Page 81 - 1958-09

PROLETARI DIN¦TOATE ŢĂRILE, V N lŢ b V A !
| Anul X Nr. 1173
ZVN/'W
minereu de fier
peste plan
L a consfătuirea fu rn a liş tilo r de la
H u n ed o ara, ţin u tă în u rm ă cu cîteva
lu ni,, unde s-au discutat posibilită­
ţile de ie ftin ire a preţului de cost al
fo n te i, au lu a t p a rte Şi re p re z e n ta n ţi |
ai m in e rilo r de la O h elar şi Teliuc,
care asigură fu rn alelor din H une­
doara şi C ălan, o m are parte din
m ateria prim ă necesară. Ţ in în d cont
de cele d is c u ta te la c o n s fă tu ire şi
de sa rcin ile care le revin m in e rilo r,
pentru buna aprovizionare a fu rn ale­
lor cu m inereti de fie r, m in e rii din
[cadrul Trustului Teliuc au intensifi-
1 cat întrecerea în vederea sporirii
i producţiei de m inereu. Au fost m ai
’ bine organizate locurile de m uncă
1 şi s-a folosit m ai ra ţio n a l c a p a c i-'
talea de lucru a utilaje lo r. ' 7 Noiembrie. Constructorii a-
Toate acestea au făcut ca m iercuri, ¦
24 septem brie, m inerii din cadrul .
I Trustului T e liuc să ex tra gă cea de;
a 20.0l!0-a to nă de m inereu de fier
d a t peste p lan în acest a n .
A ng ajam en tele luate privin d acor- •
darea sprijinului necesar fu rn a liş ti-,
lo r, ce resp ectă m a i b in e la e x p lo a ­
tarea m inieră G h elar, care deţine
locul de fru n ta ş ă pe tru st. In p e ri-,
oada 1 ian u arie— 24 septem brie, m i- \
nerii de la G h elar au dat în p lu s ;
15.624 tone m inereu de fie r. P ro d u c -'
; trvitatea m uncii p lan ificată a sporit
; în prim ele 8 luni ale anului, la a - ;
ceaslă exploatare, cu 4 la sută, ia r '
din reducerea preţului de cost s-a
.»jauzat o econom ie de 224.171 lei.
,ucreazăîn contul anului viilor
Harnicul colectiv al întreprin­
derii de colectare şi industria­
lizare a laptelui, din Sirneria,
la jumătatea lunii septembrie a
început să lucreze in contul a-
nului 1959. La data de 24 sep­
tembrie, planul anual era deja
depăşit cu 3 la sută.
Această realizare a fost posi­
bilă prin efortul depus de lucră­
torii tuturor secţiilor. Astfel,
secţia brinzeturi, la data de 24
septembrie, depăşise. planul cu
19 la sută. Eleonora Costea şi
Sabina Gora, fiind cele care
s-au evidenţiat in mod deosebit
in muncă.
Prin contribuţia muncitorilor
Zilele acestea ani aflat ves­
tea că 'satul Miceşti din comu­
na Bărăbanţ, raionul Alba, a
fost complect cooperativizăt.
Pentru a cunoaşte de la sursă
această frumoasă realizare pe
frontul transformării socialiste
a agriculturii, am pornit-o in­
tr-acolo pe drumul ce trdfce pe
lingă zidurile cetăţii Alba Julia
spre Zlatna.
Mergînd aproape paralel cu
linia îngustă de tren, şoseaua
taie in două cîrnpul de porumb
îngălbenit, a.proaipe copt, pătat
pe alocuri cu mari parcele de
teren dezmiriştit. Cu cit te de­
părtezi de oraş dealurile se a-
propie tot mai mult formilnld' un
triunghi jalonat în faţă de vir­
ilii de stincă Piatra Graiva. Pe
tot parcursul drumului, împun-
gînd cerul cu vîrfu.1 lo r .ascuţit,
stilpii de telegraf, proaspăt
plantaţi, îşi aşteaptă sîrmele ce
vor transporta în curind curen­
tul electric. •¦
Satul Miceşti e aşezai pe par­
tea dreaptă a şoselei, pe fondul
dealului Bilag cu coama lui de
brazi şi stejari. Casele atent zu­
grăvite, în albastru ‘şi alb, îmi
sînt cunoscute de la începutul
•m>>X4*X:XvX::vX:::ix::ixxvX;;vX:XyXy>X:X.>.bxi*.X:Xg:&\^ TT.';, ”” , Í $w 7?” '3 '"'Vî'
j Vineri 26 septem brie 1958
S-a început zidirea celui
In ultimii şase ani, în centrul binei de comandă şi au început
siderurgic Hunedoara s-au con­
struit şi dat în funcţie 9 agre­
gate siderurgice productive de
fnare capacitate. Este cunoscut
faptul că noile agregate, cum
sînt furnalele nr. 5 şi 6, oţe-
lăria electrică, cele două cup­
toare Siemens, Martin de cîte
185 tone fiecare, laminorul Blu-
ming şi altele, au făcut să crea­
scă în mod simţitor producţia
de metal a ţării noastre.
Grăbind ritmul construcţiilor
la celelalte agregate siderurgice
care se execută în continuarea
dezvoltării combinatului siderur­
gic, constructorii înregistrează
zilnic noi succese. Pe şantierul
noii oţelării Martin, bătălia se
dă acum pentru terminarea cup­
torului nr. 3 în vederea dării lui
în exploatare în cinstea zilei de
cestui cuptor au terminat mon­
tajul metalic al cuptorului pro-
priu-zis şi au început zidirea
cărămizii refractare la spaţiul-
, de elaborare a oţelului. S-a ter­
minat de asemenea de executat
o cameră regeneratoare .ş i.se a-
propie de sîîrşit lucrările la
canalul de fum. In ultimele zile
a fost terminată construcţia ca­
de la secţia untărie, in special
a candidatului de partid. Ilie
Totna şi a lui Virgil Lupi, pla­
nul de producţie a fost îndepli­
nit in proporţie de 106 la sută.
Cei de la secţia de pasteuri-
zare şi desfacere a laptelui s-au
străduit să prelucreze laptele
cit mai bine. De la această sec­
ţie, s-au evidenţiat candidaţii de
partid Gheorghe Nicula şi Ele­
na Bălan.
Şi contribuţia şoferilor trebu­
ie scoasă in evidenţă. Lucrtnd
conştiincios, transportind la
timp produsele, şoferii Avei Sav,
Ştefan Ştirba şi Remus Şina
şi-au făcut pe deplin datoria.
------------------------- III
primăverii. Totuşi sînt şi multe
lucruri noi. Iată, de pildă, lin­
gă şcoală un pod noii de beton,
alte 4 podeţe sînt reconstruite,
la gospodăria agricolă colectivă
a început reconstrucţia clădiri­
lor, stilpii de telegraf inplnzeşc
tot satul etc. etc.
In curtea şcolii, sub crengile
imensului stejar ce numără mai
multe zeci de ani, peste 280 de
cetăţeni ascultă referatul pre­
zentat de deputatul lor raional,
Ioan Andronic. Realizări sînt
cu duiumul. O parte le-am vă­
zut venind prin sat, altele le
aud acum. De. pildă : peste 65
la sută din terenul arabil este
pregătit, pentru însămînţările de
toamnă. Cele trei întovărăşiri
s-au unit intr-una singură
ş.a.m.d.. In toate acţiunile depu­
tatul Ioan Andronic a reuşit să
mobilizeze întreaga masă- de a-
legători, fiind mereu:in mijlocul
lor, îndrumindu-i şi ajutîndu-i.
Oamenii discută apoi despre
lipsurile ce mai persistă. S-au
sirius, de pildă, 63.000 lei pen­
tru sirrria necesară instalaţiei
electrice. Mai trebuie însă în­
că 30.000 lei.
— Trebuie accelerată acţiu­
nea de strîngere a acestor fon­
lucrările la instalaţiile terrno-
tehnice.
Pentru crearea-condiţiilor op­
time de deservire a cuptorului
nr. 3, se lucrează la prelungi­
rea liniei ferate de pe platforma
de lucru a cuptoarelor pe unde
circulă vagoanele ’cu încărcaiu-
ra metalică.
Lucrările de . construcţie se
desfăşoară cu succes şi,pe şan­
tierul laminorului -de 650, la -ba­
teria IlI-a 'de cocs şi la insta­
laţiile de 'distilare a gudroan'e-
lor.
La secţia forjă a
Combinatului side­
rurgic Hunedoara
lucrează comunis­
tul Miro;i Faur.
Prin lucrările de
calitate pe care le
execută el s-a si­
tuat printre frun-
tnşii secţiei.
IN C.ÎJŞF.U : Toc
Faur, la locul de
muncă.
P i f t i i I H i l i l VVíUiitííNí líil intiHi-W
O OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO'QO o o o o o o q o o o o o o o o o o o o o
Chemarea consfătuirii de la
Constanţa se adresează gospo­
dăriilor de stat, gospodăriilor
colective, întovărăşirilor şi ţă­
ranilor muncitori cu gospodărie
individuală să depună eforturi
sporite pentru a mări suprafeţe­
le cultivate cu vie şi cu pomi
fructiferi in. scopul sporirii pro­
ducţiei de fructe şi struguri.
Condiţiile naturale ale regi­
unii noastre sini favorabile pen­
tru a mari suprafaţa viilor şi
H NHTV
duri a spus alegătorul Nel11
Craiveao. Noaptea umblăm cu
lâmpaşe pe la căruţe, iar apoi
cînd ajungem la piaţă, zarzava­
tul miroase a gaz. Ei, dacă ar
ii becul;..
Propuneri importante nu la
cut şi alţi vorbitori. Alegătorul
Aurel Braşovean, de exemplu,
a propus c a . cele. două şeoii —
nr. 1 şi nr. 2 — să se unifice
în localul şcolii nr. 1, iar în clă­ respunzăioare nevoitor dezvol­
direa rămasă, să se facă un că­
min cultural • nbu, mai încapă-,
tor. Unificarea celor trei înto­
vărăşiri face necesară o astfel
de sală in care să poată intra
uşor cei 270 de membri. Alţi
vorbitori au întărit propunerile
făcute, subliniindu-!e importan­
ţa, şi arătînd practic cum-se. pot
traduce în fapte.
Chiar după ce s-a sfîrşft îiv
tîMr.ea deputatului raional Ioan
Andronic cu alegătorii săi, dis­
cuţiile, au-continuat -lămurind pe
deplin chestiunile . 'gospodăreşti
ale salului,-iar mai departe, sub
splendida coroană a bătrînului
stejar, flăcăi şi fete îmbrăcaţi
în haine de sărbătoare, au por­
nit o horă îndrăcită în acorduri­
le Vii'oi'iştilor din sat, -
-7 : ;.t G. S.
4 pagini 20 bani
Recent a in tra t în funcţiune Blo-
, cui de ulei din T e le a je n .-C u in tra ­
rea în funcţiune a ultim elor in sta­
laţii, capacitatea de producţie a
, uleiurilor superioare din cadrul bior
’ cuini de ulei a R afin ăriei nr. 3 Te-
‘ lea.jen, se d u b le ază.
IN C L I Ş E U : vedere g e n e ra tă a>
In , ultimul timp organizaţia
de bazei şi sfaini popular din
comuna Roşia de Secaş mun­
cesc¦cu >mai multa răspuindere
pentru transformarea socialis­
tă a . agriculturii. Rezultatul se
vede. Dacă pinii in luna august
a. c. întovărăşirea din Roşia de
Secaş numdr.a doar ,33 familii,
deşi luase fiinţii in urmă cu. 4
ani. in cursul lunii septembrie
numărul membrilor acestei into-
.vorăşiri a ajuns ta 93 familii cu
fţO hectare. teren - arabil.
<.I0 ( IU C O N S T A N T IN cîţiva ani, o gospodărie colectivă. D in
. . corespondent
num ărul# pomilor fructiferi.
Trebuie numai o preocupare mai
mare şi cunoştinţele tehnice co­
respunzătoare.
Procesul de transformare so­
cialistă a agriculturii şi sarcina
de a face ca viile şi. livezile,
noastre să devină mari izvoare
de bogăţii, cer cadre bine pregă­
tite care să ţie in stare a îndru­
ma cu pricepere procesul de
producţie din agricultura. Răs­
punzând acestei, cerinţe, centrul
şcolar horticol ce funcţionează
in cadrul Staţiunii, experimenta­
le pomicole Geoagiu, a dat şi:
dă a n 'de an cadre bine pregă­
tite.
împletind munca cl.e cerceta­
re cu munca de pregătire, a ele­
vilor, profesorii şcolii noastre
au reuşit' să formeze cadre co-
¦*
tării pomicullurii şi. viticulturii
Gospodăria colectivă din Miceşti, raionul Alba, a realizat
în acest an peste 100.000 lei prin valorificarea legumelor şi
zarzavaturilor şi urmează să mai realizeze peste 100.000 lei
prin vînzarea legumelor ce sc vor mai recolta.
IN CLIŞEU:. O echipă de femei din G.A C. A'ÎiceţtÎ’, ta re­
coltaţii1 vinetelor.
1 1 ^ ;•
íx>0 0 0 0 c 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <x> 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 SOOOOOO OOOW OW OOOOOOOOOOW OC-v
La S î n t a n d r e i
© Cei mai
cu
P rin aşezarea ei geografică, prin
slructura solului, com una S întandrei,
din raio n u l H un edo ara este un a din
com unele cu inare putere economică
ale re g iu n ii. P ă m în tu l de aici este
fo arte ro d ito r şi se lu crează uşor. A -
cesl lucru a făcut pe ţă ra n ii m uncitori
să ţin ă Ia p ro p rie ta te a lo r in d iv id u a lă ,
Ia bucăţica lor de pătnînt m ai m ult
deci! a lţii, din a lic comune. In S în tan ­
drei a lu at fiin ţă însă, în urm ă cu
p rim u l an de «existenţă aceasta a în c e ­
put să-şi dovedească superioritatea fa ­
ţă de m ic a g o s p o d ă rie in d iv id u a lă , să
deiiionsireze prin fapte v ii ţă ran ilo r
m uncitori că p rin tr-u n sistem în a in ta t
de organizare a m uncii, prin introdu­
cerea tehnicii noi în ag ric u ltu ră, m un­
ca po ale fi uşurată, ia r pro d u cţiile pot
fi s im ţito r şi sistem atic sporite.
C olectiviştii realizau cu cîte 800—
1.000 kg. g r îu ,.c u cîlq 1.500 kg . po-
'rum b, cu cîie 8.000 kg. carto fi etc.
m ai m ult Ia fiecare ha. decît in d ivid u a­
lii, deşi aceştia din u rm ă aveau cai
buni, unelte bune şi se străduiau să
lucreze cit m ai bine păm în tu l.
— Nu ne lă s ă m ! O să ară tă m co-
Ia c tiv iş tilo r că şi noi in d iv id u a lii pu -
tem face treab ă la fel ca ei — spu­
neau unii.
Nu au trecu t. însă m ulţi ani pînă
cinei ţă r a n ii 'm u n c ito ri in d iv id u a li au
"$><!55.1. ¦<>. •«$>
din regiune. In primul an de
şcolarizare elevii, fac cunoştinţă
cu problemele generale ale agri­
culturii, iar in ultimii ani de
şcoală ei primesc cunoştinţe
speciale. La pregătirea teoretică
se adaugă şi pregătirea practi­
că a elevilor, ce se face în ca­
drul gospodăriei didactice. Aici
elevii învaţă să organizeze pro-
cesul de producţie. din sectorul
vegetal şi animal şi iau parte
activă la muncile din sectoarele
pomicol, viticol şi legumicol ale
şcolii.
Pe lingă cunoştinţele profesi­
onale, elevii şcolii noastre pri­
mesc şi o temeinică educaţie in
spiritul respectului ţaţă de om.
Ing. SAM01LESCU IOAN
directorul C entrului şcolar
. din Geoagiu
(C o nlin nare In pag. 3 -a)
'
x Xa^sw^W'
ii mijlocaşi s-au înscris în G.A.C.
două zile s-au înscris 18 familii
, teren în gospodăria colectivă
v ă z u t că n u -i chip să se ia ia în tr e ­ M odola Corne! ( C a s ta ), A rtean Ioan
cere cu gospodăria cofeciiivă. Ei îşi (la n c u ), Ocoş Ioan (L ic n ) şi alic le­
dădeau lim pede seam a că s în t puşi în p ă d ă tu ri a le s a tu lu i au în c e p u t să se
situ aţia unora care încearcă să fugă facă „lu ntre şi punte“, pentru a îm pie­
cu căruţa pentru a prinde tren ul. dica procesul de dezvoltare a satului
pe calea a g ric u ltu rii socialiste. P en ­
— Să în fiin ţă m o întovărăşire — tru a deruta pe ţă ra n ii m uncitori c in ­
şi-au zis atunci o bună parte din ţă ­ stiţi, ponegreau în fel şi chip gospo­
ran ii m uncitori in divid u ali. Aici vom d ă ria colectivă şi în to v ă ră ş ire a , născo­
avea sp rijinul S .M .T .-u lu i, vom desfiin­ ceau f.ei şi fel de .m in c iu n i T a ad re sa
ţa răzoarele şi atunci cu siguranţă acestora. Ba au mers . pînă acolo cu
vom obţine aceleaşi re a liz ă ri ca şi co­ in ten ţiile crim inale, in cit şi-au stre­
le c tiv iş tii. cu ra t elem entele lo r în în to v ă ră ş ire cu
scopul (ie a în d em n a pe în to v ă ră ş iţi
Aşa au făcut. Au constituit o în to­ să nu lu c re ze la tim p p ă m în tu l, să
vărăşire ag ricolă în care s-au înscris deterioreze avutul obştesc, să vu u lă
pînă în cele din u rin ă toţi ţă ra n ii gu no iu l şi să nu-1 ducă pentru a în -
m uncitori din sat. în tov ără şirea a rea­ grăşa terenul. Asem enea un eltiri m îr-
liz a t şi realizează şi ea, ce-i drept, şave au în c e r c a t-s ă săvîrşească şi in
producţii de g rîu , porumb, cartofi, sfe­ gospodăria colectivă.
clă de zah ăr etc. la ha. m ult m ai
m a ri decît realiza u in d iv id u a lii pe p a r­ D a r un proverb popular glăsu ieşte:
celele lor. Sporul de producţie obţi­ „u lcio ru l nu. m erge de m u lte o ri la
nut în în tovărăşire s-a rid ic a t la cir­ fîn tîn ă , odată se va s p a rg e “. T o t aşa
ca 400— 500 k g . g rîu Ia ha. fa ţă de şi cu c h ia b u rii din S în la n d re i şi cu
producţia in divid u alilo r. cozile lor de topor. D acă în fr-u n tim p
o p a rte d in ţ ă r a n ii m u n c ito ri se lă ­
D a r totuşi gospodăria colectivă — sau in flu e n ţa ţi de m in ciu n ile ior, apoi,
cu toate lip s u rile care s-au m a n ife s ta i ac u m aş a ce va nu se m a i în tîm p lă .
în conducerea ei — nu a pu tu t fi a- Ţ ă ra n ii m uncitori îşi dau bine scama
junsă şi cu a lît m ai m u lt în tre c u tă . că c h ia b u rii nu fac a ltc e v a decît sc
G .A .C . a re a liz a t în anul trecut 2.225 străduiesc să-i îm piedice pentru a-şi
1{K- g r * 11 Şi 5.5 24 k g . p o ru m b la ha., asigura o viaţă m ai bună.
în tim p ce în tovărăşirea a re a liza t
1.320 kg . g rîu şi respectiv circa 4.000 C om itelui com unal de partid, sfatul
kg. porum b la ha. In anul acesta co­ p o pu lar com unal, s p rijin ite şi în d ru ­
le c tiv iş tii au re a liz a t de asem enea cu m ate zi de zi de către C om itetul r a io ­
700 kg . g rîu şi cu 5.000 kg . sfeclă n a l de p a rtid şi de c ă lre S fa iu l popu­
de zah ăr la ha. m ai m u lt decît în to ­ la r raio n al, desfăşoară o vie m uncă
vă răş iri. politică în rîiid u l ţă ra n ilo r m u n cito ri,
popu lşriziad realizările gospodăriei co­
Ţ ă ra n ii m uncitori din întovărăşire le c tiv e şi In d e m u în d u -i să se în s c rie
ău v ă z u t acest lucru, au v ă zu t şi ve­ cu încredere în aceasta. In com ună
n itu rile m a ri pe care le prim esc în fie­ au fost confecţionate panouri care ilus­
care an co lectiviştii şi n-au răm as in ­ trează viaţa îm belşugată a colectiviş­
d iferen ţi. T o t m a i m u lţi au început să tilo r şi g rafice co m p arativ e prin care
adm ire gospodăria colectivă, să-şi dea este dem onstrată superioritatea G .A .C .
seama că acolo există o form ă în a ­ Pe de al(n p a rie chiaburii sini dem as­
in ta tă de o rg a n iza re a m uncii, există c a ţi Ia s ta ţia cie r a d io fic a re şi p r in
p o s ib ilită ţi s p o rite ca în fie c a re an să c a ric atu ri la g azeta de perele.
se facă in v estiţii pentru reluarea unei
producţii la rg ile , şi to ate aceslea fac .Munca po litică desfăşurată de o rg a ­
ca gospodăria colectivă să fie supe­ n izaţia de p a rtid şi de sfatul popular
rio a ră din ţo ale punctele de vedere. dă roade fructuoase. N u m ai în ziua de
Cu alte cuvinte, conştiinţa ţă ran ilo r 23 s e p te m b rie a.c. u n n u m ă r de 12
m uncito ri a început să crească, în sal fa m ilii de ţă ra n i m u n c ito ri cu o su­
avea de acum loc un proces de evo­ p rafaţă de 74 ha. teren au fost p ri­
lu ţie de la o form ă in fe rio a ră a pro­ m ite în gospodăria colectivă. .M orar
ducţiei agricole ia una m ai superioară.
T. M A R IA N
D a r credeţi că duşm anul de clasă
a stat cu m îin ile încrucişate în faţa (Continuare In pag, 3-a)
acestei situ aţii ? N icidecum . C hiabu rii
Petre Potorac, şeful de echi­ paraţia cu peştele mut/al pro-ţ
pă de Ia secţia de ajusta j a la- verbului i se potriveşte de mi-*
minoarelor Hunedoarei, c un nune.
bărbat între două vîrste, blond, ...Şi totuşi, de cîteua zile în­
cu ochi de un albastru mat, ca coace — mai precis, din seara^
de ametist, care-i dau întregii lui 20 septembrie — Petre Po-\
făpturi o înfăţişare surprinzător torac nu mai osteneşte vorbind!’
de tînără. E unul dintre „ve­ Vorbeşte mereu, ore şi ore, cii^
teranii” întrecerii socialiste din e ziulica de lungă, fără mă ‘
cetatea oţelului, de ani şi ani car o clipă de istov; în toată
cunoscut ca atare; pe graficul viaţa lui — spun prietenii săi (
secţiei, săgeata din dreptul nu­ jumătate în glumă, jumătate îi {
melui său urcă , în fiecare zi serios — n-a rostit atitea cu
cîte un milimetru sau doi... vinte ca în aceste cîteva zile ţ>
— Pînă la urmă, frate Poto­ — Cînd am fost la Soci... |
rac, săgeata asta o să rupă Cu vorbele acestea îşi încep.
hîrtia ! i-a spus odată, bătîndu-l totdeauna tirada, ori de cîte or \
pe umăr, şeful secţiei de ajus- se întîlneşte cu vreun prieiei
iaj. (...ba se spune că-i de-ajuns f
Potorăc n-a răspuns nimic. pentru „declanşarea” Tiradei /
Modestia nu-i printre cele din prezenţa unei simple cunoş
urmă dintre calităţile lui. Nu-i tinţe cu care abia de schimba ţ
place să vorbească despre el pînă mai ieri, un „noroc“ ros
— nu-i place să vorbească des­ I». I L IE S C U
\ pre succesele lui — şi-n genc-
^ i al e un om tăcut, căruia corn- (Continuare In pag. 3-a)