Page 80 - 1958-09

Pa?. 4 nun mut. soniAT.isM m .ni Nr 1172

MM

Sesiunea Adunării Generale a O .N .U , jultlmeiB şllr i • xUlmtexe ş lir i • juilirrieie şlm. - .uilimela ştiri.

Cuvîntarea

tov. Avram Bunaciu

(Ormare din pag. l-a) O.N.U., cît oare nu pierd ele prin

.. ..... . .. nepartîciparea specialiştilor chi-

iluenţă deosebit de mare. Mai nezi cu uriaşa lor experienţă în

mult ca oricînd dezbaterea pro- toate domeniile ştiinţei şi cultu-

blemei reprezentării Chinei este rii, sănătăţii şi igienei publice,
imperios cerută de interesele pă-
ciî şi securităţii internaţionale.

Si înceteze uneltirile războinice ale S. II. BAdunarea Generală nu poate

tolera continua ştirbire a capa-
cităţii'organizaţiei noastre de a

impniriva marelui popor chinez!rezolva marile probleme ale lu-
agriculturii şi educaţiei ? U.R.S.S. - (ara cu cea mai mica
m ortalitate din lume
Problemele contemporane sînt
mujt prea serioase, primejdiile MOSCOVA 24 Coresponden­ mai mult decît de şase ori. In
ce ameninţă pacea lumii, mult tul Agerpres transm ite: In le­ acelaşi timp natalitatea este cu
prea grave, pentru ca o organiza-
jje ca O.N.U., pe care o consi-

mii. contemporane prin menţine- derăm răspunzătoare de pacea gătură cu apropierea celui de-al mult mai mare decît în S.U.A..
rea Republicii Populare Chine- şj securitatea omenirii, să mai
ze în afara organizaţiei. accepte ficţiunea actualei repre- patrulea recensământ în Uni­ Anglia, Franţa, Germania occi­ Forfeie armate americane folosesc S.U.fl. construiesc In
zentări a Chinei, unea Sovietică, Societatea unio­ dentală şi alte ţări capitaliste.
Putem noi oare mult timp să nală pentru răspândirea cunoş­ teritoriul Japoniei pentru acfîuniie Taivan „cea mai mare
ne facem că nu ştim că pe un Delegaţia romînă cere deci Ă- tinţelor politice şi ştiinţifice a Ca rezultat al creşterii nive­
teritoriu chinez trăiesc peste 600 dunării Generale să adopte pro­ organizat un ciclu de lecţii pe lului de trai al maselor largi agresive împotriva Chinei bază militară aeriană
milioane de oameni şi că acea­ punerea celor şapte state din A- tema „Populaţia U.R.S.S.“. In- populare şi a succeselor ştiin­
stă însemnată colectivitate are sia şi Africa şi să hotărască in­ tr-una din aceste lecţii M. So- ţei medicale, s-a îmbunătăţit TOKIO 24 (Agerpres). - şi noapte sînt încărcate muni­ din Extremul Orient"
o industrie în plină dezvoltare şi cluderea pe ordinea de zi a ac­ nin, candidat în ştiinţe econo­ simţitor sănătatea populaţiei’. Presa democrată din Japonia ţii, mai cu seamă proiec­
o economie înfloritoare, are sa­ tualei sesiuni a problemei repre­ mice a arătat că U.R.S.S. este Durata medie a vieţii a crescut continuă să publice date care tile pentru artilerie cu tra­ NEW YORK 24 (Agerpres).
vanţi şi cercetători în cele mai zentării Chinei. ţara cu cea mai mică mortali­ în comparaţie cu Rusia prere- arată că forţele armate ameri­ gere lungă, pe cinci nave de Corespondentul agenţiei Asso­
avansate domenii ale ştiinţei? tate din lume. In comparaţie cu cane folosesc teritoriul Japoniei transport militare americane ca­ ciated Preş anunţă din Talpa
(Text prescurtat) 1913 mortalitatea a scăzut de voluţionară. In ultimii zece ani pentru acţiunile lor agresive îm­ re au ancorat în port la 13 sep­ că Statele Unite construiesc in
Dar agenţiile specializate ale patru ori. Mortalitatea infantilă potriva Chinei. tembrie. Remarcind că lucrările centrul Taivanului, cu partici­
titudinea Statelor Unite ţaţă de a scăzut în această perioadă creşterea medie a populaţiei a de încărcare .se fac intr-un ritm parea autorităţilor ciankaişiste
Reprezentantul Iugoslaviei, D. Agenţia sindicală Kikansi Su- rapid, agenţia transrntie că toa­ „cea mai mare bază aeriană
tost de peste trei milioane de sin, subliniind într-o ştire din 23

oameni.

Vidici, a declarat că delegaţia Republica Populară Chineză este septembrie caracterul just al a- te căile de acces în port sini din Extremul Orient“. Cons­

sa sprijină amendamentele ce­ de netolerat. El a cerut ţărilor m a m e r ic a n a vertismentului dat Japoniei de blocate de autocamioane care trucţia bazei va costa 25 de
Tlor şapte ţări afro-asiatice. către guvernul Uniunii Sovie­ transportă proiectile de la depo­ milioane dolari. „Bombardiere
membre ale O.N.U. să nu se a-
zite şi că pentru aceste lucrări
Ministrul Afacerilor Externe lăture poziţiei americane şi să DAMASC 24 (Agerpres). — rată ziarul, se încadrează în po tice în nota recentă, arată că au fost angajaţi aproximativ ale aviaţiei strategice, arată
ia în discuţie problema repre­ După cum anunţă ziarul „Al litica provocatoare dusă de forţele armate americane folo­ 1.000 de muncitori. In ştire se corespondentul, vor putea de­
al R.S.S. Bieloruse, V. K. Kise zentării Ghinei. Djumhur“, S. U. A. au început S.U.A. faţă de Irak. Ţelul aces­ sesc baza navală militară Kure arată că populaţia oraşului es­ cola de pe această bază spre o-
construcţia unei vaste reţele de tor acţiuni provocatoare este de din prefectura Hiroşima. In por­ te extrem de îngrijorată din cau­ biectivcle care se găsesc în ini­
lev, a condamnat acţiunile agre Ministrul Afacerilor Externe aerodroame militare baze şi a t*ne Irakul într-o stare de per- tul Kure, se spune în ştire, zi za acestor pregătiri de război. ma Chinei şi a Rusiei comu­
al Gambodgiei, prinţul Norodorn puncte de sprijin pe teritoriul manentă nelinişte şi de a nu da niste“.
sive ale S.U.A. împotriva R. P Sianuk, a sprijinit amendamen­ turc, la graniţa cu Irakul şi pe posibilitate poporului irakian să
tele ţărilor afro-asiatice, cerînd munceasc.” paşnic. Construcţia bazei militare
Chineze. EI a cerut să se inclu la rîrîdul său să se înscrie pe teritoriul Kurdistanului iranian, aeriene în Taivan a început din
ordinea de zi problema repre­ luna mai 1958 şi pînă în pre­
dă problema reprezentării Ghi zentării Ghinei. Aceste acţiuni ale S.U.A., a- zent s-au executat 60 la sută

nei pe Ordinea de zi a actualei Un punct de vedere .similar din lucrări. Ea ocupă o supra­
a fost exprimat de reprezentan­ faţă de 2.300 acri. Corespon*'
sesiuni.' ţii Irakului şi Ghanei. O autoînşelaredusă Ia absurd CC dentul agenţiei Associated Press
precizează că „pista betonată
¦Următorul vorbitor U. Tkant, Reprezentantul Noii Zeelande
a anunţat că se va abţine de de decolare şi aterizare, avînd
reprezentantul Birmaniei, s-a la vot. NEW YORK 24- (Agerpres). In­ tinentală are un guvern a cărui o lungime de 12.000 picioare, a
fluenta revistă comercială „Ex­ putere este mai trainică şi mai fost terminată la 21 august.
pronunţat de asemenea pentru Astfel nici unul dintre cei care port Trade and Schipper“ criti­ temeinică decît a oricărui guvern Ea poate fi de pe acum folosită
că într-un articol redacţional po­ chinez din trecut. Este o iluzie de orice avion al forţelor mili­
includerea problemei reprezen­ au luat cuvîntul în şedinţa de S e s iu n e a C o m ite tu lu i N a tio n a l litica guvernului S.U.A. faţă de să-ţi închipui că ciankaişiştii pol tare aeriene ale S.U.A., deşi ea
dimineaţă a Adunării Generale al U. T . C . din B e îg ia R.P. Chineză. Refuzul Statelor să invadeze cu succes Ghina va fi terminată în întregime in
tării Chinei pe ordinea de zi. nu s-a pronunţat împotriva dis­ Unite de a aprecia în mod realist continentală — • „o autoînşelare primăvara anului viitor“.
cutării problemei reprezentări' situaţia din Extremul Orient, dusă pînă la absurd“.
Reprezentantul Republicii A- Chinei şi în favoarea intenţiei scrie revista, reprezintă o politi­
Statelor Unite de a evita dezba­ că prostească care nu poate de­ Revista cheamă guvernul
rabe Unite, Omar Lutfi, a spri­ cît să aducă prejudicii Statelor S.U.A. să abordeze în mod rea­
terile asupra acestei importante list rezolvarea problemelor Ex­
jinit amendamentele printre ai probleme. BRUXELLES 24 (Agerpres). dine în favoarea primirii Repu­ Unite şi mai ales intereselor lor tremului Orient întrucît „atîta
blicii Populare Chineze in comerciale. timp cît această problemă nu va
căror semnatari se numără şi Ziarul belgian „Drapeau Rouge“ O.N.U.
publică informaţii cu privire la „Oricît nu ne-ar place acest fi reglementată, ea va genera
ţara sa şi a subliniat că Ghina desfăşurarea sesiunii Comitetu­ Comitetul Naţional îşi expri­
lui Naţional al Uniunii Tinere­ mă solidaritatea cu poporul al- lucru, scrie revista, Ghina con­ primejdia unui război general“.
trebuie să fie reprezentată în tului Comunist din Belgia. Du­ gerian care luptă pentru elibe­
pă ce a discutat două zile dife­ rarea ţării sale şi cere tinerilor
Q.N;U. de adevăratul ei guvern, rite probleme privind politica comunişti să sprijine activitatea
internă şi externă a Belgiei, co­ Comitetului de luptă pentru pace
guvernul. Republicii Populare mitetul a adoptat trei rezoluţii. în Algeria, înfiinţat de repre­
zentanţii opiniei publice bel­
Chineze. Rezoluţia cu privire la situa­ giene.
ţia internaţională cheamă pe ti­
,Apoi ă luat .cuvîntul minis­ nerii comunişti ca împreună cu Intr-o rezoluţie specială cu
membrii celorlalte organizaţii de privire 1a Cbtlgd' Belgîan,1Corrlî-
trul Afacerilor Externe al Repu­ tineret „să intensifice lupta pen­ tetul Naţional arată că, in ciu­
tru încetarea experienţelor cu da represiunilor colonialiştilor,
blicii Populare Polone, Adam armCr aomauitteolimu,iicămN“a.iţi.onal, -işţ• exrçn•- p, oo[pomruali dci|narCdoonrsgWo aîs'i deexp\ rimdoă.

Rapacki, care a subliniat că a- ma neliniştea ,n legătură cu si- bIndj W e pen<tenţa şi libertatea.
tuaţia creată în Extremul Orient
..ir- <u ¦ ¦ ““" şi condamnă amestecul S.U.A. Rezoluţia cheamă tineretul din C r itic i asp re la adresa p o liticii
în treburile interne ale R. P. ţară să fie vigilent şi să nu per­
i Pentru interzicerea Chineze. In rezoluţie se cere ca aven tu riste am ericane
armelor nucleare guvernul belgian să recunoască mită ca „colonialiştii belgieni şi « ? - f «V * * t Kvtff f i « ţt ¦ 'If,!. ,» < «
R. P. Chineză şi să ia atîtu-
Cuvînfarea profesorului american L. Pauling la sprijinitorii lor să transforme NEW YORK 24 '(Agerpres). a fost supusă senatului, guver- piu... Dar aceste insule' minus­

mitingul de la Londra pentru dezarmarea nucleară Congo într-o a doua Algerie“. Ziarele „New York Times“ şi nul a negat că există un astfel cule de coastă, situate chiar lin­

„New York Herald Tribune“ au de angajament. gă continentul chinez, au fost

publicat scrisoarea marelui ban­ Pe vremea aceea şi alţi ad­ folosite de Gian Kai-şi în ultimii

LONDRA 24 (Ager.pres).. La de ştiinţă întruniţi recent în cher Herbert Lehman, fost sena­ versari ai rezoluţiei au declarat ani drept baze militare pentru
Londra a avut loc un miting or- Austria, care au căzut de acord
ganizat în cadrul campaniei că un război nuclear ar repre- tor democrat din partea statului că ea reprezintă un cec semnat a ameninţa cu- folosirea forţei
pqntru dezarmarea nucleară. La zenta pentru întreaga omenire o
catastrofă fără precedent, New York, care critică cu as­ în alb. Aşa s-a şi întîmplat. A- China comunistă, drept trambu­
miting a1luat cuvîntul cunoscu-
tuhj- profesor american, Linus prime politica dusă în Extremul cum acest cec a fost completat line în vederea unei eventuale

Orient de guvernul Eisenhower. de guvernul nostru la insisten- invazii pe continentul chinez,

„In 1955, scrie Lehman, am ţa guvernului din Formoza cu fireşte cu ajutorul Americii.

Pauling, laureat al premiului fost unul dintre cei trei senatori cuvintele: „Quemoy şi Matsu“. 'Aceste insule nu au nici o va­

Nohel, .căruiaautorităţile brita­ Popoarele salută formarea care au votat împotriva rezolu­ Acest angajament ameninţă să loare strategică cu excepţia fo­
nice bau făcut dificultăţi la so­ ţiei cu privire la Formoza, pe distrugă atît unitatea naţiunilor losirii lor în scopuri agresive

sirea în Anglia, tocmai pentru baza căreia guvernul nostru afir­ libere (aşa numeşte autorul ţă­ împotriva Chinei continentale".

a-1 împiedica să participe la a- mă în prezent că şi-a luat an­ rile occidentale — N.R.) cît şi Declarînd în continuare că el

guvernului provizoriu al Algerieicest miting. gajamentul de a apăra insulele pacea în lumea întreagă. este „adversarul regimului comu­

Profesorul Pauling a 'Vorbit INDIA crunte asasinate în masă în nele presei afgane. Principalele Quemoy şi Matsu. De altminteri, Preşedintele Eisenhower afir­ nist din China“, Lehman scrie
despre serioasa primejdie pe ca­ cind în 1955 această rezoluţie mă că este vorba de un princi- în continuare: „Din păcate pre­

re o . reprezintă continuarea ex­ DELHI 24 (Agerpres). — O- Algeria. Totuşi el nu a putut ziare au publicat articole de tenţiile ei (adică ale Ghinei con­

perienţelor . cu arme atomice şi pinia publică şi presa indiană să înăbuşe mişcarea de elibe- fond în care se arată că forma- Lucrările conferînfei generale a Agenţiei tinentale — NR) faţă de Que­
cu hidrogen. Potrivit aprecieri­ au primit cu mare satisfacţie rare naţională din această rea guvernului provizoriu al Al­ moy şi A4atsu sînt întemeiate din

lor sale, - explozia unei bombe ştirea despre formarea guvernu­ ţară“. geriei a pus bazele independen­ internaţionale pentru energia atomică punct de vedere juridic. Nu a-
nucleare echivalentă cu 20 me- lui provizoriu al Republicii Al­ Ziarul „Searchlight“ subli­ ţei acestei ţări. vem nici un drept internaţional
gatone trinitrotoluen poale face geria. VIENA 24 (Agerpres). — gaţiei sovietice, a declarat că de a folosi forţele noastre ar­
să se nască 15.000 de copii a- niază că „formarea guvernului Ca răspuns la încercarea ge­ TASS anunţă: In şedinţa din delegaţia Uniunii Sovietice a mate pentru apărarea acestor in­
normali. India are o singură părere liber al Algeriei şi recunoaşte­ neralului De Gaulle ca prin in­ seara zilei de 23 septembrie a votat împotriva raportului nu sule. Acest angajament trebuie
despre lupta' popoarelor colo- rea sa imediată de către o serie troducerea noii constituţii să-i celei de-a doua conferinţe gene­ numai pentru că nu a fost a- lichidat imediat“.
Pauling a propus să se creeze niale pentru independenţă, scrie de ţări in ajunul referendumu­ silească pe algerieni să renunţe rale a Agenţiei internaţionale doptată propunerea sovietică cu
un institut mondial pentru cer­ ziarul „Djugantar“ intr-un ar­ lui in problema constituţiei fran­ la libertatea şi independenţa lor, pentru energia atomică a fost privire la votarea separată a Autorul scrisorii califică drept
cetarea problemelor care intere­ ticol de f,ond, deoarece aceasta ceze constituie o lovitură grea scrie ziarul „Anis“, patrioţii al­ aprobat raportul comitetului problemei reprezentării Chinei, „nebunie periculoasă“ actuala
sează întreaga omenire. este lupta împotriva colonialis­ pentru regimul lui De Gaulle“. gerieni au întreprins un pas ho- pentru verificarea împuternici­ dar şi pentru că in raport sînt politică a S.U.A. datorită căreia
mului. Tocmai de aceea poporul tărît, formînd un guvern liber. rilor. Reprezentantul U.R.S.S. a puse la îndoială împuternicirile Statele Unite s-aii pomenit „izo­
A luat de asemenea cuvîntul indian a primit cu entuziasm DECLARAŢIA Noua constituţie franceză, scrie cerut ca problema reprezentării delegaţiei Republicii Populare
profesor Marcus Oliphant, de la ştirea despre formarea guver­ ziarul „Islah“, nu va face decît Chinei să fie pusă la vot în Ungare. late şi singure în pragul răz­
Universitatea naţională austra­ nului liber al Algeriei. LUI ADJOI GHOSH să îngreuneze rezolvarea proble­ mod separat. boiului mondial“.
liană,-care a declarat că dezas­ mei algeriene.
trul unui război nuclear •care ar Arătând că,formarea guvernu­ PEKIN 24 (Agerpres). — Co­ Deşi propunerea U.R.S.S. a
putea distruge rasa umană şi lui provizoriu al Republicii Al­ respondentul din Delhi al agen­ „Islah“ caracterizează forma­
în primul rînd Marea Britanie geria va constitui un fapt de ţiei China Nouă transm ite: La rea guvernului provizoriu al fost sprijinită de reprezentanţii VINERI 2G SEPTEMBRIE 1958
neuitat în istoria luptei poporu­ Delhi a fost dată publicităţii Republicii Algeria ca o acţiune mai multor ţări, pusă la vot ea
nu poate fi prevenit decit dacă lui algerian pentru indepen­ declaraţia lui Adjoi Ghosh, se- importantă a patrioţilor al'gtee a fost respinsă datorită voturi­ SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
denţă, ziarul „Svadhinata“ scrie: cretar general al Partidului Co- rieni, de o deosebită însemnă- lor ţărilor care fac parte din
se înlătură posibilitatea oricărui „Guvernul Franţei, înarmat de munist din India, care salută tate şi din considerentul că pro­ blocul american. Raportul în an­ D E V A : Facerea lu m ii; S tartu l tin e ­ T a ifu n ia N ag asaki; IL IA : C azul dr.
război nuclear. maşina militară a N.A.T.O., a formarea guvernului provizoriu blema algeriană figurează pe samblu a fost aprobat cu 42
al Algeriei. ordinea de zi a celei de-a XlII-a voturi contra 11 şi 6 abţineri.
Profesorul englez GeGil Po- săvârşit în ultimii patru ani sesiuni a Adunării Generale a
Formarea guvernului provizo­ Luînd apoi cuvîntul, V. S. re ţii; P E T R O Ş A N I: C ă p ita n u l b ă trîn e i L a u re n t; 5 IM E R IA : M a z u rc a d ra g o s ­
well a .citat părerile oamenilor

riu al Republicii Algeria, se spu­ O.N.U. Emelianov, conducătorul dele­ carap ace; B a la d a v o in ic u lu i; B R A D : tei ; L O N E A : O fiţe r pe n tru o zi ; B A R U

Prezenţe romîneştipeste hotarene in declaraţie, constituie o Un comunicat al conducerii P.C. Italian G azul dr. Laurcnt; A L B A IU L 1 A : Trei M A R E : Don Quichotte; Z L A T N A : Zboa­
victorie istorică a cauzei naţio­ în tîm p lă ri; S E B E Ş : Fem eia zilei; H A ­ ră cocorii; T E IU Ş : G odzila; A P O L D U
HARKOV 24 Corespondentul nalismului arab şi o puternică Ţ E G : Serenada m exicană,’ O R A S T IE : D E S U S : Sciuscia.
cestui ansamblu. Este greu de lovitură dată imperialismului
Agerpres transmite: Peste 100 apreciat care din executanţi se SELEGŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
de mii de spectatori au vizionat distinge mai mult. Şi orchestra, francez. ROMA 24 , (Agerpres). — bilă a legilor, este în contradic-
Ia teatru şi televiziune specta­ şi echipa de dansuri, şi soliştii A luat viaţă un nou stat arab Conducerea Partidului Cornu- ţie cu constituţia, încalcă auto- P rogram ul I : 6,15 M uzică uşoară; C urs de lim b a rusă; 17,30 C u tezăto rii;
colele Ansamblului de cîntece şi interpretează numerele lor cu nist Italian a dat publicităţii un nomia organelor locale şi le su- 6.45 C op iii cîn tă; 7,40 M u zică d istrac­ 18,05 M u z ic ă u ş o ară ro m în e a s c ă ; ,18,30
dansuri al Ministerului Forţelor măiestrie. Mulţumesc tuturor independent, se subliniază in comunicat in legătură cu situa- bordonează partidului clerical, tiv ă ; 8,00 M a te ria le din presă; 9,30 C în tă E m il G a v riş ; 18,55 S fatu l m e d i­
declaraţie, care constituie o măr­ ţia anormală care s-a creat în Aceste acţiuni ale autorităţilor Iu b iţi ca rtea; 10,00 M u z ic ă din opere­ cului: „Tu bercu loza re n a lă "; 19,30 F o i­
turie grăitoare a rezistenţei e-
pentru deosebita plăcere ce am ficiente opuse de Algeria „re­ organele administrative locale, guvernamentale sînt o dovadă a te; 11,03 M e lo d ii populare rom îneşti; leton; 20,10 O am en i de artă despre
Armate ale R. P. Romîne.

Făcînd aprecieri asupra spec­ resimţit-o asistînd la spectaco­ ferendumului“ ticluit de De In comunicat se arată că în pre- ofensivei împotriva instituţiilor 11.45 Emisiune, lite ra ră ; 13,05 M uzică Concursul şi Fe stiv alu l „G eorge Enes-
tacolelor ansamblului, cunoscu­ lele prezentate, precum şi pen­ Gaulle în vederea introducerii zent expiră termenul.imputerni- democratice“,
uşoară; 14,00 V orbeşte M o s c o v a ; 17,25 cu” ; 20,25 M u z ic ă de es tra d ă; 21,15

tul compozitor ucrainean Piotr tru atenţia acordată cînlecelor consituţiei sale absolutiste. cirifor organelor de autocondu- Conducerea ' Partidului Comu- M u zică din operete rom îneşti; 18,05. Teatru la m icrofon: „O noapte furtu-
Gridamaka a declarat: Am cu­ şi dansurilor ucrainene, care au Nu numai algerienii, c.i şi în­ cere locală dintro serie de co- nist cheamă pe toţi comuniştii A c tu a lita te a în ţă rile socialiste; 19,05 noasă” ad aptare rad io fo n ică după co­

noscut aipest admirabil colectiv îost executate cu atîta dragoste. treaga lume arabă, se arată în mune şi provincii pe teritoriul să lupte pentru' realegerea con­ C ro n ic a econom ică: 19,15 S olişti şi fo r­ m edia Iui Io n Luca C a ra g ia le ; 23,15,
în vara anului trecut în timpul La 23 septembrie Ansamblul declaraţie, aşteaptă sprijinirea şi cărora trăiesc patru milioane de siliilor municipale şi provin­ m a ţii de a m ato ri; 19,55 N oapte bună, M e lo d ii populare rom îneşti.
vizitei pe care am tăcut-o la recunoaşterea cauzei drepte şi oameni. ciale. „In comunele în care ale­ copii; 20,30 Jurnalul sătelcrj 21,30 P ă ­
Bucureşti. încă de pe atunci an­ de cîntece şi dansuri al Ministe legitime a Algeriei. gerile au fost deja fixate, se rin ţi şi co pii; 21,45 M u zic ă uşoară; Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 ;
samblul mi-a produs o impresie rului Forţelor Armate ale R. P Cu toate acestea, se sublinia­ 22.30 S ăpţăm îna poeziei şi m uzicii ch i­ 7,00; 11,00; 13,00; 15,00,
de neuitat. Noi, cei din Harkov, Romîne a plecat în oraşul Kiev AFGANISTAN ză in comunicat, guvernul îm­ spune în comunicat, comuniştii neze; 23,05 C oncert de noapte. 17,00; 19,00; 20,00.; 22,00;
— capitala R. S. S. Ucrainene, piedică desfăşurarea alegerilor
KABUL 24 (Agerpres). — pentru aceste organe. In comu­ trebuie să organizeze o energi­
am aşteptat cu nerăbdare prile­ unde va lua parte la deschide­ P ro g ra m u l I I : 14,30 M u z ic ă uşoară; 23,52 (programul I ) ; 14,00;

jul de a vedea încă o dată arta rea lestivă a „Zilelor culturii ro­ Proclamarea Republicii Algeria nicat se arată că „aceasta re­ că campanie electorală cerînd 15.30 D in cîntecele şi dansurile popoa­ 16,00; 18.00; 21,00; 23,00 (pro­

strălucită, plină de viaţă a a- mîneşti”. a găsit un larg ecou în coloa- prezintă o încălcare intolera- libertate, progres şi pace“. relo r; 16,20 M u z ic ă de e s tra d ă; 16,50 gramul II).

R e d a c ţia şi a d m in is tra ţia z ia r u lu i s tr. 6 M a r tie n r. 9, T e le fo n : 1 8 8 ; 1 8 9 : 7 5 . T a x a p lă tită în n u m e ra r co n fo rm a p ro b ă rii D ir e c ţiu n ii G e n e ra le P .T . T .R . n r. 236.320 din 6 n o ie m b rie 1949. — T i p a r u l: în tre p rin d e re a P o lig ra fic ă „1 M A I " — D e v a .