Page 82 - 1958-09

M l2
Pe h a rta reg iu n ii H u n ed o ara sînt
înscrise m ulte puncte. U n u l din aces­
te a r e p re z in tă c o m u n a C u t, C ei ce
s-au născut aci, iubesc apele, luncile
cu covoarele lor verzi de cereale, dea­
lu r ile cu fin e ţe şi v iile ro d ito a re , ce
îm podobesc de ju r îm preju r, ca c
salbă, com una lor bogată.
D acă studiem istoria comunei Cui,
a flăm că din tim purile străvechi a
trecut p rin tr-o serie de frăm ântări.
A stfel în a n u l 1291, sa tu l se a f la sub
s tă p în ire a lui T e m a (fiu l lu i P etru de
O ard a ) care l-a vîndut apoi com ita­
tului D anei (fiu l lui Kell de C îln ic )
care-şi în tin d ea m oşia pină la B in fin ţi.
In an u l 1.180, C o tu l, îm p re u n ă cu
S p rin g u l, ap arţine a Iul Gereb de V in -
g ard (u n nobil u n g u r), ca m ai tîrziu ,
în a n u l 17.18, sub d o m n ia p refectu lu i
G a v r ilă B etlem , C u iu l să in tre în por
sesia fiscului. In anul 1700, prin G a ­
v rilă Betleni, C uiu l a fost vîn d u t din
nou episcopului din B la j. In anul 1762
episcopul B la ju lu i l-a lăsat prin tes­
tam ent „S em inarului Bunei vestiri“
d in B la j, rămânând acestuia pînă după
prim ul război m ondial.
Acestea sînt num ai cîteva date, care
arată prin cîte stă pini ri a trecut C u-
tul de azi. C etăţen ii din C ut au sufe­
rit crunte exploatări. E i au fost su­
puşi la dijm e, aren zi, plocoane şi alte
ja fu ri din partea explo atatorilor.
Plugul cu b răzd ar de fier a apărut
a ic i d e -a b ia p rin a n u l 1884 şi a fo st
adus de cetăţeanul D ă ia n Io s iî (Io -
siful lui D ă g h id ). M u lt m ai tîrziu au
apărut sem ănătoarea şi săpătoarea
(prăşitoarea de porum b).
C u m u ltă g re u ta te se m u n c ea p ă -
m întul în acele tim pu ri, fă ră unelte
de muncă bune. M a i m ult, ţăran ii
erau leg aţi de m oşia d iferiţilo r stă-
p în i, care au avut în proprietate co­
m u n a Cut. O r, aceştia nu lăsau pe
io b ag ii cuteni să aib ă nici un fel de
lib ertăţi. Iobagii erau vîn d u ţi cu pă-
m în t cu tot, ca an im a lele , de la un
prop rietar la a ltu l. P înă în zilele noas­
tre se p ă s tre a z ă m u lte d in o b ic e iu rile
străvechi a le populaţiei, c a : port, vo r­
bă şi altele. U n u l din obiceiuri este
de a îm p ărţi păm întul. P ă rin ţii lasă
m oştenire copiilor terenul foarte fă -
rîm iţa t. D e pildă, locuitorul Chihai
M a c in ic a avut 0,14 ha. pe care l-a
dat la 6 copii, reven ind 0,02 ha. fie­
căru ia. Acest lucru face ca în prezent,
pe ra z a comunei să existe peste 16.000
de parcele de teren la o suprafaţă de
2.64,3. O a re cum se *poate ..m'(*u»»n-»icţi*i--V-Va-c¦e':<s-*t•-
teren ? Cea m ai m are bucată nu depă­
şeşte su p ra fa ţa de 0,58 ha. :.i ţ .
AMU N T
Secţiunea Sanitară şi de Pre­
vederi Sociale a regiunii Hune­
doara, aduce Ia cunoştinţa ce­
lor interesaţi că are următoarele
posturi vacante Ia Spitalul din
Hunedoara :
— un post de administrator;
— uri post de şef de serviciu
aprovizidnare.
Condiţiile de angajare sînt:
— pentru funcţia de adminis­
trator: studii superioare şi 6
ani în funcţii economice sau ad­
In zilele de 27 şi 28 septem­
brie se desfăşoară sărbătorirea
semicentenarului corului din Po­
iana, eveniment de seamă in v i­
aţa cultural-artistică a regiunii
noastre, ocazie minunată de a
trece in revistă bogata activita­
te a corului cunoscut pe întreg
cuprinsul patriei noastre, pildă
demnă de urmat de formaţiile
corale mai tinere.
Viaţa corului din Poiana,
succesele obţinute de-a lungul
celor 50 de ani de activitate,, a-
portul însemnat adus in viaţa
culturală a satului, participarea
la toate concursurile formaţiilor
artistice de amatori, promova­
rea pentru fazele finale ale a-
cestor concursuri şi clasificarea
ca formaţie artistică de amatori
fruntaşă pe ţară la toate con­
cursurile, constituie un bilanţ
rodnic al muncii perseverente
şi entuziaste dusă de poienari
pentru dezvoltarea şi înflorirea
artei noastre populare.
Alături de lucrările corale cele
mai reprezentative ale compo­
zitorilor noştri clasici şi contem­
porani, in repertoriul corului
din Poiana îşi găsesc un loc
de seamă valoroasele creaţii
din tezaurul folcloric, precum
şi prelucrări ale jocurilor şi cîn-
teeelor populare locale.
* in care-şi tac loc, pe lingă com­
Trecutul corului din Poiana
se pierde încă in anii dinaintea
lui 1900, cind începuturile lui
modeste se bazau pe un colectiv
la tă cîteva exem ple de gospodării
in d iv id u a le cu suprafeţe parcelate. Ce-
tă ţe a n a A lbu Susana (n r. 3 1 ), pose­
dă o suprafaţă de 2,40 ha. teren, din
c a re 1,84 h a , a ra b il. A cest teren este
îm p ă rţit în 23 de bucăţi, începînd de
la 0,02 la 0,20 ha., G a la jă losif (n r.
11 ) posedă o s u p ra fa ţă de 4,61 ha.
din care 3,40 arab il, fiin d îm p ă rţit în
42 de parcele, în c e p în d de la 0,01 h a .
şi p în ă la 0,4 0 ha., cea m a i m a re bu­
cată. D inea Ilie (n r. 7) posedă o su­
p ra fa ţă de 2,8 7 h a . îm p ă r ţit în 21 de
bucăţi, începînd de la 0,02 ha. la 0,30
h a . B itea loan (n r . 6 9 ), posedă 6,83
ha. fiind îm p ă rţit în 40 de parcele.
Bitea S im ion 4,47 ha. îm p ărţit în 30
de parcele.
Asem enea cazuri sînt m ulte în co­
m una C ut. D acă facem o an aliză ve­
dem că pe gospodărie revin ' în m e­
die circa 34 bucăţi. In asemenea con­
d iţii e fire s c să nu se po ată face o
a g ric u ltu ră ra ţio n a lă şi cu m ijlo a ce
m ecanizate. D e aceea unirea acestor
m ii de parcele în trup uri m ai m ari,
p e n tru a se putea m u n c i m a i uşor cu
unelte m ecanizate, pentru a se obţine
recolte m ai m ari la ha., este o necesi­
tate.
M u lţi ţă ran i m uncitori din comuna
C ut şi-au dat seam a de acest lucru,
pornind pe o cale nouă. B itea V asile,
Bena Petru, Boca Teodor, B ria V asile
şi a lţii, au u n it în a n u l 1956 s u p ra ­
fa ţa de 10,43 h a. fo rm în d o în to v ă ră ­
şire agricolă. In prezent sîn t în în ­
to v ă r ă ş ire 53 fa m ilii cu o s u p ra fa ţă de
35,28 ha. U n n u m ă r de 30 fa m ilii au
făcut recent cereri pentru a în fiin ţa o
nouă în tovărăşire agricolă în satul
Cut.
A ceasta dovedeşte că ţă ra n ii m un­
citori din com una C ut s-au convins
de re zu lta te le m u n c ii pe ta rla le m ari,
u n d e se p o ate lu c ra cu u n elte m eca­
nizate. S-au convins înşişi da re ui­
tatele obţinute de în to v ără şirea din
satul lor, care a obţinut o producţie
m edie de 1.436 kg. griu la ha. faţă
de 930 cît au ob ţin ut ţă ra n ii din sec­
torul in divid ual din această comună,
Acestea sînt rezu ltate g răito are care
conving tot m ai m u lt pe ţă ra n ii m u n ­
citori din com una Cut de a-şi uni
zecile de parcele în trup uri m ai m ari,
putînd fi lucrate în condiţiuni m ai
bune obţinând recolte m al m ari la ha.,
asigurindu-şi prin aceasta bunăstarea
lor şi a fa m ilie i lo r.
*>,. ^ L A N C R Ă M N N IC O lv A E
activist — regiunea P .M .R .
ministrative, sau studii medii şi
8 ani în funcţii economice sau
administrative.
— pentru funcţia de şef ser­
viciu aprovizionare: studii supe­
rioare economice şi 4 ani în fun­
cţii economice, sau studii medii
şi 6 ani în funcţii economice.
Doritorii se vor adresa Sfa­
tului popular al regiunii Hune­
doara, Secţiunea Sanitară, în
zilele de luni, marţi, miercuri,
între orele 10— 12.
DGQiXJOOQOOQQOGOCOQOOQOOOOGCQOOCCOCiSOCCQOQOOGOQOOOCOsCCOOOOCXXXX5SCDOCO^GOOOGO!X«000>
de 25 de fele instruite de învă­
ţătorul llie Georgescu.
Bazele unui cor mai închegat,
în care sînt antrenaţi şi bărbaţii,
se pun de învăţătorul loan Tă­
nase. Priceput dirijor şi bun or­
ganizator, loan Tănase şi-a dat
seama că numai prin pregăti­
rea c.u perseverenţă a tinerelor
cadre va reuşi să primenească
corul. De aceea, atenţia lui s-a
îndreptat mai ales spre tinerii
absolvenţi ai şcolii primare, din
rîndurile cărora a recrutat pe
cei mai talentaţi, pregătindiri
prin cursuri speciale de muzi­
că. Baza fiind formată, inimo­
sul dirijor a organizat cu for­
maţia corală mai multe manifes­
tări, apreciate mult de poienari.
Cu toate greutăţile impuse de
oficialităţi — cum a iost, de
pildă, aceea din 1914, cind co­
riştii şi membrii fanfarei diir
Poiana sînt opriţi să mai cinte
ciritece patriotice, iar pentru
nerespectarea acestui ordin ei
sînt daţi în judecată şi obligaţi
la plata unei sume de cîte 100
de coroane — poienarii îşi în­
drăgesc şi mai mult formaţiile
artistice.
Aproape 20 de ani a condus
Ion Tănase corul din Poiana,
îmbunătăţindu-i an de an cali­
tatea interpretării şi repertoriul
poziţiile muzicale ale clasicilor
noştri, şi prelucrări de folclor
sau creaţii in gen popular.
‘DRUMUL SOCIALISMULUI Ni. 117 S
ipiwizlei«
pildă, secţia com ercială a sfatului lonală B rad, cunoscut fiin d că cele
popular orăşenesc D eva, deşi a com u­
A sigurarea unei bune aprovizionări a nicat O .C .L .-u lu i A prozar sp aţiile puse m ai m ulte pivniţe din B rad sînt in u m
populaţiei din regiunea noastră în se­ la dispo ziţie pentru depo zitarea leg u ­
zon ul de to am n ă şi ia rn ă , co n stitu ie m e lo r şi fru c te lo r pe tim p de ia rn ă d a b ile şi pun în pericol b u n a p ă s tra re
în p e rio a d a ac tu a lă o p reo cu p are de (1 3 pivniţe cu o capacitate de 460 to­
prim ordin pentru toate organele com­ ne), totuşi în urm a v e rific ă rilo r făcute a legum elor.
petente. M ă s u rile luate, rezu ltate le ob- s-a constatat că din pivniţele an u n ţa­
ţinute şi unele greutăţi sau lipsuri te n u m a i un n u m ă r de 3, cu o c a p a ­ P e n tru buna reuşită a c a h ip a n le l do
sem nalate în această direcţie, au fă­ citate de 120 tone sînt libere. Este ne­
cu t o b iectul unei a n a liz e ce a a v u i cesar deci ca secţiunile com erciale ale ap ro v izio n a re de ia rn ă , este necesar
loc la secţiunea co m ercială reg io n a lă, s fa tu r ilo r p o p u la re d in o ra ş u l D e v a şi
şi au constituit un punct prin cipal îo raionul O răştie să rezolve neîntîrziat
ordinea de zi a sesiunii sfatului popu­ problem a in d e n tific ă ril sp aţiilo r cores­
la r regio na l din ziua de 20 septem­ punzătoare depozitării carto filo r pen­ ca' s e c ţiu n ile c o m e rc ia le r a io n a le şi
brie. tru a se a s ig u ra în s ilo za re a c a n tită ţi­
lo r necesare desfacerii. O atenţie deo­ orăşeneşti să ia m ăsuri corespunză­
Cu aceste ocazii, s-a discutat des­ sebită în această d ire c ţie tre b u ie să
pre ap ro vizio narea populaţiei din re g i­ O acorde şi secţiunea com ercială ra- toare în vederea ac hiziţionă rilor şi c
une cu produse alim en tare în c a n ti­
tă ţi s u ficien te, şi în m od r itm ic . In p re lu ă rii c a n tită ţilo r de legum e contrac­
cadrul şedinţei de la secţia com ercială
s-a h o tărîl ca u rm ă rire a liv ră rii pro­ tate, ia r re p a rtiţia de ca rto fi să se li­
duselor repartizate^ pe trim e s tru l I V al
a n u lu i c u re n t şi g o s p o d ă rire a fo n d u lu i vreze in teg ral. Trebuie acordată o «-
de m ă rfu r i, să se fa c ă în aşa Iei dc
către o rg a n iza ţiile com erciale locale, tenţie deosebită a p ro vizio n ării popu­
în e ît la sfârşitul trim e s tr u lu i I V să
existe în d e p o zite sto cu ri s u fic ie n te cu laţiei din principalele centre m uncito­
c a re să se p o ată face fa ţă c e rin ţe lo r
de consum ale populaţiei şi în prim ele reşti şi în m od trep tat ap ro vizio n ării
luni ale anului v iilo r. D e asemenea,
s-a constatat — pe baza experienţei populaţiei din în tre ag a regiune. ^
a n ilo r precedenţi — că în perioada de
iarnă, vrem ea nefavorabilă poale pro­ G H . B U S U IO C
voca în tîrzie ri în executarea transpor­
tu rilo r şi deci şi în ap ro vizio narea unor şeful serviciului com ercial din
lo c a lită ţi d in re g iu n e . P e n tru a se
evita go lurile în aprovizionare s-a sta­ cadrul secţiei com erciale regio nale
b ilit ca şi la u n ită ţile de desfacere m ai
p e rife ric e şl în special în co m u n ele din
regiu nea m u n to as ă, să se creeze sto­
curi care să asigure o desfacere no r­
m ală a produselor.
In cadrul preg ătirilo r pentru apro­
v iz io n a re a de ia rn ă cu te gum e-fru cte,
s-au luat. d e ja un ele m ăsu ri. In acesi
sens s-a s ta b ilit ca în toam na acestui SOLIE -
an să se desfacă p e n tru p o p u la ţie şi
0 o *o««• *•» **¦¦¦«¦$* ** c a n tin e , p rin c o m e rţu l de s ta t şi co­ Azi Poiana o să fie gazdă unui 'praznic mare.
operatist, o ca n titate de 12.626 tone Vin ca soarele de aur va cînta umplind pahare
* I* legum e şi 1.339 tone fructe, ia r pentru Inchinate-n cinstea voastră: Petri, Ioni, Marii, Ilene,
a s ig u ra re a re z e rv e lo r de Ia rn ă să se Care-aţi dus in ţară cîntul „plaiurilor mărginene"
L Ma l sini cîteva minilie pină încep orele 'de curs. Mariana Neaga şi Le-l în silozeze 3.470 tone legum e şl 400
tone fructe. P entru com plectarea sor­
* tiţia Filip deşi sint in clase diferite — 1 A şi I B ale şcolii medii din Hu-% tim e n tu lu i de prod use ce se v o r des­
face prin u n ită ţile com erţului, s-a pre­
ţ nedoara, fiind prietene de mai muliă vreme, din cind în cind se uitUnesc ţ vă zut s e m iin d u s tria liza re a a 740 tone
va rza şi m u rătu ri, a 60 tone bulion,
* in timpul liber să-şi împărtăşească din nenumăratele cunoştinţe pe care leţ şi a 250 tone fructe uscate şi m agiun. Neamul vostru, din puhoiul vremilor ce fug în urmă,
De asemenea s-au lu at m ăsuri pentru A văzut lumina zilei în colibă, lingă turmă.
« capătă la clase — puncte, linii, numere cu care zi de zi se obişnuiesc maiţ co n trac tarea cu sectorul in d u s tria l a 7 După cum intîia vorbă a rostit-o -n munţi, la stină,
tone congelate, care vor fi păstrate Cea dinţii. înviorare i-a fost doina cea bătrînâ
* mult. L în conservatoare speciale. O realiza re Care ştie peste veacuri dorul tuturor să-l poarte,
de seam ă în direcţia a p ro v izio n ă rii o Credincioasă fiecărui de la leagăn pin- la moarte.
* Iată-le, in clişeu, lingă maşina de socotit demonstrindu-şi una alteia că% constituie fa p tu l că liv ră rile de cartofi Primăvara, cind dă buzna soarele topind omâturi,
O în contul re p a rtiţiilo r pe trim estrul IV Cu ciobanii după turme doina urcă-n munţi, alături.
încep în că din această lu nă. Dragostea dinţii, in suflet cind sfioasâ-nmugureşte,
o ştiu să numere. Frunza sună, doina cîntă, sufletul mărturiseşte...
*o ¦ FOTO: I.TEREK; Cu toate m ăsu rile luate, în prezent
o<y m ai sîn t lo c a lită ţi în reg iu n e unde sec­
ţiu nile com erciale nu au luat m ăsuri
pentru id en tificarea sp aţiilo r necesare
depozitării pe tim p de iarnă a canti­
tă ţilo r de carto fi prevăzute a fi în si-
lo za te . P r in tr e acestea se n u m ă ră cen­
trele din C u g ir şi oraşul D eva. De
Vara trece, toamna sfarmă bolţi, de frunze sunătoare.
In vuirea trăgănată de tălăngi, ca o viitoare,
’^ech» oovesîîr» chinezeşti Grijulii spre văi ciobanii mină turmă după turmă.
Ce duios suspină doina cu păreri de rău in urmă
Că rămîn departe munţii, ca pustii, făr-o talangă,
Codrii singuri... numai vîntul vîjîie din creangă-n creangă.
(C olecţia „M erid ian e“ ) Aceste povestiri sînt o aspră Numai vulturii -mprejurul piscurilor zboară roată,
critică a mentalităţii prejudecă­ Căci la şes de-acum. ciobanii poposesc in ţara toată.
Povestirile cuprinse în volum ţilor şi nelegiuirii claselor do­
au fost extrase dintr-o culegere minante, oglindind aspecte ca­
de povestiri chinezeşti datînd racteristice vieţii reale a socie­
din secolele X-XVÎI şi ocupă un tăţii feudale din China veche.
Ioc de frunte în tezaurul litera­
turii chineze. 176 pagini — lei 2,75
Intr-o toamnă depărtată, hăt la veacul jumătate,
Că de-abia şi-aduc aminte cei cu timpiele brumate.
Chibzuit-a Ion Tănase, dascăl tînăr, de ispravă,
Doinelor de-un. leat cu munţii să le deie nouă slavă.
A bătut din poartă-n poartă fete şi flăcăi s-adune
Şi-a făcut, cum zic bătrinii amintindu-şi, o m inune:
„Rirfduifi pe scena şcolii, primeniţi frumos şi semne
Le făcea din mtini Tănase pasămite să-i îndemne.
TA Cum cîntau, mai mare dragul şi pe patru voci aparte
Te miri cum ieşea cîntarea limpede ca scri.să-n. carte"'.
Lung, de-atunci, şirag de toamne şi-au rotit pe nume zborul
Dar temeinic poienarii şi-au păstrat prin vreme corul
Şi mulţimilor flămînde de frumos, de bucurie,
Le-a deschis cîntind o zare de speranţă purpurie
Azi, cind ţara, cind partidul prin mulţimi a fri.nt „de'Unul“
Mărturia fericirii ni-e pe m a să : plinea, vinul,
r- Gazeta de perei» de la sfatul popular al oraşului. Sebeş, Truda voastră pusă-n cintec: suflet viu şi pasiune
datorită faptului că organizaţia de bază şi comitetul sindical de Nu a pregetat poporul cu cinstire s-o -ncunune.
instituţie al cărui organ este, neglijează in mod nepermis con­
trolul şi îndrumarea activităţii colectivului de redacţie al ga-
zeteiy-cu^minas.Jn~-ur-ma -uremii.
. mm;Numai»,aşa se, explică faptul' că in loc ca la această'gazetă
să găseşti materiale interesante, de actualitate, găseşti un ar­
ticol in legătură cu campania de treieriş şi altul despre activita­
tea I.G.O. pentru înfrumuseţarea oraşului de acum o lună şi
mai bine.
Considerăm că este de datoria organizaţiei de bază şi a
comitetului sindical să ia măsurile necesare asupra, colectivu­
lui de redacţie al gazetei, pentru ca activitatea acesteia să fie
îmbunătăţită. Intre cîntecele multe care azi vi se închină
La sfat vin foarte mulţi cetăţeni cu diferite treburi. Şi-au Jn veşminte orbitoare de podoabe şi lumină,
pus oare tovarăşii din biroul organizaţiei de bază şi cei din
comitetul sindical întrebarea ce părere îşi fac cetăţenii despre Cind acesta de departe va sosi, va bate-n poartă,
munca lor, citind la gazeta de perete articole depăşite de
vreme ? Mîndru-n sine de menirea şi solia care-o poartă
Dacă nu s-au întrebat pînă acum este cazul s-o facă de ur­ Să-i deschideţi căci printr-insul nu vă-nşiră-un ins cuvinte
gentă si să ia in consecinţă, de urgentă măsurile care se impun. Ci. poporul vă urează culmi şi veacuri. înainte.
N. Z. *¦'»**• **j4.0.^-4 40>*4«^^. « « .« 4.9. >»M(44|| T R A IA N F IL IM O N
.5- .O* »©440. .ft. • •»» - •»•*»*4^44^.. .§ 44JH-4-
IN C LIŞEU : CORUL
DIN POIANA LA FESTI­
VALUL MONDIAL AL TI­
NERETULUI SI STUDEN­
ŢILOR — BUCUREŞTI
'1953.
Abia după 23 August 1944, iana participă la faza finală a
cind regimul demoorat-popular concursului organizat de C.G.M.,
pune un accent deosebit pe miş­ fiind distins cu premiul III pe
carea artistică de amatori din ţa ră ; în anul următor, obţine
ţara noastră, pe valorificarea locul 1 pe ţară, cu ocazia pri­
folclorului, corul din Poiana în­ mului congres al căminelor cul­
cepe să cunoască succese răsu­ turale. Tot în acelaşi an, ia
nătoare. învăţătorul Gh. Bog­ parte la „Ziua internaţională a
Tinărul învăţător Gheorghe dan este readus, cu sprijinul or­ cooperaţiei“ şi cîntă la Atene­ OOOOOGOOs.
Bogdan, fiu al comunei Poia­
na, a preluat în 1927 conduce­ ganizaţiei comuniste din Poia­ ul P.P.R., pentru ca in 1951 —
rea corului poienarilor. înzes­
trat cu reale calităţi de muzico­ na, la postul său din comuna cu ocazia celui de-al Il-lea con-' (erp'retat cu multă căldură şi năresc, iar alţi veterani ai co­
log, pătruns de dragoste pen­ natală şi ajutat să reorganize­ curs pe ţară al formaţiilor ar­ ou vocea lor frumoasă minuna­ rului din Poiana — deşi trecuţi
tru arta populară, noul dirijor, de 60 de ani — cîntă în cor de
ajutat îndeaproape şi de ciţi- ze corul, în componenţa căruia tistice de amatori ale cămine­ tele cintece populare, renumite­ peste 40 de ani. Alături de ei,
vâ compozitori renumiţi, a adus elementele tinere, nepoţi, fii şi
un suflu nou în rîndurile coriş­ intră o seamă de elemente noi. lor culturale să ocupe locul II. le cintece ciobăneşti. Cu aceeaşi fice ale veteranilor, continuă cu
tilor, pregătind u-i cu multă în­ Interesul poienarilor faţă de Cîntecele specifice vieţii cioba­ pricepere, vigoare şi intensita­ cinste tradiţia sănătoasă impri­
sufleţire pentru serbările nume­ corul renăscut — mai puternic nilor — „Vino, bade, luni sea­ te, corul poienarilor a interpre­ mată încă de pe vremea învă­
roase pe care le-a dat ulterior ca înainte — creşfe din zi in ra“, „Jieneasca“ de Gheorghe tat şi cîntecele de masă, mun­ ţătorului Ion Tănase.
in multe localităţi. zi. Corul învaţă alte cintece, se Bogdan, „Frunză verde de go­ citoreşti şi patriotice: „Cu mii
îmbogăţeşte repertoriul. Pe ba­ run“ şi „Bade, ce pămînt te de ciocane“, „Imnul muncii“, Zilele de 27 şi 28 septembrie
Activitatea acestui cor, pro­ sint aşteptate cu legitimă min-
fund popular, nu era insă pe za unor examene se primesc. în ţine“ de Aron Bogdan, „Pe pla­ „Steagul partidului“, „Măreţ drie de toţi locuitorii întinsei
placul acelora care se perindau cor alte şi alte persoane, prog­ iuri mărginene“ — suită de cîn- pămînt al patriei iubite“, „Sub comune de pe plaiurile mărgi­
la cîrma tării în acea vreme. ramele prezentate se bucură de tece ciobăneşti pentru cor, solo al păcii stindard“ sau cintece nene ; ele constituie, în acelaşi
Curentele politice, vrajba între noi succese. încurajaţi, coriştii şi grup de fluieraşi —- de prof. legate de transformarea socia­ timp, un bogat schimb de expe­
partidele reacţionare ale bur­ solicită organizarea unor excursii loan Munteanu, sînt cunoscute listă a agriculturii: „Zorii sece- rienţă pentru numeroasele for­
gheziei şi mai ales neînţelegeri­ maţii .artistice din regiune, că­
le dintre liberali şi ţărănişti, şi turnee. şi apreciate in întreaga ţară rătorului“, „In gospodărie“, rora li s-a oferit fericita ocazie
au influenţat în rău activitatea pentru armonia lor şi noul din ele. etc. de a participa la semicentenarul
corului din Poiana, fărîmiţînd începînd cu vara anului 1946, ¦viaţa ciobănească, pentru opti­ corului din Poiana şi unde li se
unitatea şi coeziunea lui. Corul poienarii întreprind turnee prin mismul şi dragostea de viaţă a Peste 100 de cintece fac par­ va da o mai bună ocazie pentru
a scăzut treptat în elanul său, diferite localităţi şi centre ca acestora. Prezenţi la Festivalul te azi din repertoriul corului di-n a cunoaşte experienţa renumi­
frecvenţa coriştilor la repetiţii Deva, Valea Jiului, Sibiu, Sebeş, Mondial al Tineretului şi Stu­ Poiana, la zeci şi zeci de con­ tului cor.
descreştea mereu, iar serbările Alba Iulia, Hunedoara, cit şi in certe şi turnee au participat a-
erau tot mai rare. Dezmăţul po­ mai multe comune apropiate. O Sărbătorirea a 50 de ani de
litic i-a îndepărtat pe cetăţenii existenţă şi activitate a corului
din Poiana de viaţa culturală şi legătură din ce în ce mai trai­ denţilor din 1953, la concursuri­ ceşti harnici şi pricepuţi artişti căminului cultural din Poiana
de la manifestaţiile artistice, iar va constitui, pentru colectivul
dirijorul corului Gheorghe Bog­ nică se cimentează între coriş­ le căminelor culturale din 1954, în cei 50 de ani de activitate de activişti culturali din această
dan, pentru devotamentul şi comună, un bun stimulent de a
dragostea arătată în activitatea tii poienari şi muncitorii oraşe­ — cind din nou obţin premiul rodnică pe tărîm cultural.
continua şi dezvolta mai depar­
formaţiei în care îşi pusese în­ lor care au apreciat. în repeta­ I — programaţi la radio in O muncă încordată şi plină
te activitatea culturaf-educativă
treaga sa putere de muncă, a te rînduri, iscusinţa şi măiestria 1955, din nou la concursurile de abnegaţie, In fruntea căreia
şi artistică, va contribui şi mai
fost „răsplătit“ de liberali cu... cântăreţilor din Poiana. Pregă­ pe ţară ale corurilor căminelor au stat oameni inimoşi şi cu
mult la antrenarea maselor de
mutarea ca învăţător intr-o altă tirea numeroaselor concerte şi culturale din 1956, poienarii nu dragoste faţă de arta izvorită
ţărani muncitori pentru înfăptu­
comună. simpatia cu care poienarii erau şi-au dezminţit faima şi au adus din popor, dorinţa fermă de a
irea politicii partidului în ope­
primiţi în diferite localităţi, au în comuna lor numeroase diplo­ ridica nivelul cultural şi artistic
ra de construire a socialismului
întărit convingerea coriştilor că me şi cupe, clasificîndu-se de al poporului, toate acestea au
in patria noastră.
merg pe drumul cel bun. Asta fiecare dată printre cele mai stat la baza acestei activităţi
îi face să lupte pentru a-şi per­ bune formaţii corale de amatori de o jumătate de veac. Dirijorul
fecţiona necontenit măiestria pe ţară. Solistele Marja Ghişe, Gheorghe Bogdan are la acti­
interpretării. Mari-a Prodan şi actuala solis-' vul său nu mai puţin de 30 de
In aprilie 1949, corul din Po­ tă, utemista' Mafia Bota, au in- ani la conducerea corului poie-