Page 85 - 1958-09

PRO LETARI D IN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VAl

Anul X Nr. 1174 Sîm bătă 27 septembrie 1958 4 pagini 20 bani

P R E G Ă T I R I L E w Hotapwsilol LF.Romîneadresaţi

P E N T R U I A R N A guvernului L P. Chineze

Iarna se apropie. Fiecare în­ Toate acestea şi încă multe La 4 septembrie a. c. Mini sterul Afacerilor Externe al Re- '
treprindere, ca orice bun gospo­ altele, s-ar fi făcut cu mult mai publicii Populare Chineze a transmis ambasadei R. P. Rom îne<
o notă verbală cuprinzînd declaraţia guvernului referitoare 1a. 1
dar, ia măsuri din timp, pentru bine şi mai ordonat, dacă s-ar lărgirea apelor teritoriale ale R. P. Chineze.

a preveni neplăcerile frigului şi fi întocmit din timp un plan de La 25 septembrie a.c. ambasada R. P. R. din Pekin a'
a zăpezii. Numai la secţia tur­ măsuri în vederea pregătirilor predat la Ministerul Afacerilor Externe al R. P. Chineze urmă- 1
nătorie de ia C. S. Hunedoara pentru iarnă. Fiecare lucrare ar toarea notă a guvernului R.P. Romîne către guvernul R. P. '
se aşteaptă ceva. Şi acel „ceva’’ fi fost săvîrşită lo timpul ei, iar Chineze:
se aşteaptă cam de mult. problemele de acest gen ar fi
„Guvernul romin a luat act de hotărîrea cuprinsă în decla­
Iată despre ce este vorba. maţia din 4 septembrie a.c. a guvernului R.P. Chineze, potri­

Secţia, pe lingă ............... . .................ni. " ¦ fost cuprinse în

g a intervenit însă im ediat hala turnătoriei, \ L A < 0 « I I M N I E ^ întregime. Toto- vit căreia limita apelor teritoriale ale Republicii Populare Chi­
neze a fost stabilită la 12 mile marine şi că această hotărire]
L şi m aş in a la oare lu - mai dispune de L II IL E II dată’ sar fi pu' se aplică la toate teritoriile R.P. Chineze, cuprinzînd'China
( c re a z ă , porneşte ia r să |continentală, insulele de coastă, Taivanul şi insulele înconjură-,
L |easă m aterial pentru lenjerie i® Zt un bloc ad­ ................. ... ¦¦¦¦¦—¦ tut exercita un toare, insulele Penhuledao şi toate celelalte insule care aparţin
Chinei.
de ^ ministrativ şi de o sală de baie control riguros. în orice moment,
pentru muncitori. Normal, blo­ asupra a ceea ce s-a realizat şi
Qcorp. Ţesătorul Alexandru Lutsch) Ofe! şi lam inate în contul trim e s tru lu i IV
Ceste unul din iruntaşii fa b ricii) cul trebuie să fie încălzit, mai ce a mai rămas încă de făcut.
ales iarna. Iar în ce priveşte In consecinţă pregătirile pen­
C Sebeşul. Foto rep orterul jnostru l-a j Desfăşurîn’d cu succes între­ Oţelarii de la oţelăria Siemens baia, este mult mai recomanda­ Totodată guvernul romîn a luat notă de modul de delimi- j
bil să se facă cu apă caldă decît tru iarnă trebuie organizate şi
C surprins în tim pul lucrului. ¦{ cerea socialistă pentru sporirea Martin nr. 1 au dat pînă vineri cu rece şi pe cît posibil, sala să intensificate. Conducerea secţiei tare a apelor teritoriale ale Republicii Populare Chineze prin.
fie încălzită. Dar, deşi instala­ turnătorie şi serviciul mecanic
producţiei de metal, otelarii dimineaţa 4.695 tone de oţel în ţia veche a fost înlocuită, ca şef, sînt datoare să ia toate mă­ linii-de bază drepte,, precum şi de interzicerea navelor militare,

In plină campania Combinatului siderurgic din Hu­ contul trimestrului IV. Numai străine şi a aeronavelor străine de a pătrunde, fără permisiunea
nedoara îşi realizează consecu­ în primele 25 de zile din luna
guvernului Republicii Populare Chineze, în apele teritoriale

tiv, înainte de termen, planurile aceasta, ei au elaborat 110 şarje chineze şi. în spaţiul aerian de deasupra lor.
de producţie lunare şi trimes­ rapide şi au dat în plus peste
DE T O A M N A fiind necorespunzătoare, se aş­ surile pentru a preîntîmpina e- Guvernul'romin .declară că recunoaşte şi sprijină întrutotul!
teaptă, cam de mult şi cu slabe fectele neplăcute ale. iernii.
triale. Muncitorii, inginerii şi planul acestei zile 2.113 tone o- perspective de viitor, racordarea 'hotărîrea cuprinsă în declaraţia guvernului Republicii Populare
tehnicienii care deservesc oţelă- ţel de bună calitate. Situîndu- ia sursa de aburi. GH. COMSUTA
La G. A. C. Jelsdin} .^Chineze din 4 septembrie. 1958“. ^
Ne întrebăm, cum o să fie mai
şi Mărfineşfi ria electrică nouă, au elaborat se în fruntea întrecerii, oţelarii tîrziu : cu baie rece, în sală rece
şi afară frig? Probabil, că nu-i
Colectiviştii din !G.A.CA ..înfrăţi­ vineri 26 septembrie ultimele to­ din echipa lui Dumitru Mihai Veşti din regiune
rea" din Jeledinţ, la dala de 23 sep­ ne de oţel special din cadrul de la cuptorul nr. 1 şi-au depă­ prea comod. Mai ales, că încăl­ IES;
tembrie a• c.i aveau transportate pe planului de producţie pentru lu­ şit norma de lucru îri luna a- zirea cu sobă pentru lemne a Pe şantierul conductei
cimp peste 100 tone gunoi, iar arătu­ na septembrie. Odată cu aceas­ fost interzisă, iar caloriferul pro­ de gaz metan din oraşul
rile pentru tnsămînţările cu griu erau ta, ei şi-au realizat şi sarcinile ceasta cu 30,53 la sută, brigada
pregătite. Din cele 24 hectare plani­ de plan pentru întreg trimestrul de tineret condusă de Gheorghe iectat, a rămas doar în proiect. Secţia apă, Deva
ficate pentru orz, 14 hectare erau deja III al anului. Andruţ de la cuptorul nr. 1 a N-ar fi rău, dacă conducerea aer şi aburi din
înregistrat o depăşire de normă Combinatul si­ Lucrările pe şantierul conduc­
însămânţate. de 25,21 la sută. secţiei s-ar interesa mai mult de derurgic Hune­ tei de gaz metan din oraşul
această problemă, căutîndu-i o doara are o de­ Deva continuă. Oamenii muncii
La aceeaşi dată, la gospodăria a-, Planul lunar şi trim estrial a fost rezolvare cît mai grabnică. Iar osebită impor­ din întreprinderile şi instituţiile
gricolă colectivă „9 Mai" d m Mărti- în treacăt, să mai arunce o pri­ tanţă pentru bu­ devene participă cu entuziasm
vire şi asupra geamurilor şi a- nul mers a! la. munca voluntară pentru să­
ncşti, seminţele necesare insăminţă- depăşit şi tn alte secii! coperişului de Ia hala turnăto­ secţiilor de ba­ parea şanţului necesar conduc­
riei. ză. In această tei. Pînă acum s-a executat nu­
rilor au fost selecţionate. D e aseme­ secţie lucrează mai prin muncă voluntară a-
Nu se poate tăgădui că a e- şi mecanicul proape 50 la sută din săpături.
nea, 7 hectare erau tnsăminţate cu Laminatorii combinatului, lu­ putui trimestrului III şi pînă la xistat totuşi o preocupare în a- Gheorghe Roşu, De asemenea, la staţia de izo­
ceastă direcţie. Astfel, radiatoa­ fruntaş în pro­ lare a conductei lucrările sînt
orz, ceea ce reprezintă aproape jumă­ crează în contul trimestrului IV 26 septembrie, cu 1.457 tone la­ rele vechi şi stricate, pentru în­ ducţie. în toi. Aici, au intrat în lucru
călzirea macaralelor, au fost tri­ 1.100 m.l. de conductă dintre
tate din suprafaţa planificată. de la data de 25 septembrie, iar minate mai mult decît era pla­ mise la reparat. De asemenea, Iată-1 in cli­ care 300 m. I. au şi fost izolaţi.
nu. de mult, au fost reparate u- şeu execut înd
Colecftvişfii planul lunii septembrie l-au nificat. Pe măsură ce se izolează, con­
realizat de asemenea vineri 26 Şi la fabrica de aglomerare a şile de la hală. In plus, însăşi repararea unui ductele sînt desfăşurate pe tra­
seu unde, în scurt timp, va în­
din Simeria Veche septembrie, adică-eu-4 zile îna­ minereurilor, a fost realizat cu schimbarea instalaţiei de încăl­ compresor.

In gospodăria agricolă colectivă inte de termen. De data aceas­ patru zile înainte de termen pla­ zire a cazanelor şi a blocului
„Ogor nou", care cuprinde întreg sa­ ta, locul I în întrecere îl ocupă nul de producţie pentru luna
tul Simeria Veche, la data de 24 sep­ schimbul tineretului condus de septembrie, iar planul trimestrial administrativ, denotă că s-a fă­
tembrie a. c. lucrările campaniei de prim-maistrul laminator Petru a fost depăşit pînă la 26 sep­
toamnă erau destul de înaintate. La Constantin. Laminatorii din a- tembrie- cu 2.447 tone minereu
această dată erau transportate 50 tone cest schimb au dat de la înce- aglomerat.

gunoi, erau .selecţionate 10.000 kg. să- Cea mas fînără brigadă Im s e c to r
minfă de grtîi şi executate arături

pentru însămînţări cu grîu pe o su­ La 1 septembrie conducerea zile ale lunii septembrie să se cut totuşi ceva. cepe sudarea şi îngroparea lor.
prafaţă de 32 hectare. sectorului IV Priboi a încre­ situeze în fruntea tuturor bri­ Cei 300 m. I. de conductă care
dinţat minerului Gheorghe Co- găzilor din sector. Din abatajul P reluări au fost izolaţi s-au şi transpor­
Trebuie menţionat că suprafaţa de drea conducerea unei brigăzi. 12 al sectorului IV au ieşit la tat in sectorul Ciangăi al con­
15 hectare planificată pentru orz a Ca loc de muncă i s-a repar­ ziuă, pes’te prevederile pianului din con tractări ductei de gaz metan.
fost deja însămânţată. tizat abatajul nr. 12 al secto­ în perioada L24. septembrie, 507
rului. tone de cărbune. Cea m ai. tină-, Unumea raională a coopera­ U n ifica rea m ai m ulfor întovărăşiri
S-a făcut şi recoltarea culturilor a- ră brigadă din sectorul IV a tivelor de consum din Brad a d in a c e l a ş i s a t —© pildă d e m n ă d e u r m a t
junse la maturitate. Astfel, s-a cules Dorinţa lui era a nu rătnine obţinut cele mai de seamă suc- preluat pînă acum, pe bază de
fasolea de pe două hectare, floarea- în urma ortacilor. Voinţa, ca şi contract, o cantitate de 210.000
soarelui de pe 5 hectare, trifoi de să­ priceperea in muncă, i-au dat L U C IA LIC 1U kg. prune. Ritmul intens al pre­
mânţă de pe 4 hectare şi jumătate din posibilitatea ca în cele 23 de luărilor a !ost posibil prin for­
sfecla de zahăr. marea mai multor centre în di­
- O ¦«&>¦-«*?>-0> <Ty-•df.*-oŞf* <{•:
>-

Economiile de combustibil EaPWBiGIP p ferite puncte ale raionului, unde Prin anul 1954 în satul Mi- şi fe! de zvonuri cu scopul de a mijloace mecanizate. Pălăvrăge­
producţia, de prune s-a dovedit ceşti, raionul Alba, începuseră descuraja pe întovărăşiţi. Dar ei lile gurilor rele despre unităţile
preocupare a fi bună. mari frămîntări. O mină de oa­ nu au dat înapoi. Ajutaţi de or­ socialiste din agricultură nu mai
meni îşi puseseră de gînd să ganizaţia de partid şi sfatul erau luate în seamă. Dimpotri­
P u ţin i sînt acei care, atunci cîiul să realizeze aceste econom ii ? R ăs- L a depoul C .F.R . Teiuş, m a jo rita­ Mari cantităţi de prune prelu­ apuce pe un drum nou. Din a- popular, au biruit pe rînd greu­ vă, ţăranii muncitori se înscriau
tea m ecan icilor reuşesc să obţină ate pe bază de contract sînt pre­ ccste frămîntări s-a născut în­ tăţile, reuşind să obţină rezultate cu încredere în întovărăşire. In
călătoresc cu tre n u l, aproape sau punsul este sim plu. In prim ul rîn d , însem nate econom ii de com bustibil. lucrate chiar pe plan local la tovărăşirea agricolă „16 Februa­ frumoase. După primul an de trei ani numărul membrilor ei a
Există însă, din păcate, şi oam eni cele trei centre care au fost or­ rie“. Era mică la început. Avea muncă în comun producţia reali­ ajuns ia 220 familii. Succes în­
d e p arte , se g în d e sc la m ecan icu l de m a ş in a pe c a re lu c re a z ă este în tr e ţi- care nu se pot lău da cu această tre a ­ ganizate în acest scop. Aici, pru­ doar 16 familii şi o suprafaţă de zată a întrecut cu mult pe cea semnat.„şi totodată o lovitură de
bă. Credem că pe viitor, conducerea nele se usucă, se afumă sau se 23 hectare teren. a individualilor. Acesta a fost moarte dată duşmanului de clasă.
lo c o m o tiv ă . E i ştiu că se urcă în n u lă în perfectă sta re de c u ră ţe n ie , depoului va an tren a toate b rig ăzile palpează. primul succes al întovărăşirii şi
Greutăţile începutului erau Dar lucrurile nu s-au oprit
v a g o n la o a n u m ită o ră şi că tr e - A s tfe l, se e lim in ă r e p a ra ţiile în tre la realiza re a de econom ii pentru ca Surplusul din preluări este mari. Intovărăşiţii nu aveau ex­ aici. In anul 1957 un număr dc
furnizat diferitelor întreprinderi perienţă în ce priveşte organi­ alte 159 familii cu o suprafaţă
buie să aju n g ă la de stin aţie tot la s p ă lă ri. Pe lîn g ă aceasta, b rig a d a a - această p ro b lem ă să co n stitu ie pen­ şi instituţii beneficiare din re­ zarea muncii în comun, nu erau de 117 hectare teren arabi! au
tru- fiecare om în parte o preocupare giune care prepară pentru can­ obişnuiţi cu noua formă de lu­ înfiinţat o nouă întovărăşire a-
o ora a n u m ita . L a fel ’ se -în-twnplă şi m in tită rem o rc ă tre n u ri cu s u p ra io - perm anentă. tinele proprii magiun sau alte crare a pămîntului. Pe deasupra, gricolă — „Miceşteana“. Reali­
produse. Rină acum, fruntaş în duşmanul de clasă scornea fel zările celor două întovărăşiri au
cu tre n u rile de m a rfă . M a te ria le le naj, ia r în conducere folosesc fo rţa V . A- acţiunea de preluări şi prelucrări
făcut ca după un ah, adică în
tra n s p o rta te s în t a ş te p ta te să a ju n - v is a tr e n u lu i. a prunelor este centrul din ora­ j
primăvara anului curent, încă
gă cît m ai repede. N im eni nu poate R e z u lta te bune în ce p rive şte ob­ şul Brad, care şi-a realizat pla­ | Un nou pa s pe calea
146 familii de ţărani muncitori
şti în să că acolo,- în m a rc h iz ă , m e - ţin e re a de ec o n o m ii a în re g is tra t şi nul în proporţie de 130 la sută. consolidării întovă-
individuali să înfiinţeze întovă­
canicii! îm preun ă cu fochistul, are b rig a d a m ecanicului M ih a i Ig n e a de | ră şirilo r din regiune
răşirea agricolă „7 Noiembrie“
în vedere să re a lize ze două im p o r- pe lo com otiva 50.321. In aceeaşi pe-
— a treia din satul Miceşti. De
tante sarcini. M a i în tîi veghează rioad ă a econom isit 76,4 tone de
la înfiinţarea acesteia, în sat nu
în perm anenţă locom otiva, m icşorea­ com bustibil convenţional, redticînd el a creat o mare vîlvă în sat.
— S-a întîmplat anul acesta mai era nici o familie cu pă-
ză sau m ăreşte viteza pentru ca g a r­ n o rm a te h n ic ă de consum cu 19 la „ ... .... , .. ... . -ţwVţţ ... . ... ..... . . . . ,
n itu ra să a ju n g ă la destin aţie la sulă. y , <* y.¦- • ; - - - $ V \ ¦” <%>/ /•• • ais M — spuneau unii. mînt în afara celor trei întovă­
tim pul stab ilit. M u lţi dintre ei reu ­ — O să-i vedeţi cum se cear­
şesc să reducă din tim p, să aju ng ă A sem en ea exem p le se m a l po t da , ,.V wţ<v.y " '¦-íc-
la depoul C. F. R. Teiuş. În tregu l co­ tă la anul şi cum îşi destramă
J.»;-, întovărăşirea — susţineau alţii.

c ît m ai repede la d estin aţie. Acesta le c tiv a reuşit ca în u ltim e le 3 Urni

ar ti una. D a r m ecanicul de (ocom o- de zile să economisească com husti-

iiv ă m a i are în ve d ere şi red u cerea bil. c o n v e n ţio n a l, în v a lo a r e de

pe cît posibil a co m b u stib ilu lu i fo lo - i 62.976 lei. D e s ig u r că la acest suc- Dar, în anul următor produc­ răşiri. Suprafaţă necooperativiza-

sit, realiza re a a cît m ai m ulto r e- ces a contribuit, în afară de m a jo - ţia realizată de întovărăşire a tă mai rămăsese puţină, doar 75
fost şi mai mult superioară celei hectare.
conom ii. r ita te a b r ig ă z ilo r de pe lo co m o tive şi realizate de individuali. întovă­
răşirea a început să-şi creeze un Trebuie arătat că în urmă cu
D in depoul C .F.R . Teiuş pleacă în conducerea depoului. C olectivul de cîţiva ani în satul Miceşti a luat

perinanenţă spre d iferite co lţu ri „ale conducere are în vedere în perm.a-

ţă rii locom otive care rem orchează nenţă reducerea consum ului de com -

tren u ri de m a rfă sau persoane. F ie - b u siib il. A ceastă problem ă este des- fond de bază. S-au înscris noi fiinţă şi o gospodărie colectivă,

care b rig a d ă se străduieşte să re a li- b ă tu tă cu to ată serio zitatea la şcoa- J familii. La fel s-a întîmplat şi în ale cărei realizări au avut un
zeze cît m a i m ulte economii de com­ la perso n alulu i. L a co nsfătu irile de anii ce au urmat. întovărăşirea mare efect în cL priveşte convin­
bustibil. P entru a aju ng e la rezu lta­ pro d u c ţie se a n a liz e a z ă de asem enea îşi demonstra tot mai puternic, gerea întregului sat de-a porni
te bune aici, la depou, se folosesc r e a liz ă r ile şi lip s u rile , se descoperă

cele m a i eficac e m eto d e c a re duc la ca u zele n e re a liz ă r ii de ec o n o m ii, se prin fapte, superioritatea faţă de pe calea agriculturii socialiste.

realizarea de econom ii. In ultim ele iau m ăsuri de în dreptare, oam enii .TW**' mica gospodărie individuală, In acest an, după terminarea
trei luni, m ecanicii Teodor M ocanii îşi reînnoiesc an gajam entele pentru lipsită de posibilitatea introdu­ lucrărilor din campania de vară,
şi S ilv iu Sîrbu de pe locom otiva luna în curs. Ia r cei m ai m erituoşi Gospodăria d e . stat din Sintămăria Orlea, raionul Ile ţe g , are în prezent, peste 5.000 cerii tehnicii avansate în proce­ mai mulţi membri ai celor trei
50.270, îm p reu n ă cu fochiştii Petru sînt recom pensaţi. D e pildă, în luna păsuri. Datorită bunei îngrijiri şi a aplicării metodelor inaint ate de hrUnire, muncitorii de la sul producţiei agricole. întovărăşiri s-au gîndit că ar fi
D aisa şi Ioan Tim iş, au econom isit august, m ecanicul Teodor M ocanii această fermă au reuşit să depăşească planul de producţie cu peste 13.000 bucăţi ouă. foarte bine dacă întovărăşirile
77,5 tone de com bustibil convenţio­ a p rim it un salariu de peste 2.000 De acum ţăranii muncitori a-
nal, reducînd norm a tehnică de con­ lei, ia r .M ihai Ig n e a de peste 1.800 veau în sat un exemplu viu care T. M A R IA N
sum cu 18 la su lă. C um de reuşesc lei. le arăta cît este de avantajos să

IN C L IŞE U : Aspect de la ferma de păsări a gospodăriei de stat din Sintămăria Orlea. 1 lucrezi pămîntul în comun şi cu (C o ntin uare în pag. 2 -a )