Page 84 - 1958-09
P. 84
Pag. 4 sö6rATJSMür.0t Nr. Î 17 ?
.^!«adMraăSa iwwuimmwi.
ii n m SUCCESE ]
şi ii Piiflfiliii social deiGcnf ALE ŞTIINŢEI
din G e rm a n ia SOVIETICE
BERLIN 25 (Agerpres). — La Berlin a avut loc o întîlnire M O S C O V A 25 (A g e rp re s ). — Z ia
>'a membrilor Partidului Socialist Unit din Germania cu mem- rul „Sovetskaia a v ia ţia " publică un
In (bri ai Partidului social-democrat din Germania în tim1pul căreia; U l I t u l C il U M U . U I O V T X /IM . articol cu p rivire la rezultatele pre
------------ ---------------------------------------- -------------------------- --------------- lim in a re ale A nului G eofizic In te rn a
ţional consacrate cercetării ionosferei
dLua fost discutată problema normalizării relaţiilor dintre sectorul BcdMtcrllc de polltlcA Irakul a acordat un ajutor de
^'democrat şi sectorul de vest al oraşului. Luînd cuvîntul în faţa
participanţilor la această întîlnire, H. Kiîert, prim-secretar a! g e n e ra lă de la O.N.U. 100.000de dinari poporului cu aju to ru l rachetelor.
organizaţiei regionale a P.S.U.G. din Marele Berlin, a prezen Z ia ru l publică o fotografie luată
ta i propunerile Partidului Socialist Unit din Germania în vede NEW YORK 25 (Agerpres). Ghanei, referindu-se la situaţia algerian cu p rile ju l lan sării unei rachete m e
rea normalizării situaţiei din Berlin. El a subliniat că premisele
acestei normalizări sînt încetarea politicii „de considerare a In cursul şedinţei din după- din Togo, a declarat că popu teorologice la una din staţiunile so
Berlinului, ca oraş din zona frontului" dusă de autorităţile din amiaza zilei de 24 septembrie
Berlinul occidental, precum şi interzicerea tuturor organizaţii in Adunarea Generală a O.N.U. laţia .acestei colonii franceze are BAGDAD 25 (Agerpres). — Irakul va continua să ajute gu vietice polare.
lor militariste şi de spionaj, ai căror scop este ducerea unei au continuat dezbaterile gene vernul provizoriu al republicii
activităţi subversive împotriva R. D. Germane. dreptul să se pronunţe în legă După cum relatează .presa, pri Algeria. Pentru cercetarea atm osferei ta o
rale. în ă lţim e m a i m a re de 100 de k m ., se
Luînd cuvîntul în cadrul întîlnirii, membrii Partidului so- Primul « luat cuvîntul Ericb tură cu viitorul său statut in mul ministru al irakului gene Referindu-se apoi la situaţia spune în a rtic o l, sînt folosite în pre
>5/cial democrat au condamnat în cuvîntările lor politica antlco- cadrul unui referendum desfă ratul Abdul Kerim Kassem, a internă din Irak, primul minis zent rachete cu o singură treaptă
)<<munistă dusă de liderii de dreapta a P.S.U.G. Ei au subliniat Low. ministrul Afacerilor Ex şurat sub egida O.N.U. a c ţio n a te de un m o to r cu re a c ţie cu
>Ş}că această politică este favorabilă duşmanilor clasei munci- terne al Uniunii sud-africane, declarat cu prilejul primirii u- tru Kassem a declarai că In a- com bustibil lichid sau rachete cu m ai
Xvtoare — adică militariştilor germani. Ei au subliniat de aseme- care s-a opus din nou ca O.N.U. W. Thant, delegatul Birma- ceastă ţară va începe o perioa
>>>nea necesitatea stabilirii unităţii de acţiune cu Partidul Streia- să intervină in legătură cu mă nui grup de ingineri irakieni că
W list Unit din Germania. surile de segregaţie rasială ca niei, ocupîndu-se de situaţia în eliberarea oricărei părţi a lumii
re se intensifică tot mai mult dă de reconstrucţie şi dezvob m ulte trepte — cu com bustibil solid.
hi ţara sa.
cordată din Extremul Orient, a arabe este un ajutor important, tare a economiei. Irakul, a spus < In articol se a ra tă în co ntinuare
Ako Objei. reprezentantul declarat că este regretabil fap dat popoarelor care s-au elibe
Ghanei, s-a pronunţat împotri tul că Statele' Unite au permis rat de sub dominaţia străină. el, îşi va organiza şi va fo- L că rach etele m eteorologice ac ţio n ate
va experienţelor nucleare, de
ci arind că ţările Africii se vor lui Cian Kai-şi să fortifice insu Primul ministru Kassem s-a re losi resursele sale pentru in cu com bustibil solid sîn t lan sate de
opune organizării de experienţe lele de-a lungul coastei chine ferit în legătură cu aceasta la dustrializare, spre a satis pe aerostate (la o în ă lţim e de 20—
C a s a A lb a în c e a rc ă în z a d a r atomice în Sahara. Statul Gha- ze. Referindu-se la poziţia R. P. situaţia din Algeria arătînd că face necesităţile poporului şi 25 km .) sau din avioane (la o în ă l
na, a spus el, cere O.N.U. să ţim e de 10 k m .). R ach eta la n s a tă de
convingă Franţa de a renunţa
să a scu n d ă adevărul la ideea unor asemenea expe Chineze, delegatul Birmaniei a Irakul a acordat un ajutor ma pentru a asigura independenţa pe aerostat atinge o în ă lţim e de
rienţe în Sahara sau în orice
altă parte a Africii. Delegatul tării. El a subliniat că experţii 80 — 100 km . In artic ol se a ra tă că la
MOSCOVA 25 (Agerpres).— darea unui focar de război. Cu recunoscut că faţă de această terial de 100.000 de dinari ira străini vor ti consultaţi numai lansarea rachetelor din avioane poa
TASS anunţă : In numărul său greu se poate găsi De globul pă- ţară „există o provocare“. In a- kieni poporului algerian şi că cînd va fi absolut necesar. te fi a tin s ă o în ă lţim e de 160 k m .
din 25 septembrie ziarul „Prav- mintesc un loc în care să nu celaşi timp, W. Thant a subli
da“ scrie că dacă pînă în pre- răsune glasuri cerind Statelor C ercetînd ionosfera cu aju to ru l r a
zent mai exista cineva in Occi- Unite să înceteze jocul primej-
dent care s-ar ti putut îndoi de dios cu focul — remarcă „Prav- niat că „guvernul Republicii Continuă persecuţiile împotriva chetelor oam enii de ştiinţă sovietici
caracterul agresiv ăl politicii da“, Populare Chineze controlează au s ta b ilit p rin tre altele că începînd
americane in Extremul Orient,
continentul chinez cu mai multă a lg e rie n ilo r c a re lo cu iesc în F ra n ja de la 2 0 — 25 k m . şi pînă la 5 0 — 60
km . se ob servă te n d in ţa de creştere
autoritate decit a făcut-o oricare
a tem p eraturii, îndeosebi v a ra . De
astăzi, după ce Eisenhower a re Sprijinitorii pactului Atlantic critici alt guvern chinez de multe sute PARIS 25 (Agerpres). — nat un algerian la muncă sil pildă, iarn a la o în ă lţim e de 50 km.
fuzat să primească mesajul şe politica agresivă a S.U.A, faţă nică pe viaţă, iar pe alţi doi la tem p eratura m edie este de m inus 60
fului guvernului sovietic, a de de ani“. Autorităţile poliţieneşti continuă muncă silnică pe termene de la grade, iar vara de plus 25 grade.
venit limpede pentru oricine că 7 la 20 de ani. Toţi acuzaţii au
la Washington calea intimidării Dezbaterile generale in ca să persecute pe cetăţenii alge U n u l din capitolele im po rtante ale
drul Adunării Generale conti rieni care locuiesc in Franţa.
şi provocărilor este preferată ţi 1. P. G ineză nuă. După cum relatează agenţia fos'l învinuiţi de apartenenţă la ce rce tărilo r este s tab ilire a n a tu rii
nui mod lucid de a aborda pro France Presse, tribunalul fran Frontul naţional 'de eliberare a ra d ia ţie i cosmice. O am enii de ştiinţă
blemele. WASHINGTON 25 '(Ager- Nor'dahl, a 'declarat că Statele Primul ministru englesr va cez din oraşul Lille a condam Algeriei. au s ta b ilit că la o latitu d in e no rd i
In Statele Unite, refuzul lui .preş). — Politica agresivă a că de a p ro x im a tiv 60 g ra d e se ob
Statelor Unite faţă de Republica Unite ar trebui să găsească o face «o vizită în C onsiliul perm anent aî N.A.T.O. servă cîteodată o intensitate spprită
Eisenhower de a primi mesajul Populară Chineză a fost criti soluţie pentru a se asigura re R. F. Qermană a razelo r cosmice prim are. Ea du
sovietic a intensificat starea de cată într-o şedinţă închisă a prezentarea Republicii Populare rează m ulţi a n i. Aceasta dovedeşte
spirit opoziţionistă în diferite „delegaţilor asociaţi ai pactului Chineze în O.N.U. BONN 25 (Agerpres). —- A- în g r ijo r a t d e e v o lu ţia s itu a ţie i d in C ip ru e x is te n ţa u n o r c u re n ţi s ta ţio n a r i de
cercuri ale opiniei publice. Zia
rele. americane afirmă că de-a Atlantic“ (organizaţie a sprijinii In cadrul aceleiaşi conferinţe genţia France Presse anunţă că PARIS 25 (Agerpres). — Agenţia U.P.T. subliniază că electroni Ia m ari latitu d in i.
lungul întregii istorii a ţării lorilor acestui pact — N.R.). a fost luată în discuţie proble ta 8 şi 9 octombrie Harold Mac- La 24 septembrie s-a întrunit la cercurile conducătoare atlantice
nici un preşedinte al S.UJL nu ma conflictului anglo-islandez. millan, primul ministru al An Paris Consiliul permanent al sînt serios îngrijorate de situa S -a s ta b ilit de asemenea că m ajo
a fost obiectul unei condamnări La conferinţa acestei organi Delegatul Islandei a declarat că ţia creată în jurul conflictului rita te a c o v îrş ito a re a m e te o rilo r se
atît de unanime de către po zaţii, care are loc la Welleşles întreaga ţară sprijină extinderea gliei şi Selwin Lloyd, ministrul N.A.T.O. pentru a discuta pro privitor la Cipru. Această în m işcă în jurul Soarelui în aceeaşi
porul său, cum se întîmplă cu (statul Massachusetts). delegatul apelor teritoriale, la 12 mile, a- grijorare este cu atît mai mare d ire c ţie cu P ă n iîn tu l şi a ju n g din
Eisenhower în aceste zile. Islandei, Magnusson, delegatul Afacerilor Externe britanic vor blema Ciprului. Membrii Con urm ă plane ta noasiră. Aceste conclu
Franţei, generalul Carpentier, şi vînd în.vedere că 97 la sută dm cu cit in cercurile diplomatice zii, după părerea oa m e n ilo r de ş tiin
In van încearcă Casa Albă fostul ministru al Afacerilor Ex face o vizită oficială la Bonn, siliului au ascultat raportul se ţă, vor avea o foarte m are im portan
să ascundă adevărul. Adevărul terne al Canadei, tester Pear- venitul naţional al Islandei pro greceşti se declară că în cazul ţă la aprecierea acţiun ii particulelor
despre Taivan pătrunde în con ’son, s-au pronunţat împotriva la invitaţia cancelarului Ade- cretarului general Spaak asu
ştiinţa tuturor oamenilor iubi politicii aventuriste duse de vine din industria pescuitului. cînd Marea Britanie îşi va pune m eteorltlce asupra viitoarelor nave
tori de pace. Mesajul lui H-ruş- S,U .A. în Extremul Orient de- nauer. pra acestei probleme. (Se ştie
ciov a fost primit ca un nou clar.înd, potrivit ..agenţie,I. .Asso
apel, extrem de puternic, la ra ciated Press, că „Quemoy Şl că Spaak a avut la începutul
ţiune, ca un document'ce dezvă Matsu nu merită riscul unui al
luie adevăratele cauze ale în treilea război mondial" acestei săptămîni convorbiri la în aplicare planul cu privire la cosmice.
cordării în Extremul Orient şi Atena cu membrii guvernului Cipru, Grecia va părăsi N.A.T.O.
care deschide calea spre liehi- Delegatul Norvegiei, Konrad Uneltirile imperialiştilor americani grec). La şedinţa Consiliului
împotriva Uniunii Birmane permanent N.A.T.O. a partici AH eşec american în încercarea de lansare
Consiliul general al sindicatelor R A N G O O N 25 (Agerpres). — Zia limpede motivele acestui interes. „In pat şi ministrul de Externe al a unei rachete Polaris'
britanice condamnă acţiunile rul birman „ N e w Times of Burma" statele Shan există încă bande go- Greciei, Averoff, care a sosit
se ocupă intr-un comentariu de unel mindaniste. Aceste state se află în a- miercuri la Paris de la New CAP CANAVERAL 25 (Ager miercuri la Cap Canavaral. Ra
tirile S.U.A. împotriva Birmaniei şi in propierea Tailandei, ţară dominată de York unde a luat parte la des pres). — O nouă încercare ne cheta a explodat în aer la cF
special de încercarea acestora de a americani şi m e m b r ă in S.E.A.T.O. In chiderea sesiunii Adunării Ge izbutita de lansare a unei ra ţiva metri de platforma de lan
transforma statele Shan, din Uniunea sfirşit, scrie „N e w Times of Burma", nerale O.N.U. chete „Polar is“ a avut loc sare.
Birmană, in j baze americane. întreaga lume ştie că guvernul State
agresive ale S. U. A. „Adevărul în legătură cu aceste in lor Unite ' aşteaptă momentul potrivit
tenţii, scrie ziarul birman, trebuie cău pentru ca împreună cu aşa-numita
LONDRA 25 (Agerpres). — siliul general al sindicatelor tat in dovezi indirecte c u m ar fi in Chină liberă din Fonnoza (este vorba
Intr-o declaraţie adoptată la 24 crede că este de datoria guver teresa' deosebii manifestat 'de exper de clica ciankaişistă aciuată în Taivan
septembrie, Consiliu! general al nului englez să intervină pe lin ţii americani de a vizita statele Shan. — N.R.), să invadeze din nou China
sindicatelor britanice subliniază gă guvernul american pentru D e exemplu este uşor de observat c u m comunistă" „ N e w Times of Burma",
că „împărtăşeşte neliniştea pro a-1 determina să nu se angaje echipele de combatere a malariei ale arată în continuare că S.U.A. inten
fundă exprimată recent de comi ze Intr-un război pentru insula organizaţiei mondiale a sănătăţii (con ţionează să creeze cu orice preţ baze
tetul de conducere al grupului Quemoy“. trolată .de americani — N.R.fîşi con pentru rachete americane in statele
parlamentar laburist în legă centrează activitatea lor în statele Shan. Faptul că siaiele Shan fac par
tură cu situaţia creată la Que „Ştirile că Statele Unite ar Shan, preferind aceste state tuturor ce te din Uniunea Birmană care, după
moy“. putea folosi arme nucleare in a- lorlalte regiuni. Ţinfarii din Rangoon, c u m se ştie, se situează pe o poziţie
ceste circumstanţe — se subli neulralistă determină S.U.A. să m a n e
Declaraţia adaugă că „deoa niază în declaraţie — fac din observă cu ironie „ N e w Times of vreze pentru ca această regiune să iasă
rece această insulă ca şi cele această problemă o problemă de Bu rm a" sini neglijaţi datorită intere din Uniunea Birmană. „Dacă america
lalte insule de coastă au fost cea mai mare gravitate pentru nii reuşesc să izoleze statele Shan,
ţara noastră. Consiliul general sului manifestat de experţii străini în iăindu-le legăturile cu Binnania neu
considerate întotdeauna ca par insistă ca guvernul britanic să a vizita statele Shan. lralistă, atunci, scrie „ N e w Times of
declare de îndată şi fără echivoc Burma", S.U.A. pot să le transforme
te integrantă a Chinei continen că Anglia nu se va lăsa antre De unde interesul pentru statele uşor într-o bază pentru rachete".
Sh an din partea „experţilor" ameri
tale, al cărei guvern este recu
noscut de Marea Britanie, Con nată intr-un asemenea război“. cani? Ziarul birman dezvăluie în m o d Ziarul birman îşi încheie comenta Ä&K? .......... _, U,.:\
riul său califtcînd amestecul american
S.U.Ä. foloseeo tratativele de ia Varşovia pentru e a m A r r a in treburile interne ale Birmaniei drept Vedere generală a 81 ” ¦ ¦ « ¦ « rn iB B iB a m iiB ia m ,
„o încercare de a înjunghia pe la spa piscin ei din B ra tisla va —
te Uniunea Birmană", aceasta pentru
pregătirilor u it a r e împotriva C in e i populare realizarea scopurilor agresive ale R. Cehoslovacă
S.U.A. in Extremul Orient.
l a i B B I B I I I B I I I H B B a i a B M I I I B B I H B Ri BI
PEKIN 25 (Agerpres). — Agenţia China ţiei Naţiunilor Unite sperînd ca astfel să uni M iniştrii de război am erican şi britanic S IM B A T A 27 S E P T E M B R IE 1958
Nouă a transmis o ştire a corespondentului său fice eforturile partenerilor săi în scopui spriji
din Varşovia în care se spune printre altele: nirii propunerii sale cu privire la aşa-numita au h o tă rît in ten sifica rea p re g ă tirilo r SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
Opinia publică din întreaga lume pune mari „încetare a Socului“, propunere care urmăreşte
speranţe în tratativele chino-americane la nive de fapt să dea posibilitate S.U.A. să continue m ilitare D E V A : Facerea lum ii; S tartu l tin e T a ifu n la N ag asaki; IL IA : G azul dr.
lul ambasadorilor. Ea speră că cei doi amba să aţîţe îocui. Laurent; S IM E R IA : M azurca dragos
sadori vor găsi căile pentru slăbirea încordării reţii ; P E T R O Ş A N I : A rena celor tei ; L O N E A : O fiţe r pentru o zi ; B A R U
în Extremul Orient, provocată de agresiunea Paralel cu aceste trucuri diplomatice, în ul M A R E : Don Quichotte; Z L A T N A : Zboa
armată făţişă a S.U.A. Toate indiciile ne arată timele trei săptămîni S.U.A. au oferit gomin- WASHINGTON 25 (Ager tărirea militară a alianţei atlan curajoşi ; B alada v o in ic u lu i« B R A D : ră cocorii; T E IU Ş : G o dzila; A P O L D U
însă că S.U.A, folosesc tratativele de la Varşo daniştilor un ajutor militar în sumă de 90 mi pres). — In seara de 24 sep tice. Comunicatul subliniază ne D E S O S : Sciuseia.
via pentru camuflarea pregătirilor lor militare lioane dofari americani. In ciuda repetatelor tembrie s-au încheiat la Wa cesitatea de a se consolida C azul dr. Laurent; A L B A 1U L IA : Trei
tot mai intense împotriva Chinei şi pentru exer avertismente ale guvernului chinez, guvernul shington tratativele dintre mi N.A.T.O. şi toate celelalte alian
citarea de presiuni asupra ei în scopui realiză S.U.A. trimite în mod sistematic vase de război nistrul american, al Apărării ţe militare occidentale din dife în tîm p lă ri; S E B E Ş : Fem eia zilei; H A
rii aşa-numitei „încetări a focului“. şi avioane în apele teritoriale şi spaţiul aerian
a! Chinei. Presa americană face mereu zarvă ŢE G : Serenada m exicană; O R A Ş T IE :
Presa occidentală, continuă corespondentul, în legătură cu politica S.U.A. gata să „apere”
relatează că Jacob Berm, reprezentantul ameri cu orice preţ Tzînmindao pentru menţinerea McElroy şi ministrul britanic al rite regiuni ale globului. De a- SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
can la tratativele de la Varşovia, a cerut Chinei clicii lui Cian Kai-şi. Apărării Durican Sandis. In co semenea, a fost discutată proble
„încetarea imediată a focului“, şi a încercat să municatul dat publicităţii în le ma înarmării atomice şi a li P ro g ram u l I : 5,40 M u zică u ş o a ră ; ta rag o tistu lu i Io n M u rg u ; 16,20 C on
folosească aceasta drept condiţie preliminară In ştirea corespondentului agenţiei China gătură cu aceste tratative se vrării de echipament atomic a- 0,15 Jocuri populare ro m în e ş tl; 7,15 cert de m uzică din o p e r e ; 17,00 M u
principală pentru continuarea tratativelor. Nouă se arată că observatorii diplomatici de fa subliniază că cei doi miniştri merican pentru forţele armate M u zică u ş o a ră : 9,10 M u zică u ş o a ră ; zică u ş o a ră ; 18,05 L a u re a ţi al C on
Varşovia consideră că propunerea absurdă a au discutat probleme privind în engleze. 9.30 R oza v în f u r ilo r ; 10,00 A rii antice; cursului m uzical in tern aţio n al „G eorge
Atît la O.N.U. cit şi cu alte ocazii, Dulles for S.U.A. cu privire la aşa-numita „încetare a fo
mulează faimoasa sa propunere de „încetare a cului” urmăreşte să legalizeze ocuparea Taiva- 10.30 M u z ic ă p o p u lară s o v ie tic ă ; 11,30 E nescu“ j 19,00 C on cert de m uzică
focului“ şi refuză să examineze o problemă în- nulul, să extindă agresiunea asupra regiunilor
tr-adevăr importantă — problema retragerii tu de coastă ale Chinei şi în felul acesta să men 08.900 de muncitori din industria de automobile „Povesteşte D o f tn n a " ; 11,45 C oncert po pu lară ro m în e a s c ă ; 19,30 S ăp tăm în a
turor trupelor americane din regiunea Taivan, • ţină iriereu o situaţie încordată în Extremul de estradă ; 12,30 M u zic ă populară ro- poeziei şi m u z ic ii c h in e z e ; 19,45 Seară
problemă care este esenţială pentru lichidarea Orient. Comentatorii sînt de părere că cererea
situaţiei încordate din această regiune. lui Cen I, ministrul Afacerilor Externe al R. P. americană în grevă m in e a s c ă ; 14,00 C întece şi jocuri de o p e re tă : „ S ilv ia “ de K a lm a n ; 20,45
populare r o m în e ş ti; 15,05 M u zică uşoa M u zică u ş o a ră ; 21,15 C întă ion L u i-
Imediat după reluarea tratativelor de la Var Chineze, cu privire la retragerea tuturor, trupelor
şovia, se spune în continuare în ştire, Dulles DETROIT 25 (Agerpres). — unora dintre prevederile con ră ; 17,25 „ D e Ia străm oşi pentru ne c a n ; 21,35 M u zică de d a n s ; 22,30
s-a străduit âă ignoreze tratativele de la Var americane din regiunea Taivan, constituie baza La 24 septembrie peste 66.000 tractului colectiv acceptat de po ţi“ : „ E c a te rin a T e o d o ro iu “ ; 17,55 D in fo lclo ru l p o p o a re lo r; 23,52 M u zi
şovia şi să supună această problemă Organiza de muncitori de. la fabricile de conducerea sindicală. La Gene M u z ic ă rom înească de e s tra d ă ; 19,05 că de dans.
lichidării situaţiei încordate din Extremul Orient. automobile ale trusturilor Gene ral Motors şi Chrysler, munci L a ordinea z i l e i ; 19,15 O am eni de artă
ral Motors, Ford şi ’Chrysler despre Concursul şi F estivalu l „G eo r- Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00;
erau în grevă. Grevele au fost torii au declarat grevă în semn ge 'E n e s c u " ; 19,30 M u z ic ă uşoară ;
declarate fără .aprobarea condu 7,00; 11,00; 13,00; 15.00 ;
cerii sindicale. La uzinele Ford
greviştii protestează împotriva de protest împotriva faptului că ţ 20,15 M u zică de d a n s ; 21,35 C în tă 17,00; 19,00; 20,00; 22.00 ;
23,52 (programul 14.00;
trusturile amină încheierea con io a n a R adu ; 22,30 M u zic ă de dans. 16,00 ; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
tractului colectiv. P ro g ram u l I I : 14,40 D in p ro g ram u l gramul II).
. f • t- ¦
R e d a c ţia şi a d m in is tra ţia z ia r u lu i str. 6 M a r tie n r. 9, T e le fo n : 1 8 8 ; 1 8 9 ; 75. T a x a p lă tită în n u m e ra r co n fo rm a p ro b ă rii D ir e c ţiu n ii G e n e ra le P .T . Ţ .R . n r. 236.32 0 d in 6 n o ie m b rie 1949. — T i p a r u l: în tre p r in d e r e a P o lig r a f ic ă ,,! M A I “ — D e v a .