Page 86 - 1958-09

Pagf. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1174

(B3H

regiuniio • In curînd va în ­ comitet
c aBE cepe culesul viilo r.
O d ată cu culesul Comitetele de cetăţeni, consti­
tuite fie pe circumscripţii, fie
vo r începe şi lu ­ pentru executarea unor lucrări,
sînt de un real sprijin în acti­
In curînd va începe cel de-al Dintre toate producţiile folc­ In multe din strigăturile şi c ră rile de vinific.3- vitatea comitetelor executive ale
sfaturilor populare. Acolo unde
V-lea concurs pe ţară al forma­ lorice pădureneşti, cele mai o- cintecele populare este aspru ţie. In acest scop există preocupare din partea co­
mitetului executiv în organiza­
ţiilor artistice de amatori. Con­ riginale şi mat arhaice sînt doi­ criticată şi înfierată exploatarea gospodăriile de stat rea acestor comitete, se obţin
şi rezultate bune.
ducătorii formaţiilor artistice au nele. Ele reflectă viaţa pastora­ sau atitudinea negativă faţă de din regiune au re­
In comuna Bărâbanţ, de e-
datoria să aleagă in program lă în mijlocul naturii, Sînt pli­ muncă or faţă de proprietatea parat, c u ră ţit şi xemplu, cu sprijinul comitetului
de cetăţeni, ales în adunarea
cele mai frumoase şi originale ne de farmec versurile „Cînd colectivă. désinfectât cram e­ populară pentru construirea po­
dului peste Ampoi, şi prin preo­
producţii ale artei populare lo­ şi-a pierdut ciobanul oile“ şau Brigăzile artistice de agitaţie le. cuparea comitetului executiv
pentru mai buna organizare a
cale, să releve farmecul şi bo­ Ciobănaş de la miori înmănunchiaz'ă în programul IN C L IŞ E U : muncii acestui comitet, s-a reu­
şit ca podul să fie dat în fo­
găţia acestor manifestări ale Undi-o fost data să mori lor un bogat fond folcloric le­ C ram a gospodăriei losinţă la data de 14 septem­
gat de transformările prin care de stat din Alba brie.
poporului, in care arta populară care evocă şi dezvoltă tema trece ţara noastră, pe drumul Ip lia , trupul C ri-
colectivă s-a păstrat şi se trans­ _„Mioriţei“. construcţiei socialiste. cău, este gata pen­ Munca nu a fost uşoară. Lu­
mite mereu îmbogăţită. tru începerea vin i- crarea trebuia făcută prin con­
Fiind ţinută în trecut departe Culegătorului, pătruns de în­ fic a ţie i. tribuţie voluntară. Comitetul de
Regiunea noastră, înzestrată de cuceririle tehnicii şi ale ci­ ţelesul adine şi de farmecul ar­ cetăţeni s-a ocupat intens de
de natură cu bogăţii din cele vilizaţiei moderne, această popu­ tistic al creaţiilor populare, i se procurarea materialelor necesare
mai felurite, de la îmbelşugate­ laţie de pădureni şi-a manifestat cere o perseverenţă în muncă şi c a : ciment, fier pentru armat,
le recolte de cereale la uriaşe­ în cîntec dorul de a simţi bine­ o selecţionare a materialului. material lemnos pentru cofraje,
le resurse de cărbune şi fier, facerile acestei civilizaţii : Astfel, producţiile vor fi grupa­ piatră, nisip etc. In acest scop
este totodată interesantă şi sub te în — cîntece haiduceşti, de comitetul de cetăţeni şi-a format
aspectul istoric, etnografic şi Pă oale vine un tren, cătănie şi război, cîntece de o- active largi de muncă în care
folcloric. Pă vale vine un tren, primare socială şi de necaz, de au intrat deputaţi ca Aldea Ti-
înstrăinare, de dragoste, de motei, Maria Tripşa, Ştefan Fă­
trandaţirule, muncă, de balade, etc. El, cule­ ră, Gristina Crişan şi alţii. îm ­
Variatele zone etnografice: . Leagănă-mă trenule. gătorul necunoscut, modest, în­ preună cu aceste colective lăr-
Pădurenii, Zărandul, Mărgini- văţătorul satului sau altul, va gite comitetul de cetăţeni (pre­
mea etc., sînt interesante nu Nu sînt mai prejos nici melo­ avea mulţumirea să aştearnă chiar anul trecut, treburile e- pămîntul la nevoie. Şi, vedeţi şedinte Roman Balint şi mem­
numai prin portul şi obiceiurile diile caracteristice jocurilor pe hîrtie o vastă monografie brii Andronic loan, Gocea loan
lor, ci şi prin originalitatea fol­ „Briul“ şi „Bătuta“, ori cintece- folclorică. rau mai- îndurcate. ce roşii, ardei, vinete...! şi Tripşa Raveca) a organi­
cloristică. le de nuntă sau cele prilejuite — La ce vă referiţi? Am aflat că pe o tufă de ar­ zat munca şi a cerut sprijinul
de alte întîmplări din viaţă. Este nesecată bogăţia şi fru­ — Este vorba despre condu­ comitetului executiv şi al orga­
Multe din producţiile folclo­ museţea folclorului din aceste La intrarea in curtea secţieii dei recolta a ajuns la 1 kg„ nelor superioare, muncind cu
rice din regiunea noastră sînt Varietatea folclorică din acest părţi de ţară. Ea s-a transmis din Deva a gospodăriei agri­ cere. Acum, se colaborează. că au fost cartofi şi de 0,800 perseverenţă şi mult simţ de
oglindiri ale evenimentelor is­ ţinut dovedeşte că procesul :de de la popor şi este valorificată cole de stat Lăpuşnic, imediat, Noi brigadieri’ avem ut% spri­ kg. şi, sfeclă roşie de 3-4 kg. răspundere în gospodărirea fon­
torice petrecute pe aceste me­ creaţie populară este viu. De ca o tradiţie progresistă, ce se in stingă, este o ,,fabrică" Aici, durilor realizate prin contribu­
leaguri, mai ales legate de Ză- aceea, cu toate influenţele din cere cunoscută şi îndrăgită, In un număr de muncitoare ce ţia voluntară. Acest lucru a dus
randul istoric: răscoala din afară, folclorul păduremesc, îm­ patria noastră, arta populară nu întrece cifra de 10, prelu­ la terminarea lucrării.
1784, revoluţia de la 1848. Cîm preună cu întregul tezaur popu­ capătă noi forme şi un nou con­ crează- în maşini prune pentru jin din parte-a şefului de şec-
tecele cu temă socială, vechile lar, se îmbogăţeşte continuu. ţinut. Ea se dezvoltă pe linia I[ie. Credeţi dumneavoastră că Oameni De asemenea, comitetul de ce­
integrării în viaţa poporului şi magiun. tăţeni a primit un sprijin mare
devine bun al culturii socialiste. Una dintre ele. cu un şorţ se puteau aşa uşor obţine pro­ şi mii de kilograme din partea forurilor superioare
cîntece haiduceşti se transmit Noile prefaceri prin carş au de cauciuc şi cisme pentru pro­ ducţiile mari, dacă lucrările nu care, văzînd activitatea şi dorin­
trecut ţara şi poporul nostru se B . B. ţa cetăţenilor de a construi po­
din loc in loc, din tată în fiu. oglindesc în creaţia populară tecţie, vorbea despre munca ar fi fost făcute la tim p? N u! Despre harnicii lucrători ai dul respectiv, le-a acordat ma­
Şi. tocmai aici este principalul: secţiei ar fi multe rînduri de teriale şi o sumă însemnată de
De pildă, cîntecul haiducului mai nouă : lor. Cunoştea multe. bani din bugetul regiunii.
—- înainte de a prelucra să colaborăm în aşa fel incit scris. Munca lor a început o-
Dăian, este întîlnit pe tot cu­ Mindră din Orăştioara prune, in secţie s-a lucrat la muncile să se execute alunei dată cu pregătirea terenului -ANUNŢ-

prinsul regiunii. Nu vezi ce frumoasă-i (ara ? roşii. De la / septembrie plnă cînd e vremea lor. pentru plantări şi de atunci, A E R O P O R T U L T.A .R .O ..M . D E V A .
F a ce cu no scu t ce lo r in te re s a i! că în -
în 10 septembrie a.c. peste Deşi din cele ISO ha., 100 pînă la recoltări, prin multe cepîn d cu d a ta de I o c to m b rie a.c. sc
8.000 kg. roşii au fost trans­ ha. au fost inundate de Mureş, au trecut. Maria Crişan, Mă­ schimbă o raru l cursei de pasageri
rea m totuşi am obţinut rezultate fru­ ria Balogh, Rozalia Covacs şi B ucureşti — D e v a şi re tu r, du p ă cum
formate în pastă. urmează :
acelaşi sat moase. Priviţi, cimpul. Floarea Breb, sînt nume ale lu­
— Apoi? A vionul decolează din Bucureşti z il­
O PILDA DEMNA DE Ne-am dus să vedem cultiv crătoarelor care s-au făcut cu­ nic la orele 10,05 şi soseşte ia D eva
— Imediat ne-am apucat de noscute prin vrednicia lor. la orele 11,25. D e la D e v a decolează
prune si am prelucrat deja rile. la orele 11,45 şi soseşte la Bucureşti
8.000 kg. E adevărat — spunea Pentru irigarea terenurilor, la orele 13,05.
loan Sîrbu, Dumitru Alexan­
— Ce veţi face cu magiu­ brigadierul — că noi am apli­ P a s a g e rilo r ce sosesc în B ucureşti cu
nul ? cat o agrotehnică aşa cum dru şi pentru întreţinerea mo­ a v io a n e le T .A .R .O .M . li se a s ig u ră c a ­
scrie la carte. La roşii şi ar­ toarelor, mecanicii loari Hănci- zarea peste noapte în ho telul deschis
— E pentru export. dei unde pămîntul a fost în­ lă şi Adam Lucaci, sînt oa­ recent în incinta A eroportului Băneasa,
la preţuri oficiale.
(Urmare din pag, l-d) poată face lucrările în termenul dunarea generală a hotărît în O m a g a zie , un brigadier grăşat cu îngrăşăminte chimi­ menii a căror contribuţie s-a
ce şi l-a propus. unanimitate unificarea întovără­ ce s-a obţinut un spor de re- simţit din plin. In fo r m a ţii s u p lim e n ta re se p rim esc Ia
for s-ar unifica, formînd una şirilor în una singură care să A g e n ţia T .A .R .O .M . D eva, telefon 52.
singură, mai puternică. Ideea a Pentru a înlătura această si­ poarte numele de „16 Februa­ şi un cîmp împînzit i coltă cu peste 20 la sută faţă Cînd a fost vorba despre va­
pornit de la următorul fa p t: fie­ tuaţie, într-una din zile, cele trei rie”.
care întovărăşire trebuia să-şi comitete s-au întrunit — la pro­ ?ta legume de terenul neingrăşat astfel. loarea legumelor livrate pină
împartă terenul în mai multe punerea mai multor întovărăşiţi In această adunare întovără- De asemenea, cu toate că vara la data de 19 septembrie a.c.,
— într-o şedinţă comună, lărgită şiţii care au mai avut suprafeţe
Lăzile cu roşii, care tocmai aceasta a fost secetoasă, noi şeful secţiei a extras nişte cif­
atunci fuseseră aduse, se cin- am avut apă suficientă. Cele re. lată cîteva din ele, in kilo­
tăreau in magazie. Te uiţi in
opt nompe de apă au alimentat grame :

tarlale pentru a putea să însă- cu membrii întovărăşirilor res­ neînscrise în întovărăşire, s-au jur şi îndată înregistrezi ceea

mînţeze diferite culturi (gnu, pective1care s-âu înscris cu cele angajat să le înscrie în cel mai ¦ce se recoltează în aceste z.ile "p l a n a n u a l V in ete R oşii M o rc o v i C arto fi V arza
porumb, cartofi, etc). Numai la mâl' mari suprafeţe. 'In şedinţă scurt timp.' Angajamentul devine de pe cîmp. ...... . ,n(WS,ftw'i! . r'-iu. r.î 12.000 180.000 50 .000 1 5 0 .0 0 0 40 .000

cultura griului, cele trei întovă­ s-a discutat problema unificării fapt. Numai în decurs de două Şeful secţiei preciza cîteva R E A L IZ A T 1 2 .0 0 0 150.000 20.000 155.000 50.000
răşiri erau nevoite să facă 9 celor trei întovărăşiri. In acest zile după unificare, au fost în­ din cantităţile ¦depozitate pină

tarlale. Acest lucru împiedică in­ scop s-a stabilit ca fiecare co­ scrise cca. 40 hectare de teren. acum.: „dovlecei cam 1.000 C a n tita te a a p re c ia tă

troducerea asolameritului, care, mitet să convoace adunare ge­ Merită a fi amintit şi următorul kg., cartofi, tot cam pe-atît, cu a n tic ip a ţie a le g u m e ­ 10.000 80.000 4 0 .0 0 0 40-000
după cum se ştie, are un roi deo­ nerală a întovărăşirii respective fap t: întovărăşirea unificată din lor n e re co ltate
vinete vreo 2.000 kg., ardei.

sebit în sporirea producţiei. îm­ Ia căminul cultural în ziua de Miceşti a strîns Ia un loc în­ 3.000 kg. şi castraveţii sînt pe

piedica de asemenea efectuarea 14 septembrie a.c. treaga cantitate de sămînţă ne­ terminate". E evident că orice comenta­ cere Gostat din Deva şi Hu­
în comun a lucrărilor, deoarece In adunarea generală tov. A- cesară în această toamnă. Lu­
mai mulţi ţărani muncitori erau crările de organizare a perime­ La umbra unei sălcii, aşe­ riu e inutil. Planul a fost bine nedoara.
membri în toate cele trei înto­ urel Oraşoveanu, preşedintele în­ trului sînt în curs de executare zat pe haină, brigadierul Da- întocmit, dar realizările l-au
vărăşiri şi nu rare ori se întîm- tovărăşirii „16 Februarie" a fă­ cu ajutorul tehnicienilor. Aşa că vid Cătană, un om in virstă, întrecut cu mult. Evalumd in ** *
pla că atunci cînd una din ele cut cunoscut întovărăşiţi lor pro­ peste cîteva zile întovărăşiţi} vor
organiza o acţiune, organizau şi punerea celor trei comitete, de a începe în comun lucrările de în- fuma liniştit o ţigară. Ne-am bani, numai cantităţile princi­ Am părăsit secţia din Deva
celelalte două aceeaşi acţiune se unifica întovărăşirile într-una sămînţare. cunoscut. Bâfrinelul, despre palelor legume vîndute în a- a G.A.S. Lăpuşnic cu convin­
singură. Au luat cuvîntul un ( care şeful secţiei îmi spusese nul acesta, valoarea lor se ri­ gerea că orice grădinar, cit de
că este unul dintre cei mai dică la peste /.000.000 lei. Cele priceput ar fi, poate să înveţe

sau altele. Or, cei care erau mare număr de întovărăşiţi prin­ Exemplul întovărăşiţilor din harnici muncitori, începu să-mi mai mari cantităţi s-au livrat multe lucruri folositoare de.
membri în toate trei întovără­ tre care se numără Aurel Luca, Miceşti de a unifica mai multe povestească despre grădină şi Combinatului siderurgic din aici. Organizarea muncii, hăr­
şirile, sau în două, nu se puteau Gheorghe Păcurar, Augustin întovărăşiri în una singură este muncile de aici. Hunedoara, cantinelor din nicia lucrătorilor şi producţiile
împărţi în mai multe părţi. A- Ciugudeanu, Nicolae Crişan şi lăudabil. EI va trebui studiat Deva şi o mare parte din ele obţinute stau la baza afirma­
alţii. Toţi au susţinut propune­ şi urmat de toate întovărăşirile — Eu. să vă spun drept, a- au fost vîndute consumatori­ ţiei.
cum îmi place cum merg lu­

ceasta ducea la situaţia ca nici rea de a se unifica cele trei în­ din regiune care au situaţii ase­ crurile. Du doi ani în urmă si lor prin magazinele de desfa­ E. USCAR

una dintre întovărăşiri să nu-şi tovărăşiri. Punîndu-se la vot, a- mănătoare.

Seminţele speciilor de răşi- minţe arătate mai sus trebuie Este o mare greşeală să se în-

noase sînt, în general, ascunse recoltate şi păstrate în condiţiuni tîrzie cu prelucrarea acestora,

în'conuri. Conurile răsinoaselor diferite. Astfel, seminţele cu mie­ deoarece carnea fructelor 'se usu­

se recoltează astfel : cele de zul mare (ghinda şi jirul) cad că şi în acest caz se curăţă greu,

brad, în cursul lunii septembrie, în general din arbori Ia coacero sau fermentează şi dăunează em­

sau cel mai tîrziu la începutul sau prin scuturare. Ele se strîng brionului, expunînd în acelaşi

lunii octombrie, înainte ca s e ­ apoi de pe jos în coşuri şi se timp seminţele la atacul muce-

minţele să se desprindă din co­ depozitează în pădure în locuri gaiurilor. In afară de aceasta,

; Printre bogăţiile dc seamă cu a fost sărăcită de lemn de ste­ tare în cel de al doilea plan cinci­ seminţele plantelor agricole, se nuri şi să sc împrăştie. Cele de special amenajate, sub adăpost, dacă prelucrarea lor întîrzie, fo­
care se mîndreşte ţara noastră, jar şi molid, două specii care ne nal, precum şi executarea pe sca­ recomandă să se păslreze în
sînt şi pădurile. Ele constituie oferă material de cea mai bună ră largă ai operaţiunilor de îngri­ condiţiuni optime, pentru ca ele molid se recoltează în lunile oc­ curăţate de ierburi sau pietriş. losirea utilajelor de prelucrare
un izvor important de materii calitate şi cu cele mai multe în­ jire a arboretelor tinere. să nu se strice. In acest scop
prime pentru industria noastră trebuinţări. trebuie ca, imediat după recol­ tombrie, noiembrie şi cel mai Seminţele se aşează în strat de nu se mai poate face raţional.
socialistă, produc lemnul nece­ Tineretul din ţara noastră şi-a tare, fructele să fie descărnate,
sar măreţelor construcţii ale so­ Pentru a curma această stare dat pînă în prezent partea sa de iar seminţele spălate de impuri­ tîrziu pînă la jumătatea luni' numai 5 cm., ca să nu se încin­ Seminţele aripate nu cad din
cialismului, apără culturile a- de lucruri, partidul şi guvernul contribuţie la realizarea acestor tăţi şi zvîntate.
gricole contra • secetei şi solul nostru au luat din timp nume­ sarcini. Astfel, numai în anul decembrie, cele de pin şi larice gă, şi se lopătează, la început de arbori decît tîrziu, după coacere
contra eroziunilor. roase măsuri, destinate să asi­ 1957, el a executat lucrări în­ Seminţele nu trebuie ţinute în
gure condiţiile necesare refacerii semnate, realizînd economii în saci decît numai pe timpul cit în tot cursul trimestrului IV, trei ori pe zi, iar mai tîrziu o- şi pe rînd. Ele se recoltează în
Prezenţa lor reglementează pădurilor distruse şi ameliorării valoare de aproape şase milioa­ durează transportul. Odată ajun­
debitul apelor, micşorînd consi­ arboretelor tinere, în plină dez­ ne Iei. Asemenea rezultate meri­ se la destinaţie, ele se resfiră în Conurile recoltate se aşează dată pe zi. Lopătarea se face cu cursul lunilor septembrie şi oc­
derabil pericolul inundaţiilor şi voltare. In acest scop s-au repar­ torii s-au obţinut şi în primul strat subţire de 5-20 cm., după
purifică aerul, oferind condiţiuni tizat sume mari din bugetul semestru al anului în curs, în felul seminţei. Atunci cînd, din în încăperi uscate, bine aerisite, unelte de lemn, pentru a evita tombrie direct din arbori, cu
deosebit de bune pentru recreie- statului pentru lucrări silvice, care numai tinerii din regiunea anumite motive, transportul lor
rea oamenilor muncii. şantierele de lucru au primit ma­ noastră au participat voluntar la se prelungeşte un timp-mai în­ în strat gros de maximum 20 cm spargerea seminţelor şi pătrun­ mîna sau cu diferite unelte şi se
şinile şi utilajele necesare şi, lucrări în valoare de 645.000 lei, delungat, ele se aerisesc pe par­
In trecut, capitaliştii şi moşie­ folosind experienţa marii noas­ obţinînd economii în sumă dc curs prin lopătare. unde se păstrează pînă cînd se derea micro-organismelor in in­ depozitează peste iarnă în ni­
rii, avizi după bogăţii, au de­ tre vecine, Uniunea Sovietică, 118.058 lei. Aceste succese ne în­
vastat şi distrus în bună parte precum şi rezultatele cercetărilor dreptăţesc să credem că în lunile ..Seminţele diferitelor specii sc duc la uscătorie pentru scoaterea teriorul lor. Nucile, alunele şi sip, adică se stratifică. Aceste
patrimoniul forestier al tării. întreprinse de oamenii noştri de care au mai rămas, sarcinile întrebuinţează fie la semănături
De pe urma lor au rămas în mul­ ştiinţă, s-au executat lucrări de restante pe anul în curs vor fi a- în pepiniere pentru producerea seminţelor din conuri, dezari- castanele se transportă imedial seminţe răsar mai greu, de mul­
te părţi suprafeţe de mii şi mii mari proporţii, aşa cum nicioda­ duse la îndeplinire cu importante puieţilor necesari la împăduriri,
de hectare complect despădurite. tă în trecut nu s-au făcut la noi depăşiri faţă de planul stabilit. fie la semănături directe execu­ parea lor şi îndepărtarea impu după recoltare la depozitele spe­ te ori numai după 2 ani de la se­
O mare parte din ele s-au trans­ în ţară. tate pe suprafeţe goale.
format în terenuri degradate, ne­ Pentru aceasta este în primul rifăţilor. cial amenajate de ocoalele sil­ mănare. Din acest motiv ele au
productive, de pe care apele tran­ O parte din roadele muncii rînd necesar ca tineretul din re­ Şi într-un caz şi în altul, ele
sportă însemnate cantităţi de pă- constructive depuse în acest sec­ giunea noastră să cunoască teh­ trebuie să fie de bună calitate, Seminţele de ienupăr, o altă vice, unde se păstrează pină la nevoie de îngrijiri speciale care
mînt şi pietriş. O statistică făcută tor de activitate încep să se. ara­ nica executării lucrărilor silvice normal dezvoltate, astfel ca ar-
pe baze ştiinţifice acum 10 ani, a te încă de pe acum. Dar, lichi­ de toamnă şi scopul în care ele boretele ce se creează să fie con­ specie de ruşinoase, se recoltea folosire. Deoarece seminţele mari să le pregătească pentru germi­
arătat că în ţara noastră existau darea grelei moşteniri a trecu­ se lac. Vom trece de aceea în stituite din arbori de mare pro­
la acea dată peste un milion şi ju­ tului nu este încă un fapt împli­ revistă, din acest punct de ve­ ductivitate, cu cît mai mult lemn ză în lunile noiembrie-decem- sînt foarte expuse deprecierii, se nare.
mătate de hectare de păduri dis­ nit. De aceea directivele celui de dere, lucrările care sînt de adus de lucru. Ca să îndeplinească a-
truse, a căror refacere era ur­ al II-lea Congres al P.M.R. cu la îndeplinire în trimestrul IV al ceste condiţiuni, seminţele se re­ brie, iar fructele se prelucrează recomandă utilizarea lor imediat In sfîrşit, seminţele de anin
gent necesară. Ea scotea astfel privire la refacerea fondului fo­ anului in curs. coltează numai din arborii cei
în evidenţă modul barbar în care restier şi ameliorarea terenurilor mai frumoşi, fără defecte tehno­ imediat după recoltare. după recoltare şi anume prin care se găsesc, ca şi seminţele
au fost exploatate pădurile în degradate, trasează ca sarcină O primă categorie o formează logice şi de preferinţă din cu­
trecut şi faptul că ţara noastră împădurirea a şase sute mii hec­ lucrările de recoltare a seminţe­ prinsul rezervaţiilor de seminţe, Seminţele foioaselor care Enc­ semănare în pepiniere sau di­ de ruşinoase, în conuri, se obţin
lor. Seminţele forestiere, ca şi constituite în diferite păduri.
litică toamna sînt de mai multe rect în pădure. prin recoltarea conurilor şi scoa­

feluri: Seminţele care se dezvoltă în terea seminţelor din ele.

a) seminţe mari (cu miezul păstăi se scot din învelişul lor O altă categorie de lucrări sil­

mare) cum ar li ghinda, jiru1 prin procedee mecanice. Ele se vice care se execută toamna

castanele, nucile, alunele, ele pot păşiră timp mai îndelungat, sînt lucrările de pepiniere, care

b) păstăi, adică fructele sal­ unu pînă la 2 ani, fără a-şi pier­ se fac cu scopul de-a produce

amului, glădiţei, soforei, etc. de puterea de germinaţie, dacă puieţii necesari pentru plantaţii.

c) sîmburoase, adică sîmburi! se depozitează în încăperi co­ Toamna, în pepiniere, sc pre­

diferitelor fructe ca mărul, pâ­ respunzătoare, aerisite şi uscate. găteşte solul pentru semănăturile

rul, cornul, sîngerul, etc. Sîmburoasele, care se recoltea­ ce se lac imediat sau în primă­

d) seminţe aripate ca ale pal­ ză în general de la arbuşti, sînt vară. Lucrările de pregătire a

tinului de munte şi cîmpie, cat - seminţe îmbrăcate de un înveliş solului constau din arături cu

pinului, frasinului, jiigastrului. cărnos, de multe ori comestibil, tractorul sau cu plugul, desfun­

mojdreanului, etc. in termen de 24 ore de la strân­ dări cu cazmaua la adîncimi cc

e) seminţe aşezate în conuri gere, acest înveliş trebuie înde­ variază între 20-45 cm., nivela­

ca ale aninului. părtat, manual sau cu ajutorul rea solului, greblarea, aşezarea

Fiecare din categoriile de se­ maşinilor de descărnare. îngrăşămintelor chimice sau mi-