Page 83 - 1958-09

N r. 1173 drum ul so c ia lism u lu i Pagii 3

BB3EBBB3ai«8BBteBEaaBBanaggKra WttBWădăgegaawBBBiwwgaasvgacgggB

B N F O R M A T H »IE S P A R T !» PENTRU AGRICULTURA LA LAMINORUL DE 650

C adre mai multe

InfăriVea rîrîduriior manifestă o preocupare perma­ rîndurile membrilor şl candida­ şi mai bine Hala este imensă. Şi nu este urma lor veneau montorii cu acest şantier trei reprezentanţi
încă gata. Macaraua ridică me­ montarea motoarelor şi a- piese­ şi fiecare din ei conduc cîte o
organizaţiei de bază nentă pentru îmbunătăţirea ţilor de partid a celor mai buni pregătite reu stîlpi mari, metalici, de cî- lor. Se înţelege că noul sistem brigadă, fiecare cu altă speciali­
din G.A.C. compoziţiei sociale a partidului. şi merituoşi muncitori care a- teva zeci de tone. Odată înăl­ de lucru a necesitat la început, tate. Oprea Gheorghe conduce
In acest scop ea acordă o deo­ duc zi de zi o contribuţie în­ 'Urmare din pag. ha). ţaţi, pe stîlpi se urcă montorii ca orice început de altfel, un o brigadă de montori, şi de cînd
Ca urmare a ajutorului pri­ sebită atenţie primirii în rîn- semnată la realizarea sarcini­ pentru a lega fermele una de mic efort din partea constructo­ a venit pe şantier, a montat cu
mit din partea comitetului oră­ durile membrilor şi candidaţilor lor de producţie. şi a dragostei faţă de muncă şi cealaltă. Aşa se formează aco­ rilor. Dar acum, totul se lucrea­ brigada sa 45.000 plăci de pre­
şenesc de partid, organizaţia de de partid a muncitorilor frun­ Creşterea numerică dar şi ca- de avatul obştesc. perişul halei. In urma montori- ză conform graficului. Căci pen­ fabricate şi peste 50.000 metri
bază a gospodăriei agricole co­ taşi în producţie şi care desfă­ litativă a rîndurilor acestei or­ ior, vin cei care pun tabla albă. tru fiecare fază de lucru este un de şarpantă. Oprea Nicolae este
lective „Drumul lui Lenin“ din şoară o intensă activitate obş­ ganizaţii a făcut ca forţa ei Pentru nevoia de cadre a a- Foaie lîngă foaie, tabla se întin­ grafic cu termenul precis de e- sudor., iar fratele său Ion, con-:
Sebeş, şi-a sporit atenţia faţă tească. griculţurii noastre socialiste de pe multe sute de metri. xecuţie. duce o brigadă de fierari-beto-
politică şi organizatorică să şcoala din Geoagiu pregăteşte nişti. Numai brigada sa a mon­
de creşterea şi întărirea rînduri- De la începutul anului şi pî- crească, şi astfel să mobilizeze horticultori, şi maiştri horticul- La celălalt capăt al halei, un­ Am încercat să aflu cine a tat aproape 27 vagoane de fier-
nă în prezent această organi­ cu succes întreaga masă de tori. Atit horticultorii care au de acoperişul este deja pus, se făcut această propunere, dar a beton. Munca lor este răsplătită
lor partidului. la bază şcoala profesională. cil montează agregatele noului la­ fost imposibil. Constructorii spun pe merit.
Spre deosebire de anul tre­ zaţie de bază a primit 9 mem­ muncitori la îndeplinirea şi de­ şi maiştri horticultori care au minor. Pe fundaţiile grele din că această idee a pornit de la
cut, cînd a primit doar un sin­ bri şi 18 candidaţi de partid. păşirea sarcinilor de plan. la bază şcoala de maiştri sini beton, stau aliniate pe o lungi­ toţi şi este, cum s-ar spune, o Familia Ber are tot trei repre­
gur candidat de partid, în a- Adunarea generală a organi­ Este demn de relevat fap­ pregătiţi multilateral. In afară me de zeci de metri, rolele pe moştenire comună, rod al unor zentanţi. Toţi trei, Andrei I, An­
cest an organizaţia de bază a zaţiei de bază din ziua de 19 tul că urmînd exemplul comu­ de cunoştinţele de horticultură unde vor porni blumurile. Pe consfătuiri de producţie, unde au drei II şi Mihai, lucrează în­
primit în rîndurife sale 9 can­ septembrie a hotărît în unani­ niştilor, care stau în fruntea ei mai primesc vaste cunoştinţe proiect, această lucrare este de­ discutat cum s-ar putea termi­ tr-o brigadă de dulgheri. Inte­
didaţi şi un membru de partid. mitate primirea în rîndurile luptei pentru realizarea planu­ pentru a conduce sectorul zo­ numită „calea cu role pentru a- na lucrarea mai repede. Lucrul
Organizaţia de bază a acor­ membrilor de partid a tînăru- lui, colectivul acestei fabrici a otehnic şi agricol propriu — limentarea cuptoarelor propulsa­ în lanţ a fost aplicat cu succes resant este faptul că în brigada
dat atenţie primirii în noduri­ lui utemist loan Sianciu, trico- reuşit ca în lunile iulie şi au­ zis. te“. Lucrarea aceasta este gata. la primul laminor şi cum aproa­ lor lucrează numai dulgheri, ve­
le candidaţilor a celor mai buni ter fruntaş, care, în perioada gust să mărească productivita­ Transportorul de blumuri, un pe toţi care au lucrat la blu- niţi odată cu ei din comuna
şi mai harnici colectivişti şi co­ stagiului de candidatură, a de­ tea muncii cu 15,45 la sută şi Condiţiile de şcolarizare exis­ schelet metalio ce porneşte ver­ ming sînt acum aici, au de a- Cristian, regiunea Stalin. Bri­
lectiviste. Aceasta a contribuit venit un exemplu bun de urmat respectiv cu 25,07 Ia sută şi să tente, alături de cele ce vor mai tical spre calea cu role, a fost cum o mare experienţă în ce gada o conduce Ber Andrei, cel
la întărirea organizaţiei de ba­ pentru ceilalţi muncitori din realizeze în aceste două luni o fi create in viitor, precum şi ne­ montat şi centrat. Iar mai jos priveşte lucrul în lanţ. De fapt,
ză şi a activităţii ei politice şi secţia în care lucrează. voile de cadre ale, regiunii noas­ construcţia metalică la două cup­ asta ar fi una din explicaţiile mai tînăr responsabil de briga­
economie de 30.000 lei Ia pre­ i tre, sint factorii care au contri­ toare propulsate a intrat în fi­ că munca pe acest şantier este dă de pe şantier. Tatăl său An­
organizatorice în cadrul gospo­ De curînd, în rîndurile can­ ţul de cost al producţiei. buit şi. contribuie la dezvoltarea nisaj, în timp ce la al treilea se rodnică. Dar lucrul cel mai de drei şi mezinul familiei Mihai,
didaţilor de partid au fost pri­ acestei şcoli, la mărirea rolului lucrează la montarea lui... preţ la acest colectiv este pasiu­
dăriei colective. miţi tov. Emil Şchiopu, Euge­ Această organizaţie de bază ei in opera de transformare so­ nea pentru muncă, dragostea sînt cei mai disciplinaţi şi har­
Printre cei primiţi de curînd nia Ordean, Victor Popescu şi a primit de la începutul anului cialistă a agriculturii din regi­ La prima vedere aşa se pre­ pentru tot ce face. nici dulgheri. Nici nu se putea
alţii, toţi muncitori fruntaşi în şi pînă în prezent doi membri unea noastră. zintă în momentul de faţă lo­ altfel. Este în joc doar onoarea
în rîndurile candidaţilor de par­ producţie. şi 20 candidaţi de partid. De cul unde se construieşte noul Cît de puternic, de unit, este familiei. Pentru a vedea hărnicia
tid se numără colectiviştii Va­ Creşte nnmâra! laminor de 650 milimetri. Şi da­ acest colectiv o poate confirma
ier Barbu, Dumitru Rahoveanu, că pentru cineva care. nu este o singură întîmplare. La blu- acestor pricepuţi şi apreciaţi
celeetivlştHor familiarizat cu construcţiile, sau ming se făceau ultimele probe.
Maria Miîea şi Rozina Ştefoni. Organizaţia eSe bază curînd a fost primit ca mem­ mai precis cu termenii din con­ Fiecare minut era preţios. A- dulgheri, este suficient să spu­
bru de partid fonei Hăbean, iar (Urmart din pag. l-a) strucţii, i se pare ceva neobiş­ tunci, cîţiva muncitori au luat nem că această brigadă a mon­
Cei mai buni muncitori, a fabricii „Simion Bărmaţiu' în rîndurile candidaţilor au fost nuit, adică cum este posibil ca hotărîrea să mai- rămînă pe şan-- tat într-un timp relativ scurt
primiţi tov. Sofia Schmidt, Mi- H u ţu (S o r ic ) s-a înscris cu 13,23 ha. într-o hală care nu este încă tier cîteva ore peste programul
în rîndurile membrilor se întăreşte hail Zerbeş, Maria Ursu, Ioa­ terminată să se găsească deja de iucru pentru a termina lu­ peste 20.000 m. p. de coîraje.
teren, M u ntean Gheorghe (B u zăto aie), agregate montate, îl vom linişti crarea cerută. Şi hotărîrea lor Cînd am plecat de pe şantier,t
şi candidaţilor de partid Organizaţia de bază a fabri­ spunîndu-i că montorii, construc­ a fost hotărîrea tuturor. Nici un
torii siderurgişti hunedoreni, lu­ om n-a plecat de pe şantier. Au topometriştii făceau verificarea
Organizaţia de partid a fa­ cii „Simion Bărnuţiu” din Sebeş na Stanciu, Emilia Wituşinschi crează în lanţ. Din explicaţiile rămas cu toţii pînă noaptea tîr- pieselor montate. Pentru a con­
constructorilor lucrarea în lanţ ziu cînd lucrarea a fost gata. trola exigenţa acestora, montorii
bricii de tricotaje „Sebeşul“ se întăreşte prin primirea in şi alţii. ar veni cam aşa : au lăsat la unul diln motoare o
Sînt aici pe şantier oameni toleranţă de 3 sutimi de mili­
cu 10 h a . te re n , M u r a r lo a n (C io n c u ) Cu mulţi ani în urmă Ia Hu­ cu adevărat de a u r: inginerul metru. Cînd topometriştii au fă­
nedoara cînd se construia, să Velehorschi Ovidili, şeful şantie­ cut verificarea, aparatele le-au
MAI MULT AJUTOR cu 6,20 ha. teren, B era Cornel cu 5,76 spunem hala suflantelor, se ri­ rului „A2“, maistrul Koty Eme- indicat această greşeală. Şi nu
ha. Pe lîn g ă p ăm în t ei au tnai înscris dica hala şi abia după aceea se ric, şeful şantierului „A l“. A- era vorba decît de 3 sutimi de
O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C OOOOOOOOOOOOOCo o o o o o o o o în G .A .C . 6 pluguri, i l care, 7 grape, începea montarea maşinii. Se cesta din urmă are pînă acum milimetru...
4 s e m ă n ă to ri, 6 p ră ş ito ri şi un înţelege că în felul acesta tim­ nenumărate inovaţii care aduc
furnaliştilor de la Călan în s e m n a t nurrtăr de n n im a le (c a i şi pul de execuţie, deşi se respec­ economii de multe milioane. Cea S-ar putea ca reportajul de
v a c i), faţă, scris acum cîteva zile-, să
tau termenele prevăzute, era mai interesantă este macaraua nu mai corespundă. Asta nu din
(n adunarea generală în care s-au
discutat cererile de prim ire ale aces­ foarte lung. funicular pentru ridicarea şi vina reporterului. Pentru că în
ritmul în care lucrează cons­
Reducerea continuă a preţu­ furnalului, cit mai ales faptului e mic şi de nefuncţionarea cau- tora s-a s ta b ilit ca în anul ce vine, Şi atunci s-a născut ideea de transportarea pieselor necesare tructorii siderurgişti hunedoreni,
lui produselor este un obiectiv că a funcţionat numai cu două perelor la furnalul 1. gospodăria colectivă să în fiin ţe ze pen­
care preocupă pe zi ce trece tot ca upere. tru început o g ră d in ă de legum e şi zar­ a se lucra în lanţ. Adică, după cuptoarelor propulsate. Mai sînt multe din lucrări vor ajunge în-
mai mult colectivele întreprin­ In ce priveşte limonita, ar fi z a v a tu ri pe o s u p ra fa ţă de 15 h a. şi
derilor din regiunea noastră. La Legat de problema consumu­ să-şi dezvolte o puternică ferm ă de ce dulgherii executau o parte din aici printre fruntaşi două fami- tr-un stadiu mult mai avansat.
Combinatul siderurgic Hunedoa­ rilor specifice se ridică şi as­ indicat ca Trustul minier Hune­ an im a le. Aceste ram u ri anexe vor a-
ra, in Valea Jiului, la Simeria pectul conţinutului de fier al mi­ doara — Teliuc să studieze po­ duce fă ră în d o ia lă gospodăriei colec­ lucrarea lor, veneau cei care tre­ iii: familia Oprea şi Ber. Aşa că adevăraţii „vinovaţi“ —
sau- Sebeş, muncitorii desfăşoa­ nereurilor. Furnalele uzinei sibilitatea mobilării minereului tive, m ari ve n itu ri băneşti.
ră întrecerea socialistă şi sub „Victoria“ folosesc printre al­ livrat furnalelor din Călan, sau buiau să toarne betonul, iar în Familia Oprea şi-a trimis pe dacă pot fi numiţi astfel, —
tele şi limonita de Teliuc. Con­ eventual trimiterea unei canti­ In ziua de 24 septem brie a.c., s-au
semnul reducerii continue a pre­ ţinutul de fier al acestei limo- tăţi sporite de minereu de Pă­ m ai înscris în gospodăria colectivă sînt constructorii 1
ţului de cost. nite, departe de a fi cel prevă­ durea Oraşului, bogat în fier. în că 6 fa m ilii cu o s u p ra fa ţă de 27,10
zut în reţele (cca. 38 la sută) ha. şi cu 4 căruţe, 4 plu g u ri, 5 grape, M IR C E A N E A G U
Nu acelaşi lucru se poate spu­ este cu mult mai mic (20-28 şi Referitor la caupere, vinovată 5 prăşitori, două vaci şi 4 cai. Deci.
ne despre sectorul furnale al u- rareori peste 30 la sută). Acest se face întreprinderea de con­ în num ai două zile în G .A .C . din S în - r- O - < 2 > O < D > <&> -<Z> O O
zinei „Victoria“ Călan. Situaţi­ lucru, presupune pe lingă" in­ strucţii siderurgice Hunedoara, ta n d re i s-au în s c ris 18 fa m ilii cu peste
ile existente la serviciul planifi­ troducerea în furnale a unei care tergiversează repararea ljOO h a. te re n . m ' <*v' <V'-;T »'y/ < A lii
care arată că in primul semes­ cantităţi sporite de minereu, un lor. Pentru a arăta ce pierderi / i-
tru al anului curent, preţul de consum sporit de cocs, calcar, aduc furnalelor nefuncţionarea D e re m a rc a t este că cei în s c riş i se § Deocamdată schelele sini acelea
cost al fontei produse de cele energie, fapt care atrage în mod tuturor cauperelor, amintim că num ără prin tre cei m ai buni gospodari § care înconjoară zidurile in construcţie
două furnale a fost depăşit cu normal depăşirea preţului de numai cauperul II de la furna­ ai satului. Ei sînt oam eni pricepuţi, g ale casei de cultură din oraşul Sebeş,
126.000 lei. Raportată la sarci­ cost. lul 1, prin nefuncţionare, duce h a rn ic i şi cu o in flu e n ţă m are, care M Betoniera şi macaraua „Pionier" hu-
na valorică do reducere a preţu­ la depăşirea consumului de prin exem plu) lo r vo r atrag e în scurt 5 râie de dimineaţa pînă seara, ca se mn
lui de cost. această depăşire Şi nu numai atit. Manipularea cocs pe tona de fontă cu cca. tim p în tre g satul în gospodăria coiec- g al unei febrile munci, daioriiă căreia
este relativ mică. unei cantităţi mai mari de ma­ 120 kg. Ca atare, pentru a veni tiv ă . § în acest an se va terinina în roşu,
terii prime umflă elemente ale în sprijinul furnaliştilor, ICSFI {§ impunătorul locaş cultural.
in lunile iulie şi august însă, preţului de cost, cum ar fi spre trebuie să urgenteze lucrările de T u n ă şi fu lgeră chiaburii de cînd au
depăşirea preţului de cost pla­ exemplu, transporturi uzinale, sa­ reparaţii. a u zit anunţîndu-se la s ta ţia de ra d io -
nificat a crescut. La furnalul 1 larii. E suficient a aminti că nu­ ficare că num ărul colectiviştilor a în ­
bunăoară, faţă de anul de bază Cu condiţia remedierii lipsu­ ceput să crească şi că în gospo’d ă ria
(1957), preţul de cost a fost de­ mai costul transportului surplu­ rilor amintite, ‘ furnailiştii din colectivă s-au înscris cei m ai buni m ij­
păşit cu 19 procente. La furna­ Călan vor putea şi ei îndeplini locaşi. D a r n-au decît. Ţ ă ra n ii m un­
lul 2 depăşirea e mai mică, ri- sului de minereu a încărcat pre­ sarcina de reducere a preţului citori din S întand rei, urm înd îndem nul
dieîndu-se totuşi la 8,3 procente. p a rtid u lu i, se în d re a p tă cu în c re d e re
ţul de cost al tonei de fontă cu de cost, vor putea realiza eco­ înspre gospodăria colectivă, adevărata
Prin ce se explică aceste de­ cale care duce înspre belşug şi bu nă­
peste 9 lei. In august bunăoa­ nomii. Bineînţeles în această stare.
păşiri ? Două ar îi principalele
ră, la furnalul 1, prin depăşirea acţiune şi lor, furnaliştilor, le
cauze. In primul rînd depăşirea revin sarcini.
consumurilor . de minereu pre­
consumului specific de cocs în Mai aproape ie m m proprie şi in acelaşi timp ca­
ţul de cost pe tona de fontă a racteristică unor iniregi cate­
special la furnalul 1 şi mai a- de stele purpurii“ şi, un a- cînd şi oriunde, adevăraţii scri­ gorii de oameni. Un caz de a-
crescut cu 18 lei, iar la furna­ devăraJ alchimist, oreschimbă" itori au fost înainte de toate oa­ cest gen este schiţa lui Ştefan
poi, fapt constatat in luna au­ in aur clocotitorul petec rupt meni ai vremii lor, prezenţi pe Vinţan din Alba hilia, intitula­
lul 2 cu 26 de lei. din soare", iar prin versurile baricadele de luptă alături de tă „Frămintarea", in care auto­
gust, depăşirea consumului de solemne, din „Rugă" şi „Adu­ contemporani. rul vrea să surprindă un mo­
minereu de fier. In luna septembrie, la fur­ ceri aminte" adresează patetice ment crucial din viaţa unei fa­
shemări de apărare a păcii. Vorbind despre trecut, Emi- milii ţărăneşti, intrarea în gos­
nalul 1, in perioada 1-22, con­ nescu lua atitudine critică faţă podăria colectiva, lucrare care
Promiţătoare sînt şi bucăţile de prezent, Sadoveanu pledează insă, pînă la urmă, nu-şi justi­
In iulie, datorită lipsei de aer sumul de cocs a fost depăşit cu lirice ale lui Mircea Vaida din în romanele sale istorice in fa­ fică titlul.
Brad, „Sînt logodit cu primă­ voarea omului din popor, igno­
insuflat, s-a mers din plin cu 75 lei pe tona de fontă, iar la La Casa regională a creaţiei lăţi umane şi al răspunderii, fa­ vara". „Reverie" şi „Ceterusul" rat de clasele stăpiniioare: tot Alteori, in lucrările creatori­
suflantele existente fapt ce a furnalul 2 în perioada 1-19 con­ populare sosesc zilnic lucrări ţă de semeni, îşi aştern pe hîr- cît şi. cele semnate de M. Roman el este părintele neuitatului Mi- lor din regiunea noastră intîl-
generat depăşirea consumului de sumul de materii prime (ele­ tie glasul inimii lor, înrolîndu-se din Petroşani, „Stea polară" şi trea Cocor, iar Camil Petrescu, nim pagini îmbibate de evazio­
energie cu cca. 30 lei pe tona aparţinind membrilor cercurilor în frontul larg aJ. minuitorilor „Scrisoare". înainte de a scrie monumenta­ nism şi intimism. Aşa sînt ver­
de fontă. ment principal limonita de Te­ literare din regiune: proză, po­ lul roman închinat lui Bălcescu, surile Vioricăi Rusan, de pildă:
liuc) cu cca. 40 lei pe tonă. condeiului. Acestea, şi altele, dovedesc „Un om intre oameni", a vorbit „Inţr-o noapte înstelată Intr-un
In august, fapt de altfel con­ ezie, teatru, studii, culegeri de Poate că mulţi dintre cei care din plin existenţa unor reale în numele lui George Deme- vis amăgitor Vei. pei (corect
statat şi în luna iulie, la furna­ Situaţia prezentată afectează folclor. Mineri, oţelari, ţărani talente în cadrul cercurilor li­ tru ÎMdima, intelectualul căru­ vei pieri) gîndincl aiurea Cu a-
lul 1 consumul specific de cocs în mică măsură activitatea co­ muncitori, fii sau nepoţi ai a- ne scriu şi-au făcut debutul în terare, posibilitatea ca printr-o ia societatea burghezo-moşie­ morul trecător" („Despărţire").
a fost depăşit considerabil, atit lectivului uzinei „Victoria“, ea celora care pină nu demult nu urmă cu puţin timp la gazetele muncă stăruitoare lucrările lor rească i-a curmat zborul spre Aici sînt descrise sentimente
datorită stadiului de uzură a fiind generată de limonita de ştiau să-şi semneze numele, se de perete ale unităţilor în rare să se ridice la nivelul creaţiilor înălţimi. Şi exemplele s-ar pu­ personale, care nu interesează
Teliuc al cărei conţinut de fier lucrează. de artă autentică. tea înmulţi. şi. nu emoţionează o colectivita­
aşează astăzi ta masa de scris şi, te.
Scrierile lăcătuşului Florin Dar, pe lingă talent şi mun­ Este o datorie de onoare a
cu sentimentul înaltei demni- Istrate sau ale minerului Dumi­ că, scriitorilor li se cere cunoaş­ Să nu se înţeleagă în cele
scriitorilor din vremea noastră spuse aici că sîntem împotriva
tru lonaşcu, n-au ajuns încă terea profundă a realităţii, tră­ liricii de dragoste. Nicidecum!
să contribuieprin lucrările lor Oamenii, de astăzi iubesc, iubesc
V a c a n i ă la S o c i să fie cunoscute de cititorii de irea intensă a vieţii. Şi este fi' cu toată profunzimea sufletului
pe întreg cuprinsul ţării. Dar la mobilizarea muncitorilor din lor auîntat. Dar poetul trebuie
cine ar putea spune că în viitor resc ca scriitorii de astăzi să se să surprindă autentic sentimen­
industrie pentru ridicarea pro­ tele lor de dragoste, lui nu-i
numele lor nu vor reţine, poa­ ocupe de oamenii şi faptele zi­ ducţiei, la opera, de transforma­ este îngăduit nici să le denatu­
reze şi nici să le diminueze.
(Urmare din pag. !-a). stră. Şi pînă tîrziu, în trenul murmurul mărunt ai apelor te atenţia iubitorilor de litera­ lelor noastre in primul rînd. re socialistă a agriculturii sau
ce-1 purta spre răsărit, ajusto- parcă reculese şi ele, nava re­ tură ? Sînt insă unii scriitori care se Sarcina fundamentală a con­
tit alene pe vîrîul fim bii!). Şi rul hunedorean credea că mai voluţiei, „Aurora” — şi într-o la cultivarea conştiinţei socia­ ducerii cercurilor literare din re­
în vorbele acestea trebuie cău­ trăieşte, totuşi, un vis ce se va bună zi... In cele două lucrări ale lui refugiază in trecut, ocupîndu-se giune rănune orientarea tuturor
tat secretul bruştei schimbări destrăma curînd. Dumitru lonaşcu, „Fiul meu liste, a atitudinii faţă de viaţă creatorilor spre problemele ac­
a eroului nostru. iir este un copil dezgheţat" şi cu exclusivitate de cetăţile da­ tualităţii. Marile construcţii care
...Moscova. Sute de amintiri „Clara Studan dă „lecţii", scri­ şi muncă. se înalţă necontenit in cuprin­
— Cînd am fost Ia Soci... de neşters. Agitaţia marelui 0- ...Şi într-o bună zi, ajustorul se colorat şi vioi, se întrevăd cice de pe meleagurile noastre, sul regiunii noastre, munca 0-
? raş, Învăluindu-I, pătrunzîndu-1 Petre Potorac admira marea de calităţile unui iscusit umorist, de răscoala lui Floria, Gloşca şi In operele scriitorilor noştri ţelarilor, a minerilor şi a ţărâ>*•
prin toţi porii. Momente de co­ pe terasa unei splendide vile iar reportajele semnate de Crişan sau de legendele ţesute ailor noştri trebuie să se răs-
...Un simplu muncitor — un din Soci, instalat comod într-un Florin Istrate, „Tot ăla să fie trebuie să se oglindească figu­ frîngă în lucrări de înaltă ţi­
în jurul Castelului Fluniazilor. nută artistică.
om căruia trecutul, după pro- pleşitoare emoţie în faţa Iui fotoliu de trestie, avînd în stîn- baiu", „Simfonia ciocanelor" şi rile constructorilor societăfii so­
pria-i mărturisire, nu i-a hrănit Lenin, ia mauzoleu. Expoziţia ga-i pe un general sovietic, iar „Âştia-s copiii mei", ne fac cu­ Desigur, nimeni nu este îm­ cialiste. C L E M E N T E C O N S T A N T IN

niciodată speranţa vreunei săp- agricolă unională, oglinda stră­ în dreapta pe un mare poet re­ noştinţă cu un nou cronicar al potriva literaturii inspirate din Uneori, lucrările inspirate din mstodist
actualitatea imediată, sînt sche­
tămîni de odihnă — şi-a petre­ lucitelor succese ale constructo­ voluţionar din apus. 11 aşteptau oamenilor şi cărbunilor din Va­ trecutul de luptă al poporului Casa regio nală a creaţiei populare.
matice, cenuşii, lipsite de un
cut vacanţa într-una din cele rilor comunismului. Lungi plim­ 18 zile de odihnă. 18 zile Ia lea Jiului. nostru, împotriva literaturii care
mai minunate staţiuni balnea­ bări pe sub ziduriie Kremlinu­ geamul luminos al mării, urmă­ conflict în care să se distingă
re din lu m e! Lesne de înţeles lui, seara, în jocul alb al re­ rind zborul pescăruşilor, pîn- Ceea ce este demn de relevat cultivă tnindria naţională şi
entuziasmul cu care descrie, pî­ flectoarelor ce-şi aşterneau, ca zele corăbiilor ce se topeau în in cele mai multe lucrări ale individualităţi, eroii cu o viaţă
membrilor cercurilor literare dragostea de patrie. Dar, ori-
nă Ia cele mai mici amănunte, o brumă, lumina, pe coroana aburul orizontului, ascultînd din regiune este preocuparea
acest episod unic al vieţii sale. băirîniior arbori. foşnetul vîntului prin frunzişul pentru zugrăvirea oamenilor şi
faptelor zilelor noastre.
Să-I ascultăm şi noi, măcar Leningrad. Ceasuri întregi luxuriant al oraşului şi gîndin-
pentru plăcerea ce i-o vom face de uitare de sine, în galeriile du-se — gîndindu-se mult. mult Intr-o „Alegorie a Hunedoa­
astfel. de artă ale Ermitajului, plim­ de tot — la destinul, la viaţa rei", Dorin P. Mânăştureanu
de azi a unui ajustor hunedo­
Vara asta, într-o zi de au­ bări prin grădinile lui Petru cel rean căruia trecutul nu i-a dă­ din Smeria realizează din cîte­
gust, Petre Potorac a plecat în va linii portretul luminos al 0-
(elarului care se spală „in băi
U.R.S.S. împreună cu alţi 72 de Mare, un popas îndelung la ruit „odihnă“ decît atunci cînd

oameni ai muncit din ţara noa­ ţărmul unde se leagănă lent, în îi zvîrleau pe drumuri patronii.
J '—/ 11—l '—t v—/ 1•J '—J \—t <—/ u_/ <—J \—J \—J \—! t—1i—J ¦—l 1_ts_M_r<______ f u J u 7 i _f\—t\—J \—t 1—I i J u / u / u /