Page 87 - 1958-09

nmiMHî. SOCIALISMULUI Pag. 3

OA N ou l m ers a l t r e n u r ilo r

Ó€ m V

O NOUĂ v a la b il d e ia 2 8 s e p t e m b r ie 1 9 5 8

De la uzină n-ai mult de porţie de sută la sută. Acelaşi S o s ir e a ş i p le c a r e a tr e n u r ilo r d in s fa lia S im e r ia

m ers; cale cit să fumezi tihnit lucru se poale spune despre

o ţigară. Şi cind, după ulti­ formare. Urmează să se exe­ Fefcji D is fa n fe p© « a r e S osire P le c a r e O bservaţii
ma casă a drumului ce înso­ cute turnarea betoanelor arma­ ?renurilor c ir c u lă ORA ORA
ţeşte calea ferată, apar stilpii te pentru fundaţii.

de beton Îmbrăcaţi în scinda­ Aspect de adevărată cons­ ................................................. - ........................ 8

ră albă de brad, fără să vrei trucţie oferă in prezent doar Pers. Petroşani — Simeria 0,03 eu loc rezervat
Hunedoara — Simeria 0,14 cu loc rezervat
te întrebi: ce-o fi aici ? curăţătoria. Aici, deja a înce­ »» Arad — Sibiu 0,17
Simeria -- Ilia ' f!
înainte vreme şi nu mai de­ put turnarea stupilor şţ grin­ ii Bucureşti —* Arac) .------ 0,27
Arad — Bucureşti 0,30 cu loc rezervat
parte decît pe la începutul pri­ zilor. Amintim că fundaţiile au >» Simeria — Hunedoara 1,14 1,23
Simeria — Petroşani 1,57 2,05
măverii, era o remiză de loco­ fost turnate in întregime, că Accel. Ilia — Simeria —r 2,20
Accel. Simeria — Arad 3,00
motive, pomi, dealuri mici şi betoanele armate au fost tur­ Mixt. Simeria — Călan .----- E
Pers. Simeria — Teiuş 3,43
un gard. Azi au rămas doar nate în proporţie de 50 la sută, NOUL LOCAL AL SCOLII MEDII DIN LUPENI Petroşani Simeria 3,23 4,46
n Săvîrşin — Simeria 4,55
remiza şi o parte din gard. De cofrajele s-au executat în pro­ Foto. A. R IE G E L H A U P T Teiuş — Simeria —r r
Bucureşti — Simeria »rr»
pomi nici pomeneală, Iar lo­ porţie de 90 la sută, iar în ce Simeria - - Hunedoara -w r
Hunedoara Simeria TT*
cul dimburilor înverzite au fost priveşte armăturile, mai mult Arad -« Simeria — -,__
Teiuş i-, Simeria
luate de altele, negre, mai de jumătate au fost efectuate. Acolo unde se făureşte C. Pers. Călan — Simeria 5,27 5,56
Simeria ^ Deva 5,33
m ici: muşuroaie mari de pă- Urmează zidăria, acoperişul şi H Sim. — Sim. Triaţ 5,42 rrrr
Sirn. Triaj Simeria 5,51
mint ridicate prin munca să­ lucrările de finisaj. După apre­ tt Deva — Simeria 7,05
TT Tt 7,07
pătorilor, Pâmîntul e mereu cierile constructorilor de pe Pers. Hunedoara — Simeria
j C. Pers. Simeria — Arad 0,26 CTTT
scormonit, relieful se schimbă şantier, hala va fi predată încă \ cel ni man H m Simeria — Cluj 6,37
Accel. Simeria — Pelroşani 6,42 T rr
de la o zi la alta. Gropi multe, în acest an. Teiuş — Simeria 6,59
Bucureşti — Cur Lici ,,r
cîteva betoniere, stîlpi plantaţi Ca un lucru nou trebuie a- | Pers. Simeria — Hunedoara
Petroşani — Simeria 8,04
provizoriu şi legaţi unul de al­ mintit faptul că acoperişul a- Sn vo c a b u la ru l h u n e d o re n ilo r a a - zeci de tone de g rin z i şi stîlp i m e ta - }\ 11 Curtici — Bucureşti 8,07
părut cu un an şi m ai bine în ur­ lici au fost unite la o la ltă . H a la lâ n ii- Hunedoara — Simeria 8,24
tul prin fire din care înfloresc cestei hule va fi confecţionat norului are o lungim e de 550 m ., ia r || it Sibiu — Arad
9,16
seara flori de lumină. pe şantier. Pină în prezent, m ă o denum ire n o u ă : B lum ingul. | C. Pers. Arad — Teiuş 9,40
Simeria — Călan
E şantierul noii turnătorii din numărul total de 66 pane A fulţi o rostesc, dar nu toţi îi cu­ locul un de se uneşte cu b lu m in g u l e tt Simeria — Hunedoara 11,29
nosc sem nificaţia. In lunca C ernii s-a la t de 81 m. Pe o s u p ra fa ţă de c îteva Pers. Simeria — Deva
din Călan, şantierul celei mai au fost executate 46. Confec­ Călan — Simeria ,,, , -
Sim. — Sim. Triaj
moderne turnătorii din ţară. ţionarea acoperişului e stânje­ în fă p tu it u n u i din cele m ai im p o r­ h a . se v o r în tin d e n u m a i co n stru cţii C. Pers. Deva — Simeria k ,i-r 13.07
Sim. Triaj — Simeria 13,14
Aspectul faptic oferind prea nită însă de lipsa ţevilor, lu­ tante agregate ale siderurgiei noas­ şi m aşini uriaşe. L am in o ru l propriu-zis V Hunedoara — Simeria 7,54 13,12
tre care poartă denum irea am intită. so poate vedea d e o ca m d ată n u m a i in Simeria — Hunedoara 7,57 13,45
puţine indicaţii referitoare la cru ce pune pe gînduri şi cre­ Pers. Simeria — Ilia 7,59 13,57
Simeria — Teiuş
mărimea lui, la proporţiile lu­ ează posibilitatea întirzierii lu­ Acum , la fiecare două-trei m inute, proiecte şi schiţe, dar oam enii s-au tt Simeria — Petroşani -, - 15,08
un blum de 6 tone de oţel este la ­ prins la întrecere. P rin tr-o m uncă p li­ Teiuş — Arad
crărilor, exceptînd bineînţeles crărilor. m in at. P ro file le nu-şi co ntinuă însă nă de c u ra j şi eroism vo r să -l te rm in e t> — r-r-rf
drum ul prescris pînă la capăt, deoa­ m a i d evrem e. In tim p ce în zon a de Petroşani — Simeria
hala care va adăposti curăţă­ In ce priveşte lucrările de rece „fratele“ blum ingu lui, nu-i gata în c ă lz ir e se lu cre ază la p a rte a m e ta ­ tt Bucureşti — Curtici - __ --,
încă să le prim ească. lică a cuptoarelor şi la lin ia de la m i­ Hunedoara — Simeria
toria, in dorinţa de a cunoaş­ organizare a şantierului, s-a *t Arad — Simeria 8,50 ,t
Şin^ri a — ¦ Hunedoara 9,08
te ceva, eşti obligat să apelezi efectuat instalaţia electrică ex­ C. Pers. Sim. — Sim. Triaj 16,16
Expres ,.-,T 16,20
la proiect. terioară, instalaţia de apă. 10,52 16,23 cu loc rezervat }
11,20 16,32 cu loc rezervat 1
In total vor fi cinci hale: Faptul că lucrările de organi­ B lum ingul produce, dar şantierul nare, dincolo, la celălalt capăt, con­ I ^ erS- 12,43 17,30 1
care-i poartă num ele nu s-a încheiat 12,57-
depozitele de materiale, topi­ zare sînt întirziate, se dato- în că. A lă tu r i de el se co n stru ieşte m a ­ structorii execută fundaţiile. Despre ti h 13,02 ..
rele la m in o r de 650 m m ., care face
rea, turnarea, formarea şi cu­ reşte proiectantului care a m unca ce se desfăşoară pe şantiere I Expres • 7, — 18,01
Mixt. _
răţătoria. Lucrările vor fi „uitat" să trimită proiectul de vorbesc m ai bine cîteva cifre. Pînă a- „_ _

mart şi de acest lucru conving organizare, treaba aceasta ră- | Pers.pa rte d in tre im p o rta n te le c o n s tru c ţii s i- cum s -au ex c a v a t 180.000 m .c. de pă- ,L in 18,25
18,30
dimensiunile. /Un, bunăoară, mînînd pe seama constructo­ derurgice care vor dubla producţia de m în t, au fost necesare 160.000 m .p, de 14.58
oţel a ţă rii. O vizită pe acest şantier
depozitele se vor întinde pe o rului (întreprinderea de con­ îţi oferă m ulte exem ple concludenie cofraje, s-au tu rn a t 111.000 m .c. beton tt __ -, j
despre n ivelu l tehnicii noi şi un bun f
suprafaţă de peste 2.370 m.p., strucţii siderurgice Hunedoa­ p rile j ca să a d m iri lucruri puţin obiş­ şi s-au fo losit peste 1.500 tone oţel C. Pers. 15,50 i
nuite. C unoscîndu-le. nutreşti un sen­ Pers. 16,05 j
lungimea turnării va fi de 60 ra). Urmează ca pe viitor să tim e n t de a d m ir a ţie p entru cei ce dau [beton. Şi în că nu s în t g a ta to a te fu n ­ 16,09 |
ti |
metri, a formării, de asemenea. se construiască drumurile de daţiile.
C. Pers. 1
In total, halele turnătoriei de acces, să se monteze o maca­ k |
n |
lingotiere vor ocupa o supra­ ra turn la turnătoria propriu am enii care lucrează pe acest f
Pers. |
faţă de 8.000 m.p. zisă. |
viaţă la m in o ru lu i de 650 m m . ^şantier sîn t cu adevărat creatori în C. Pers. a
La ora actuală, dat fiind Asigurările primite din par­ meserie. Ei trec z iln ic m ulte exam ene Pers. |
-U
stadiul lucrărilor, şantierul nu tea conducerii şanţierulai. ne grele. lm a g in a ţi-v ă num ai că fiecare |
T rebuie să m ai treacă în că lu n i cofraj are o construcţie diferită, că
impresionează. La depozite s-au îndreptăţesc a spune că lucră-' de zile pînă cînd la m in o ru l de 650 fiecare şurub trebuie fix a t cu deosebită tp ----- ,
va in tra în fu n c ţiu n e , d a r tot ceea ce
săpat 50 la sută din fundaţii rile vor fi efectuate la timp. Cu s-a făcut pînă acum vorbeşte despre tt -—
am ploarea nebănuită a acestei con­
^ şi s-au turnat cca. 25 la sută intrarea în funcţiune a acestei stru cţii. La o în ă lţim e de peste 20 m., C. Pers. ____
oam eni cu calificare specială în tin d
' din betoanele simple. Săpătu­ turnătorii, industria noastră uriaşa um brelă de tablă on du lată , care atenţie, iar distanţa dintre părţile a r­ t> 17,20
va fo rm a acoperişul h a le i. E greu să m ăturii m etalice a betonului trebuie Pers. 17,51
rile ar fi fost mult mai avan­ siderurgică va dispune de o socoteşti cîţi m etri de tablă sînt ne­ 17,52
cesari pentru această lucrare, sau cîte m ă s u ra tă cu m m . M u n c ito rii şi te h n i­ 1 C. Pers. 17,56
sate dacă ar fi existat proiectul turnătorie modernă, de mare cie n ii din c a d ru l g ru p u lu i 3 de ş a n tie ­ jj Expres 18,20

pentru ambele depozite. La to­ capacitate, care va rezolva de­ re al T ru s tu lu i 4 C o n s tru c ţii, şi-au I Pers. - cu loc rezervat

pire şi turnare, toate săpături­ finitiv problema utilajelor de aşum at o sarcină de m are răspundere. ¦

le-au fost efectuate, iar betoa­ turnare. U I I ....................

nele simple, turnate în nro- A . J. Ia r m o n ta to rii au un ex a m e n şi m ai tU

fi 1» ____

greu de trecu t. Astă ia rn ă la o tem ­ 1 C. Pers.

p e ra tu ră de m in u s 10 g ra d e C, echipele Pers. Sim. Triaj — Simeria 19,56 _ ,,,
Hunedoara — Simeria 20,01
\de beton işti au tu rn a t în trei sc h im ­ _

încălţăm inte peste plan |buri fu n d a ţia de la caja degrosisoare. C. Pers. Simeria — Teiuş ___ 20,08
R în d pe rîn d au u rm a t !a lte lu c ră ri Pers. Simeria — Săvîrşin ___ 20,16

106 la sută. im p o rta n te , a lte în c e rc ă ri şi g re u tă ţi. 5 Accel. Simeria — Bucureşti — 20,40 cu loc rezervat
Să trecem în secţia pregătit Ilia — Simeria ou loc rezervat
Cînd am ajuns Ia fabrica de miu Crişan de la secţia tras ? B rig a d a de d u lg h e ri, condusă de M a ­ 1 Pers. Simeria — Călan 20,57 _
încălţăminte „Ardeleana” din feţe. Toţi muncesc. Priceperea şi Se va putea menţine pînă la Curtici — Bucureşti
Alba Iuiia era prin ziua dc 21 îndemînarea însă, îşi spun cu- |tei H o lş m g e r, a executat în tr-u n tim p C. Pers. Cluj — Simeria ___ 21,05
ale acestei luni, începuse deja vîntul. De data aceasta Elena sfîrşitul lunii în frunte ? El 21,53
să se vadă care anume vor îi Bucur s-a situat în frunte. Avea speră. Şi sperăm şi noi. Aşa record cele m ai com plicate co fraje. La Exfţres Simeria — Hunedoara 21,44
fruntaşii. Cel mai bine stătea procedează şi Matei Lidian de Călan — Simeria 21,48 22,0 i
Ia secţia tălpuit şi Geza Ferencz fel ca oam enii lui H o ls in g er au lucrat Pers.
-, ,,
1d u lg h e rii din b rig a d a lu i G h eo rg h e H u - **
(er. C. Pers. 23,01

secţia de finisaj, care avea pla­ o depăşire de 3 la sută. de la finisaj. Toţi muncesc, în­ N um ai în două săptăm îni s-au m on­

nul îndeplinit în proporţie de La secţia ştanţat aceeaşi at­ tregul colectiv. tat cofrajele din zona ferestrăulu i la S o s ir e a ş i p le c a r e a tr e n u r ilo r d in era ta D eva
101,6 la sută. Mai interesant de mosferă. Nicolae Dăian, cunos­ Dorînţa fiecăruia de la fabri­ Prin Făgăraş
arătat sînt însă rezultatele in­ cut ca fruntaş, nu vrea ca în a- cald, lu crare care necesita m ai bine de Pers. Arad — Sibiu 0,02 0,04
dividuale. Paraschiva Scliian, de ceastă lună să fie întrecut. In ca de încălţăminte „Ardeleana” o lună de zile. Pentru m unca lor m erită n Simeria — Ilia 0,47 0,48
la secţia croi a muncit cel mai aceeaşi perioadă depăşise planul din Alba Iuiia este aceea de a toate laudele fie ra rii betonişti din echi­
bine în această perioadă. Cine cu 4 la sută. Lucra de zor. confecţiona cît mai multă în­ pele lui N a g y sau G heorghe lo an care Accel. Biicureşti — Arad 1,33 1,35
spune acest lucru ? Rezultatele. Pînă la sfîrşitul lunii mai sînt călţăminte pentru oamenii mun­ Arad — Bucureşti 1,43 1,45
In dreptul numelui ei, scrie : în­ atîtea zile şi de...mai sînt şi al­ cii. Şi reuşesc. Este un fapt care au e x ecu tat m u lte lu c ră ri de c a lita te şi tt Ilia — Simeria 3,05 3,06
deplinit planul în proporţie de ţii pricepuţi. Dar ce face Septi- merită a fi arătat. în ain te de term en. Simeria — Arad 3,54 . 3,56
Pers. Săvîrşin — Simeria 5,14 5,16
nerale, etc. In sol se iac semănă­ Pentru a evita aceasta este V . A. Pe m arele şantier lucrează sute de Arad — Simeria 6,17 6,19
turi cu diferite specii forestiere, necesar ca la scoaterea puieţi lor o a m eni şi în fie c a re zi se în tîm p lă ii Simeria — Deva 7,22
de preferinţă cu esenţele ale că­ să se respecte întocmai instruc­ rele Lymantria dispar, care a- Deva — Simeria „
ror seminţe se depreciazâ uşor ţiunile în vigoare ale M.A.S. tacă frunzele stejarului şi ale tt Simeria — Arad r .-.n
peste iarnă şi care s-au arătat pomilor roditori, etc. Bucureşti — Curii.I 7,47
mai sus. Semănăturile se Iac în Puieţii se plantează în gropi ceva nou. H a la de m aşini nr. 1 are o it Curtici — Bucureşti 8,22 8,23 1
rînduri grupate cîte două, la dis­ cu dimensiunile de 30/30/30 cm., Acestea ar fi, pe scurt lucră­ lu n g im e de 100 m. ia r lu c ră rile sînt Arad — Teiuş 9,26 9,28
tanţe de 15 cm. unul de altul. care se fac în teren pregătit rile silvice cele mai importante H Sibiu — Arad 11,06 11,08 Prin Făgăraş
Intre grupele de rînduri se lasă desfundat la o cazma, pe tăblii ce sînt de executat în regiunea ia v a n s a te . P e n tru te rm in a re a el m a i re ­ li Simeria — Deva 12,39 12,4! *
!31 cm., sau 55 cm., după cum de 2/2 m„ sau 3/3 m„ sau pe noastră în campania de toamnă. Pers. Deva — Simeria 13,25 13,27
întreţinerea culturilor se va face vetre de 60/80 cm., mobilizate pede, s-au g ă s it, noi m etode şi procedee. Expres Simeria — Ilia 14,14
manual sau mecanizat. cu săpoiul, sau în -sol arat cu Spre deosebire de alte sectoa B unăoară, inginerul Ion Scutaru şi Teiuş — Arad 15,33
plugul. re de activitate, silvicultura lu­ dulgherul Gheorghe Huter, au adaptat it Arad — Simeria ____ 16,39
Semănăturile se acoperă cu un crează cu termene mari, de zeci şi c o n fe c ţio n a t un in te re s a n t pod r u ­ Bucureşti — Curtici !7,51
strat protector de muşchi, frunze La plantare, pămîntul, pe mă­ şi chiar sute de ani. De aceea la n t t u a ju to ru l c ă ru ia lu c ră rile se e- Pers. Simeria — Săvîrşin 16,37 18,02
moarte sau paie, pentru a le sură ce se aşează în gropi, se şi rezultatele muncii unei gene­ Ilia — Simeria 17,48 18,13
feri de îngheţ peste iarnă. îndeasă bine pe lîngă rădăcini, raţii se pot vedea numai după ti Curtici — Bucureşti 18,00 20,35
astfel ca acestea să-şi poată ex­ timp îndelungat. Ele constituie 18,11 20,40
Culturile tinere de răşinoase trage apa din sol imediat după un titlu de laudă şi un motiv xecută m ai repede şi m ai bine. E im ­ ii 20,33 21,32 |
se muşchiază, adică între rându­ plantare. Acest amănunt are o de înaltă satisfacţie morală pen­ posibil să vizitezi şantieru l lam in o ru ­ 20,38 1
rile de puieţi se aşează muşchi, mare importanţă, fiind hotărîtor tru cei care, după mulţi ani, tre- lui de 650 m m . fără să nu în tiln e ş ti ii 21,30
pentru a le feri de descălţare, ta asigurarea reuşitei lucrărilor. cînd printr-o pădure în plină pe In g in e ru l M a r k H e in z , şeful g ru p u ­ I
fenomen care se produce din dezvoltare, pot spune cu mîndrie lui de constructori. El e m ereu prin tre ii I
Unele specii forestiere, cum ar că au lucrat la înfiinţarea ei. oam eni, cercetează calitatea lucrărilor
Nu e puţin lucru să poţi arăta se co nsu ltă cu m a iş tri, dă in d ic a ţii şl ii I

Expres
Pers.

a ju tă . Expres

k

îte nu se pol scrie de pe acest

Ş a n tie r. A colo se r e a liz e a z ă cel

m ai m are lam in or de profile din oţel agitaţie

O tînără brigadă artistică deal ţării, iar oamenii îl înfăptuiesc cu

succes.

I. O L TE A N U

cauza îngheţului şi dezgheţului fi stejarul, fagul şi bradul, se urmaşilor rezultatul strădaniilor în valoare de 21.750 lei. De ase­ La căminul cultural din co­ punctele din program prin care Traian Contan, eleva Adriana
repetat. Tot toamna se scot din introduc mai uşor prin semănă­ tale din tinereţe, lată de ce mun­ menea raionul Brad, antrenînd în muna Şibot activează, cu bune au fost criticate unele aspecte Vizitiu de la cursul seral al şco­
pepiniere puieţii de foioase ce turi directe de toamnă, decît ca pentru propăşirea pădurii nu lucrări 2.180 tineri a economisit rezultate, o brigadă artistică de negative de pe raza comunei Ş i­ lii medii din Cugir, felcera co­
se plantează în acest anotimp. prin plantaţiuni. aduce numai un.folos material 21.520 lei, iar raionul Ilia, or- agitaţie. Responsabilul brigăzii bot — tărăgănarea construirii munei Şibot, Mioara Cernat, ti­
Aceasta este o operaţie delicată imediat, ce se poate aprecia în ganizînd lucrări cu 708 tineri a şi principalul autor al reperto­ unui pod între Şibot şi Balomir, neri muncitori şi ţărani munci­
care trebuie făcută cu multă gri­ Ghinda se seamănă în rînduri bani, ci reprezintă şi o punte de realizat 20.098 Iei economii. riului acestei brigăzi e tînărul nefuncţionarea băii comunale, tori. In cadrul brigăzi' artistice
jă, astfel ca' rădăcinile puieţi- pe tăblii mobilizate. In acelaşi legătură între oameni şi frumuse­ muncitor Dumitru Nicolau. Deşi proasta deservire şi dezinteresul de agitaţie activează şi o echi­
lor să nu se zdrelească prin mod se seamănă şi jirul. Semin­ ţile naturii, un mijloc de a-i e- Munca şi eforturile depuse de brigada artistică de agitaţie din faţă de condiţiile igienice din pă de dansuri populare, condusă
ţele de brad se seamănă pe mu­ duca în spiritul respectului pen­ aceste trei raioane U.T.M. tre­ Şibot nu depăşeşte un an de la bufetul satului Şibot, comporta­ de acelaşi indemînatîc şi price­
scoatere. Nu trebuie uitat că ori­ şuroi la adăpostul unui acoperiş tru pădure, care astăzi constituie buie să constituie un imbold şi înfiinţarea sa, ea cunoaşte suc­ put instructor, tov. Dumitru Ni­
ce rană, oricît de mică pe rădă­ protector care să ferească puie­ un bun accesibil în egală mă­ pentru raioanele rămase în ur­ cese prin care s-a afirmat in nu­ rea nedemnă a unor spectatori colau.
cinile puieţi lor, reprezintă o ţii de insolaţie. sură pentru toţi oamenii mun­ mă, a căror datorie este să-şi meroase ocazii pe scenele cămi­
poartă de intrare pentru micro­ cii. lichideze restanţele pînă la sfîr­ nelor culturale din împrejurimi, pe timpul reprezentaţiilor artis­ Faţă de rezultatele obţinute
Toamna se mai fac şi unele şitul anului. Acest obiectiv va fi fapt care a făcut ca brigada să tice de la căminul cultural etc. pînă acum, pentru calitatea in­
organisme, care infectează şi lucrări de îngrijire a arborete- Apar de aceea cu atît mai re­ cu atît mai uşor de realizat, cu fie solicitată şi aşteptată cu — au făcut ca brigada artistică terpretării programului, briga­
distrug plantele tinere, foarte lor tinere, cum ar fi degajările marcabile succesele în munca de cît va exista o colaborare mai multă încredere şi prin alte lo­ da artistică de agitaţie din Şibot
sensibile la atacurile diferiţilor de ierburi, etc. De asemenea se refacere a pădurilor, înregistra­ strînsă între comitetele raionale calităţi. de agitaţie să-şi îndeplinească in va participa în ziua de 5 oc­
dăunători. Plantarea puieţi lor repară potecile de acces în pă­ te în cursul primelor trei tri­ U.T.M. şi ocoalele . silvice din bună măsură misiunea. tombrie la faza raională a fes­
răniţi, micşorează considerabil dure, se fac garduri de lemn, mestre de unele raioane din re cuprinsul raionului respectiv.
Demn este de remarcat şi
calitatea lucrărilor, majorînd pre­
faptul că din componenţa bri­

găzii artistice de agitaţie fac

ţul lor de cost prin faptul că garduri vii, se sapă şanţuri pe giunea noastră. Astfel raionul In g . T U D O R .MORAR IU Ieşirile organizate la Balomir, parte şi cadre didactice, ca di­ tivalului tineretului de la Orăş-

fac necesare plantaţiuni ulteri­ liziera pădurilor, se strîng şi se Alba, mobilizînd un număr de Direcţia silvică a regiunii Vinerea, Cioara, Tărtăria, de rectorul scolii elementare de 7 tie.

oare în complectare. distrug ouăle depuse de flutu­ 2.260 tineri, a realizat economii Hunedoara două ori la Aurei Vlaicu, cit şi ani, tov. Liviu Bonţa, profesorul G IL L.