Page 8 - 1958-09
P. 8
Pag. 4 DHU Ml 11. SI )CI AI.I S'A ir IJJI M r. 1153
ECOURI LA INTERVIUL
fl.S.Irapos acordifimitai „Pravi1
U re c ia eforturi, consimţind la organi bune" subliniază că şeful guver
zarea tratativelor cu S.U.A. şi nului sovietic a făcut o declara
ATHNA 2 (Agerpres). — Anglia. In răspunsurile lui N. S. ţie care constituie un răspuns
Presa din Atena continuă să a- Hruşciov, scrie ziarul, se arată clar la încercările puterilor oc
corde atenţie răspunsurilor lui limpede că scopul acestor tra cidentale de a tergiversa rezol L a L© B i«§r>a h u l i g a n i i r a s i ş t i Deschiderea celei de a doua conferinţe
N. S. Hruşciov, preşedintele tative trebuie să fie încheierea varea problemei interzicerii ex a t a c a ©aa s ă l b ă t i c i e c e t ă ţ e n i i internaţionale pentru folosirea energiei
Consiliului de Miniştri al cu toate statele a unui acord ploziilor nucleare.
U.R.S.S., la întrebările cores cu privire Ia încetarea pentru atomice In scopuri paşnice
pondentului „Pravdei“ în legă totdeauna a experienţelor cu ar Ziarul subliniază că N. S.
tură cu încetarea experienţelor ma nucleară. Hruşciov a arătat întreaga lipsă d e c a lc a r e
cu arma nucleară. Ziarul „Av- de temei a poziţiei puterilor oc
ghi“, subliniază că Uniunea So Popoarele din întreaga lume, cidentale şi a expus punctul de LONDRA 2 (Agerpres). Luni cerînd, ca de pildă „Scotsman“, GENEVA (Agerpres). — In de salut adresate participanţilor
vietică, în interesul tuturor po scrie în încheiere „Jenminjibao“, vedere al guvernului sovietic In seara, a treia seară consecutiv, „pedeapsa cea mai aspră pentru dimineaţa zilei de 1 septembrie, la conferinţă T. Höllenstein, vi
poarelor, insistă pentru înceta cer în mod insistent să se pună problema încetării exploziilor bande de huligani au atacat din huligani astfel incit străzile să în Palatul Naţiunilor din Gene cepreşedintele Confederaţiei el
rea pentru totdeauna a experien capăt experienţelor cu armele nucleare. nou cu sălbăticie cetăţenii de fie din nou sigure pentru popu va a avut loc deschiderea oficia veţiene, D. Hammarskjoeld, se
ţelor cu această armă. nucleare. culoare. Potrivit relatărilor a- laţia de toate culorile“. lă a celei de a doua conferinţe cretar general al O.N.U., S. Co-
Declaraţia lui N. S. Hruşciov, genţiei United Press Internatio internaţionale pentru folosirea le, director general al Agenţiei
Ziarul subliniază, că, după R. P. B u l g a r i a scrie „Tribune", este absolut nal, bande de tineri au pătruns Unele cercuri însă încearcă energiei atomice în scopuri paş internaţionale pentru energia a-
declaraţia lui N. S. Hruşciov, limpede.. Acum puterile occiden în cartierul Notting Hill din să crediteze ideea că atacurile tomică, M. G. Gandau, director
puterile occidentale trebuie să SOFIA 2 (Agerpres). — Co- tale trebuie să arate, în sfîrşit, Londra, locuit în mare parte de nice. general al organizaţiei mondia
demonstreze sinceritatea decla mentînd într-un articol redacţio dacă vor într-adevăr să între familii de imigranţi, au spart rasiste din Nottingnarn şi Not le pentru problemele ocrotirii să-
raţiilor lor în legătură cu pro nal intitulat „Aceasta este voin prindă acţiuni pentru încetarea uşile şi geamurile caselor, au Prima şedinţă a conferinţei s-a
blema încetării experienţelor cu ţa popoarelor“ răspunsurile pre experimentării armei nucleare ting Hill nu ar fi decit o reac
arma nucleară. sau dacă toate acţiunile lor ur ţinut sub preşedinţia cunoscutu
măresc tergiversarea încetării ţie firească la primejdia pe care
lui om de ştiinţă francez prof.
ar reprezenta-o pentru cetăţenii
F. Perrin. Au rostit cuvîntări
englezi prezenţa unor imigranţi
R. P. C h in e z ă şedintelui Consiliului de Miniş experienţelor nucleare şi obţi atacat şi maltratat oameni paş din ţările Commonwealihului. Noi actions provocatoare
tri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, nerea unor avantaje militare u- nici. Poliţia nu a împiedicat pe Unii deputaţi laburişti şi unele
PEKIN 2 (Agerpres) TASS la întrebările unui corespondent ni laterale. huligani să devasteze cartierul. ziare, ca de exemplu reacţiona
anunţă : Ziarul „Jenminjibao" al „Pravdei“, ziarul „Rabotni- R. F. G e r m a n ă După cum transmite agenţia ale Angliei împotriva Islande!rul „Daily Telegraph”, au cerut
publică un articol de fond inti cesko Delo“ condamnă maşina United Press International, au
tulat „Să fie forţate S.U.A. şi ţiunile cercurilor guvernante ale BONN 2 (Agerpres). ADN a- fost arestate 16 persoane, din ca „soluţie“, limitarea cotei de
Anglia să înceteze pentru tot S.U.A. şi Angliei. Ele nu numai nunţă : La 1 septembrie, Werner, tre care însă 12 din rîndul vic
deauna experienţele cu arma nu că nu au urmat exemplul Uniu vicepreşedinte al Partidului so timelor. imigraţie în Anglia. Dar popu REYKJAVIK 2 (Agerpres). Ziarul „Visir“, comentînd ul
cleară“, în care scrie că răspun nii Sovietice, care a încetat în cial-democrat german, într-o timele evenimente survenite în
surile lui N. S. Hruşciov, preşe mod unilateral experienţele cu declaraţie oficială pentru presă Aceste sălbatice explozii de laţia de culoare din Anglia re Ministrul de Externe al Islan- relaţiile anglo-islandeze, califi
dintele Consiliului de Miniştri arma nucleară, scrie ziarul, dar dată în numele partidului, a sa rasism au stîrnît consternare prezintă în prezent mai puţin | că acţiunile Marii Britanii drept
al U.R.S.S., (a întrebările cores caută şă folosească nobila ini lutat faptul că Uniunea Sovie in Anglia. S-a cerut guvernului de 0,5 la sută din întreaga dei a tăcut luni seara o decla „acte de război”.
pondentului ziarului „Pravda“ ţiativă a U.R.S.S. în scopurile tică este gata să înceapă tra să deschidă o anchetă. Nume raţie la postul de radio Reykja-
cu privire la încetarea experien lor egoiste pentru a intensifica tative în vederea încetării ne roase ziare au condamnat cu populaţie şi pentru fiecare imi vik in care a anunţat că în a- După cum transmite agenţia
ţelor cu arma nucleară, demas înarmarea atomică şi pentru a condiţionate a experienţelor cu vehemenţă actele huliganice, grant in Marea Britanic, 4 en ceeaşi zi a survenit un grav United Press International, ac
că în mod evident maşinaţiunile arma nucleară. Partidul social- glezi pleacă anual în ţările tualul litigiu cu privire la pes
guvernului S.U.A. şi Angliei în democrat critică poziţia guver Cornmonwealthului pentru a-şi incident intre o navă de război cuitul în această regiune, poate
britanică şi un vas-patrulă is-
căuta de lucru.
landez. Nesocotind hotărîrea gu
problema încetării experienţelor obţine avantaje militare faţă de nului S.U.A., care a ridicat con Armafa de eliberare nafională algeriană vernului islandez de a extinde cauza ieşirea Islandei din
nucleare. Poporul chinez, scrie U.R.S.S. Guvernul sovietic, sub diţii preliminarii pentru tratati dă grele lovituri tru p elo r colonialiste franceze
„Jenminjibao“, sprijină întru- liniază „Rabotnicesko Delo“ nu vele în vederea încetării expe apele teritoriale ale acestei ţări N.A.T.O. Acest fapt îngrijorea
totul şi fără rezerve punctul de poate, desigur, să admită ca in rienţelor nucleare.
vedere clar al guvernului sovie teresele securităţii statului so la 12 mile, începind de la 1 sep ză profund cercurile conducă
tic în această problemă care fră- vietic să fie prejudiciate. Po In declaraţia P.S.D.G. este
mîntă întreaga omenire. poarele cer în mod insistent, supusă de asemenea criticii po tembrie, un vas de pescuit bri toare din N.A.T.O. intrucit ele
scrie în încheiere ziarul, ca ziţia guvernului R.F. Germane.
Seria experienţelor cu arma S.U.A. şi Marea Britanie să ur P.S.D.G. cere guvernului R. F. GAIRO 2 (Agerpres). — Po surprindere. In urma acestor tanic a pătruns in apele terito consideră Islanda o importantă
nucleară fără precedent în ceea meze exemplul Uniunii Sovieti Germane să nu stea de o parte, trivit relatărilor postului de ra lupte, patrioţii algerieni au scos
ce priveşte amploarea lor, efec ce, care a încetat în mod des ci „prin toate mijloacele exis dio „Vocea Algeriei libere“, în din luptă 638 de soldaţi fran riale islandeze. Atunci cind o bază strategică a dispozitivului
tuate în ultimul timp de S.U.A. chis şi cinstit experienţele cu ultimul timp armata de elibera cezi, au rănit 311 şi au capturat
şi Anglia în Oceanul Pacific, armele atomice şi cu hidrogen. tente să insiste pe Iîngă aliaţi, re naţională algeriană a dat lo un mare număr de arme. In ul canonieră islandeză a încercat militar nord-atlantic.
arată în continuare ziarul, a stîr- vituri pijtcrnice trupelor colonia timele zile acţiunile armatei de
India pentru a se realiza încetarea ex liste franceze. Numai în săptă- eliberare naţională au înregis- să- reţină tralerul britanic sur In legătură cu actualul con
hrt indignarea generală şi în ploziilor experimentale“. mîna de la 15 la 21 august, u- Irat de asemenea succese mari,
grijorarea popoarelor. Concluzii DELHI 2 (Agerpres). — Zia nităţile armatei de eliberare na mai ales în ce priveşte distru prins asupra faptului, fregata flict cu Anglia, agenţia DPA
le conferinţei experţilor de la rul „National Herald“, salutînd In continuare, P.S.D.G. cere ţională au lu at.p arte la 61 de gerea avioanelor şi helicoptere
poziţia U.R.S.S., exprimată în lupte şi au dat 15 atacuri prin lor militare franceze. britanică „Palliser“ a pătruns subliniază că pescuitul consti
Geneva au arătat că pretextele răspunsurile lui N. S. Hruşciov, ca guvernul R. F. Germane să
la care au recurs puterile occi subliniază totodată că există studieze din nou problema „dacă in a.peie teritoriale islandeze tuie principala sursă de veni
dentale în încercarea lor de a motive de teamă deoarece pro crearea zonelor denuclearizate
dovedi imposibilitatea unui con punerile guvernelor S.U.A. şi oxup.îndu-se vasiv: islandez. turi pentru poporul islandez,
trol efectiv asupra experienţelor Angliei ar putea însemna sus nu trebuie să reprezinte pasul
nucleare, sînt cu totul neînte pendarea experienţelor nucleare Ministrul de Externe a comu care sprijină in unanimitate mă
meiate. numai „pentru perioada nece următor după încetarea explozii
sară pregătirii de noi experienţe lor experimentale“. „O măsură nicat că- a fost remis un pro sura guvernului. Pe de altă
Guvernele american şi englez, nucleare“. Referindu-se Ia pro
scrie în continuare „Jenminji blema încetării experienţelor, ca de acest gen, se arată în decla test energic ambasadorului Ma parte, s-a arătat că de o parle
bao“, au declarat că suspendă re este primordială, precum şi
experienţele pe un an în loc să raţie, ar putea contribui în ma rii Britanii în Islanda în legă şi de alta a limitelor apelor te
declare că încetează pentru tot re măsură la destinderea încor
deauna aceste experienţe. dării şi ar facilita realizarea u- Wiliam Siroky a plecat în Afganistan tură cu pătrunderea unei nave ritoriale islandeze Oceanul e r i e
nor noi paşi spre dezarmare“.
Declaraţiile guvernelor S.U.A. PRAGA (Agerpres). — La 1 nistanului. El este însoţit de de război în apele teritoriale is la fel de bogat in peşte şi că
şi Angliei, subliniază „Jenmin septembrie, Wiliam Siroky, pre Vaclav David, ministrul Aface
şedintele Consiliului de Miniştri rilor Externe, Josef Trnka, ad landeze. De asemenea s-au dat pescuitul britanic nu ar suferi
al R. Cehoslovace, a plecat în junct al ministrului- Şcolilor şi
instrucţiuni reprezentantului Is- de ' pe urma măsurii luate de
Afganistan la invitaţia prinţului Culturii şi Alois Hloch, adjunct
landei la N.A.T.O. să protesteze guvernul islandez. O serie în
Muhamerl Daud, preşedintele al ministrului Comerţului Exte
Consiliului de Miniştri al Afga rior. in modul cel mai categoric pe treagă de ţări vesl-europene,
lingă secretarul general al pac printre care ţările scandinave,
tului Atlantic.; au recunoscut legitimitatea mă
surii luate de guvernul islan-
Săînceteze provocările S.II.ÎL iipotrin R. F. CăinezeIj rlez, angajîndu-se s-o respecte.
Aceste ţări condamnă atitudi
nea Angliei laţă de Islanda.
-------? --------
Opinia publica indiană condamnă vanului. Ziarul subliniază că în Orientul mijlociu. „Noi ne
jibao“, nu pot servi nicidecum Ia celelalte probleme ale dezar provocările S.U.A. guvernul şi poporul indonezian opunem de asemenea interven In Germania occidentală
drept dovezi ale faptului că ele mării, ziarul scrie: „Nu încape şi-au exprimat in mod clar o- ţiei flotei a şapiea americană in se întocmesc din nou
şi-au schimbat vechea poziţie, nici o îndoială în ce priveşte DELHI 2 (Agerpres). — 0- gretabil că guvernul american poziţia faţă de acţiunile inler- „liste negre“
şi nu fac decît să demonstreze dreptatea pe care o are Uniu pinia publică şi presa indiană n-a tras nici o concluzie din re venfioniste ale S.U.A. şi Angliei strîmtoarea Taivanului”, încheie
ziarul.
încă odată că aceste ţări recurg nea Sovietică susţinînd că înce continuă să manifeste cea mai centele evenimente din Orientul ^Provocările S.U.A. şi eianknişiştilor FRANKFURTER PE MAIN 2
din nou la manevre înşelătoare tarea experienţelor este foarte mare nelinişte în legătură cu mijlociu. Ziarul subliniază că au creat im nou focar de în c o rd a re “ (Agerpres). După cum relatează
încercînd să scape de acuzaţiile urgentă şi trebuie obţinută îna planurile agresive ale imperia guvernul R. P. Chineze nu poa ziarul „Frankfurter Rundeschau“
care le sînt aduse de popoarele inte de a se realiza un acord liştilor americani împotriva Re te fi lipsit de locul ce i se cu ATENA (Agerpres). — Zia cercind prin aceasta să se es un serviciu secret al Ministeru
iubitoare de pace şi să adoarmă pentru dezarmare. publicii Populare Chineze. vine de drept la O.N.U. şi că lui de Război de la Bonn —
„regimul ciankaişist. nu are nici „serviciul de contraspionaj mi
„Politica lui Dulles de echili rul „Avghi“ scrie că provocă
rile S.U.A. şi ale ciankaişiştilor chiveze de la îndeplinirea hotă-
vigilenţa lor. R. D. G e r m a n ă bristică pe pragul războiului, un drept să reprezinte China“. ririi O.N.U. cu privire la retra litar“ — întocmeşte liste negre
Luptînd în mod consecvent scrie ziarul „Searchlight“, esie impotnva Chinei populare au gerea trupelor străine din Liban de „persoane suspecte” care
BERLIN 2 (Agerpres). — strămutată în prezent în Extre Referindu-se la evenimentele creat un nou focar de încor şi Iordania. sînt urmărite de agenţii aces
pentru pace, pentru încetarea Comentînd răspunsurile lui N. S. mul Orient“. din zona slrîmtorii Taivşn, zia dare internaţională. tui serviciu. In aşa numita „car7'
experienţelor de către toate ţă Hruşciov la întrebările unui co rul „Free Press Journal“ scrie: Popoarele, scrie in încheiere lotecă preventivă“ sînt notate
rile care dispun de arma nuclea respondent al „Pravdei“, cu pri Ziarul „Tribune“ arată că ac „Nici un guvern care se res Acţiunile agresive ale S.U.A. „Avghi“, ştiu că pericolul de numele şi diverse date ale a-
ră şi a fabricării armei nucleare, vire la încetarea experienţelor pectă nu poate tolera prezenţa în Extremul Orient, scrie zia război din Orientul apropiat şi proxi ativ 40.000 de cetăţeni
guvernul sovietic şi-a exprimat cu arma nucleară, ziarul „Tri- ţiunile S.U.A. în Extremul O- rul, sînt legate de agresiunea Extremul Orient este creat de din diferite pături sociale.
‘din nou dorinţa de a depune noi pe insulele situate în apropierea lor în Orientul apropiat, ei în- agresorii americani.
rient „stîmesG lemerea ca nu Ziarul arată că prin melodele
continentului a forţelor rebele sale de spionaj, „serviciul de
cumva să ducă la un război
mondial“. „Pînă şi aliaţii sprijinite de interveriţioniştii
Interviul acordat ziarului „T ru d “ S.U.A., şi în special Anglia, străini, iar Quemoy (Tzinmin- Asociaţia pentru prietenia contraspionaj militar“ a creat
de către C yrus Eaton, m ilitant scrie ziarul, nu sprijină S.U.A- dao) şi /Matsu (Maţziishan) sînt chino-japoneză condamnă intervenţia pînă şi în raidurile Bundeswe-
în politica lor din Extremul O- tocmai astfel de insule“. arm ată a Statelor Unite în treburile hrului „o atmosfera de teroare
pe tă rîm social din S. U. A. rient“. Prestigiul american, con şi neîncredere“. Tot mai des se
tinuă „Tribune“, a avut de su Statele Unite, subliniază în in te rn e ale R. ?\ ( hi neze întîmplă ca ofiţerul membru al
ferit în urma debarcării trupe încheiere ziarul, „n-au nici un partidului social-democrat, sau
temei să pericliteze pacea pe un
A40SC0VA 2 (Agerpres). — Referindu-se la acţiunile SUA lor americane în Liban. Este re continent întreg“. TOKIO 2 (Agerpres). Asocia transiormarea Japoniei intr-o simpatizantul lui, cînd vine la
ţia pentru prietenia chino-japo- bază militară americană in ve prietenii săi apropiaţi de partid,
Cunoscutul militant pe tărîm so în Liban, Eaton a arătat că nu neză a dat publicităţii o decla derea războiului atomic pe care se plînge că „serviciul de con
raţie în care condamnă inter îl pregăteşte S.U.A. traspionaj militar îl urmăreşte“.
cial din S.U.A., Cyrus Eaton, a aprobat niciodată această po Manevrele S. U. A. în zona Taivanului venţia armată a Statelor Unile
sînt extrem de provocatoare in treburile interne ale R. P.
care se ailă la Moscova, a a- litică. Chineze.
cordat un interviu unui cores El şi-a expus de asemenea In declaraţie se cere retra LOC
gerea imediată a forţelor a r
pondent al ziarului „Trud“. El punctul de vedere asupra repre mate americane din regiunea Revanşarzii vest-germani ridică
Taivanului. Asociaţia pentru
a declarat că stabilirea de re zentării ilegale a ciankaişiştilor CARACI 2 (Agerpres). — siune. Ziarul scrie că sub pro prietenia chino-japoneză con
CHINA NOUA a n u n ţă : Ziarul tecţia militară a S.U.A. clica damnă sprijinul acordat de Sta
laţii economice normale între în O.N.U. Este incontestabil, a „Pakistan Times” apreciază că ciankaişistă, de la alungarea tele Unite clicii ciankaişiste în
manevrele Statelor Unile in provocările ei împotriva R. P.
S.U.A. şi Uniunea Sovietică subliniat el, că în O.N.U. tre ei de pe continent, comite acte Chineze, acum cînd în Orientul, din nou capui
zona Taivanului sînt extrem de mijlociu s-a înregistrat o des
este nu numai de dorit, ci şi pe buie să fie reprezentat'! Republi de sabotaj şi provocare în strirri- tindere. încordarea creată . în
provocatoare şi intervenţia a r strîmtoarea Taivanului şi pri
deplin posibil. Sînt convins, a ca Populară Chineză, şi nu For- mată a S.U.A. în această regiu toarea Taivanului pentru a stîn- BERLIN 2 (Agerpres). — Germania occidentală, Seebohm,
ne ar constitui un act de agre mejdia de război din Asia au TASS anunţă : Agenţia ADN a- cunoscut prin atitudinea sa re
spus în continuare Eaton, că mosa. El a arătat de asemenea, jeni comerţul Chinei cu alte nunţă că în ultimele zile au a- vanşardă, luînd cuyîntu! la în-
ţări. fost cauzate de Statele Unite vut loc noi adunări ale mem tîinirea din Marburg, a decla
nu este departe timpul cîncl se că, după părerea sa, întreaga brilor diferitelor organizaţii mi rat că Bonnul „nu poate renun
şi de nimeni altcineva, se spune litariste şi revanşarde La Dort ţa la regiunea Sudeta“, terito
va obţine un .succes şi în acest politică a S.U.A. faţă de R.P. mund, Bielefeld, AAarburg, Lu- riu care, după cum se ştie, face
în declaraţie. Declaraţia con neburg şi alte oraşe din R.F.G. parte din Republica Cehoslo
domeniu. Este numai necesar sa .Chineză este nejustă. îndată ce tn calitate de „oaspeţi de onoa vacă.'
damnă guvernul japonez pentru
se pună capăt unor neînţelegeri guvernul nostru va deveni mai re“ ia aceste înfîlniri au parti La adunarea din Dortmund.
şeful „adunării revanşarde din
între ţările noastre şi atunci rezonabil, a spus el, voi pleca Indonezia recuno aşte numai R.P. Chineză cipat reprezentanţi ai guvernu Silezia“, Rinke, a chemat „Ia
interzicerea* recunoaşterii regiu
deosebirea dintre sistemele de neapărat cu soţia mea în China. lui R.F.G. şi ai partidelor poli nilor la est de Oder şi Neisse,
drept teritorii ale Poloniei.
stat şi sociale nu va avea un Sînt convins că această ţară are nu şi c lic a cian kaişistă tice din Germania occidentală.
rol cît de cît esenţial în colabo un viitor minunat. Ministrul Transporturilor din
rarea economică dintre America Referindu-se Ia lansarea ra DJAKARTA 2 (Agerpres). — T a iv a n u lc ă făcînd parte inte
şi Uniunea Sovietică. In ceea ce chetei sovietice la o înălţime de Ziarul indonezian „Sin Po“ grantă din China.
mă priveşte, ca industriaş, •aş 450 km., Eaton, a subliniat că scrie că Indonezia recunoaşte
considera ca o mare cinste pen numai R. P. Chineză şi nu şi „De' aceea, scrie ziarul, in
tru mine să închei tranzacţii cu aceasta este una din cele. mai clica ciankaişistă şi consideră donezienii condamnă intervenţia
americană •din strîmtoarea Tai-
Rusia Sovietică. măreţe realizări ale omenirii.
Redacţia ?i administraţia ziarului ştV. ~0 Martie nr. 9. Telefon: 188 1 189) 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 236.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „! MAI" - Deva.