i—>f*1r — Organizaţia noastră s-a pe combinat, sîntem cea mai ta­ cătorul, fie că era el fotbalist,
Dar an alt gînd U făcea să dea constituit prin martie. Tînără re organizaţie. E posibil. De atlet sau voleibalist, te simţea
înapoi.
deci, după cum şi secţia e tî- altfel, fără să mă laud, drapelul alături şi punea în joc toate cu­
— Dacă aude că n-am fost o m
serios o să-şi schimbe impresia des­ nără. La început a fost tare luat luna trecută de la C.F.U. noştinţele pentru a-ţi da satis­
pre mine. .Să mai amin un pic.
greu. Cuptorul încă nu intrase îmi sprijină afirmaţiile. facţie ţie şi lui, pentru a apăra
Şi s-a apucat serios de treabă. M u n ­
cea din răsputeri. Cei de ia suflante în funcţiune. Oamenii erau îm­ — Şi lipsuri ? cu cinste culorile clubului.
nu ştiau ce să mai creadă despre el.
a durat pînă intr-o zi d n d a m fost Aveau impresia că în curind o să-şi prăştiaţi pe la oţelăria veche, la — Nu spun că n-au fost. Tre- Credeţi că Iordan Cismaş, sto­
chemat la comitetul U.T.M. pe c o m ­ dea în pelee. Dar nu. C u fiecare zi
ce trece, Gheorghe se afirma iot mai construcţii metalice, în tot com­ cînd însă peste abaterile mici, perul echipei de fotbal „Şantie­
binat... D e atunci s-a produs o ade­ mult. Aşa a ajuns în scurtă vreme binatul. Adună-i, clarifică evi­
vărată cotitură în viaţa mea. fruntaş. Portretul lui a fost aşezat în denţa, cunoaşte-i. N-a fost uşor. atît de mici îneît nu pot face rul“ Hunedoara nu gîndeşte la
rîndul fruntaşilor pe combinat. Acolo In sfîrşit, la 5 mai elaborăm pri­ obiectul nici cel puţin al unei» fel ? Pînă acum, în actualul
PE TEME DE EDUCAŢIE scrie: „Participă activ la repararea ma şarjă. Producţia pornise. critici mai severe, le-am lichi­ campionat regional, echipa în
şi. întreţinerea agregatelor din sec­ Stăteam cam prost cu cunoştin­ dat. Sincer să fiu, mi-e „teamă“ care joacă a cîştigat toate în-
ţie”. ^ ţele tehnice. Am pus accentul pe că va trebui să desfiinţăm postul tîlnirile. Desigur că nu el a fost
ridicarea calificării. Ladislau utemist de control. singurul care a contribuit la a-
La comitet, Gheorghe lăsase capul Dorul de Efiimia creştea mereu. Palcău e numit responsabil cu ceste succese, ci întreaga echi­
în jos şi se minuna de japlul că ei Simţea nevoia să o vadă. N-a mai — Proiecte de viitor ? pă. Dar acum amintim nu­
cunosc întreaga lui comportare. Toc­ putui răbda. A cerut să i se dea con­
mai spre sfîrşit a putut deschide gura cediul, s-a urcat în trenul de Bucu­ producţia şi calitatea. Băiat des­ — Pînă la proiecte subliniez mai despre Iordan Cismaş,
şi a rostit doar cîteva cuvinte. reşti, apoi tn cel de Moineşii şi s-a curcăreţ, a organizat cîteva şe­ faptul că la cele două forme ale stoperul echipei, care în fiecare
oprit acasă la fată. S-a întors la dinţe pe această temă, a îndru­ învăţămîntului politic „Să ne cu­ duminică aleargă pe teren pen­
— Aveţi dreptate tovarăşi. O să Hunedoara împreună cu Efiimia... mat tinerii spre studiu. Azi, cu noaştem patria“ şi „Curs serai“, tru ca nici o minge să nu intre
devin un alt om. modestie pot aîirma că ne des­ s-au înscris toţi utemiştii, că în poartă, ca nici un gol să nu
Mulţi dintre tovarăşii cu care lu­
crează Gheorghe Kiraklidis aproape curcăm binişor. propagandiştii frecventează cu fie marcat. Iar în timpul săptă-
că au uitat comportarea din trecut a
colegului lor. Iar cînd este întrebat, Oamenii cunosc agregatul, fac regularitate cursurile de instruc­ mînii, nu pierde timpul de po­
cu succes faţă sarcinilor de plan. taj. In ce priveşte proiectele, în mană. E tractorist. Lucrează cu
Pot spune că în istoria marilor deplinirea planului, menţinerea pricepere şi îndemînare. Nu vrea
agregate din combinat, acest drapelului... ca pe motiv că e fotbalist, să
cuptor, de Ia oţelăria Martin Cred că am spus totul. piardă timpul.
glindă. Ii stătea mai bine, părea mai nouă, e singurul care de la bun
aşa în glumă, despre vremurile d n d j început a mers din plin, planul La club în ©rele !!bere
era „golan”, Gheorghe se uită cu fiind depăşit lună de lună. Asu­
coada ochiului, mustăceşte şi mi-şi pra încasării cotizaţiilor nu e I Clubul „Alexandru Sahia” de 60 de persoane şi o şcoa- ţ
poale ţine rîsul. cazul să insist. înţelegeţi, nu ? t este centrul cultural-artistic al lă de balet. In toate aceste for- ?
Combinatului siderurgic din TIu- maţii cultural-artistice activ ea -\
¦ J U iJ u J u / 'J u J u / U iJ i. / I----t (___/ u j 1— J u
t nedoara. Ca peste tot, tinerii ză sute de tineri. Formaţia de ţ
» sînt prezenţi şi aici. Am in- . teatru pregăteşte acum p iesa»
* trat in sala de lectura aproape „Cetatea de foc”, iâr şcoala de •
tiptil. La cîteva mese, cîţiva balet un dans clasic turcesc, i
* muncitori îşi citeau cartea pre- Corul pregăteşte o seamă de $
feratq. Alţii cereau cărţi bi- cîntece patriotice şi populare, t
bliotecarului. „Toate pînzele Peste tot activitatea este în »î
— Aş dori toi. In mod deosebit m-a im-
sus". Mi-aţi promis... ¦ presionat un lucru: şcoala de î
— A, dumneata eşti tovarâ- balet. Odinioară, muncitorii î
şui Gheorghe Pînzaru? fi-artl n-aveau pline să astimpere foa-\
pus-o deoparte. Poftim. mea copiilor lor, iar aştăzi in- f
Tînărul luă cartea, o răsfoi vată balet! t
ca şi cînd ar fi vrut să se în- Tovarăşa profesoară Aurelial
credinţeze că nu-i alta, apoi Farmazon mi-a dat şi cîteva »
plecă. Urmă altul la rînd, a- nume dintre copiii cei mai ta- ţ
poi altul. '* tentaţi: Doina Marcu, Viorina &
Am cercetat cîteva fişe de ci- Kaliţaridis, Ana Gligor, E uge-\
l titor. Printre ele am găsit nu- nia Neamţu, Susana Gherman. ,
1 mele multor tineri: Dumitru Am plecat de la club convins ?
Ene — lăcătuş, Constantin de un lucru. Tineretul hune- ţ
i Frunză de la oţelăria S. M„ dorean, după muncă, are în- j
* deletniciri nobile. Va fi un ti- t
i* Dumitru Horia — sudor, Ha- neret de nădejde.
r ¦
¦ ralambie Covalciuc mats- i
im furnalist, etc.
Í Clubul are o activitate foarte
? bogată. In afară de bibliotecă Pagină redactată de
GH. PAVEL,
^ el dispune de orchestră de mu- A. JURCA,
h zică populară, o orchestră sim- V. ALBU.
ţ fonică, o formaţie de teatru, F oto: I. TEREK
^ echipe de dansuri populare, cor
\ t C- •«<••••• «i -«• ••« •-€!« »«»t-fl*