Page 88 - 1958-09

Pag. 4 ppriMUL 'soaiA r.rsM n rm Mr. 1174

Hemopanduiu! guvernului Hi. Romîne juilLmeLs ş llr i • xU&meba şîxpl • xUlimel© şjuri * ştiri

cuprivirelaconvocareaunei conferinţe
aexperţilor in problemaprefnfîmpinării

unui atac prin surprindere

După cum s-a anunţat în ziua de 15 septembrie a. c., gu­

vernul U.R.S.S. a adresat o notă guvernului S.U.A., prin care

a propus convocarea la Geneva a unei conferinţe a experţilor din

S.U.A., Marea Britanie, Franţa, Belgia, U.R.S.S., Polonia, Ce­ IN ALGERIA din Adunarea i e r n i i i 0. 1. P.iap@rlsi! cMiisicl ecM@miceO.MJ.

hoslovacia şi Romînia, care să elaboreze în decursul unei peri­ Referendumul pcsilm Eiir@pa

se desfăşoară într-o GENEVA 26 (Agerpres). — pidă şi multilaterală a econo­
oade scurte recomandări privind măsurile pentru preîntîmpinarea atm osferă DEZBATERILE
de teroare
unui atac prin surprindere.
P A R IS 25 (A g erp res). — A zi a în ­
In ziua de 25 septembrie a. c. au fost invitaţi la Ministe­ ceput pe te rito riu l A lge rie i referen du­
mul asupra noii c o n s titu ţii:
rul Afacerilor Externe al R. P. Romîne ambasadorii U.R.S.S.,
D e s c riin d a tm o sfera în c a re are ioc
R. Cehoslovace şi R. P. Polone, ministrul Marii Britanii, însăr­ referendum ul, corespondenţii agen­ După cum anunţă agenţia Uni­ miei acestor ţări.
ţiilo r de presă occidentale subliniază
cinatul cu afaceri al Belgiei şi însărcinaţii cu afaceri ad-interim că în A lg e ria dom neşte te ro a re a . „ I n ­ ted Press International, ultimul Raportul comisiei economice NEW YORK 26 (Agerpres). ministrul de Afaceri Externe al
tr-o atm osferă apăsătoare, plină de buletin al comisiei economice O.N.U. arată că in această pe­
ai S.U.A. şi Franţei, cărora li s-a înmînat un memorandum cu- te am ă , a le g ă to rii m u s u lm a n i se pre­ O.N.U. pentru Europa, cuprinde rioadă a existat in ţările vest-eu- — In şedinţa din după amiaza Islandei, care a luat apoi cu­
zintă azi în fa ţa u rnelor“, scrie cores­ raportul comisiei asupra econo­ ropene o tendinţă simţitoare con­
prinzînd punctul de vedere al guvernului Republicii Populare Ro­ pondentul agenţiei -Associated Press, miei ţărilor europene in cursul tinuă către reducerea activităţii zilei de 25 septembrie au conti­ vîntul, s-a ocupat de problema'
care a d a u g ă : „ D a c ă se v o r ab ţin e de anului 1957 şi a primei jumă­ economice, exprimată prin scă­
mîne, în legătură cu această problemă, pentru a fi adus la cunoş- la vot, m usulm anii riscă represiuni tăţi a anului 1958. derea investiţiilor şi a comen­ nuat dezbaterile generale în A- apelor teritoriale în lumina con­
din partea trupelor franceze. Com an­ zilor. Raportul consideră că a-
U tinţa guvernelor respective. In memorandum se arată urmă­ danţii trupelor franceze au dat ordin Raportul subliniază că in a- ceastă tendinţă negativă a in­ dunarea Generală a O.N.U. flictului dintre Islanda şi An­
celor 500.000 m em bri ai forţelor a r­ ceaştă perioadă economia ţări­ vestiţiilor în industrie va con­
toarele: m ate fran ceze din A lg e ria să cîş tig e tinua şi în lunile viitoare. Primul a luat cuvîntul Richard glia. El a protestat energic înn
„Guvernul Republicii Populare Romîne consideră că adop­ bătălia pentru referendum . Rebelii (a - lor socialiste a înregistrat o dez­
ceasta este denum irea pe care cores­ voltare continuă. In majoritatea Raportul subliniază reducerea Casey, ministrul de Afaceri Ex­ potriva măsurilor militare luate
pondentul a g e n ţie i m a i sus m e n ţio ­ acestor ţări, subliniază buleti­ schimburilor comerciale între
tarea unor măsuri eficace pentru prevenirea unui atac prin sur- nate o dă p atrioţilor algerieni care nul, anul acesta se va depăşi ţările vest-europene în cursul terne al Australiei care, ocupîn- de Anglia' care caută să împie­
luptă pentru eliberarea n aţio nală — ¦ aţii creşterea prevăzută prin ultimului trimestru al anului
prindere al unui stat împotriva altor state ar constitui un aport N .R .), declară că acest ordin ai co- planurile anuale respective pe 1957. O reducere puternică a vă­ du-se de situaţia din Extremul dice Islanda de a-şi exercita în
m a n d a m e n iu iu i fra n c e z în s e a m n ă că 1958 cit şi creşterea medie pe dit comerţul dintre aceste ţări
' însemnat la destinderea internaţională şi la evitarea unui nou a le g ă to rii v o r fi duşi cu fo rţa în ca­ 1957. îmbunătăţirea continuă a şi Statele Unite. In primul tri­ Orient, s-a situat pc aceeaşi po­ mod exclusiv drepturile de pes­
m io an e la urne şi vo r fi s iliţi să aprovizionării industriei cu ma­ mestru al anului 1958 volumul
război. Aceasta cu atît mai mult cu cit continuarea cursei înar­ voteze „ D a “. terii prime şi energie electrică, importurilor statelor vest-euro­ ziţie ca Statele Unite contestînd cuit în limita fixată la 12 mile
arată buletinul, constituie unul
mărilor, existenţa bazelor militare ale unor puteri occidentale pe Corespondentul citează in continuare din cei mai importanţi factori pene din S.U.A. a fost cu 600 dreptul legitim al R. P. Chineze, de coastă şi a cerut Adunării
declaraţiile unui ofiţer fra n c e z ' care a care fac posibilă creşterea ra-
teritoriul altor ţări, crearea dc către forţele agresive a unor fo­ spus de sch is: „Fireşte că veţi vedea de milioane dolari mai mic de- de a-şi elibera propriul ei teri­ Generale să ia măsuri fără a
numeroase cazuri în care soldaţii
care de încordare în diferite părţi ale lumii produc în prezent o cît cel din perioada corespunză­ toriu de rămăşiţele clicii ciankai- mai aştepta convocarea unei a
fran cezi v o r îm p in g e pe m u s u lm a n i toare a anului 1957.
creştere simţitoare a pericolului unui nou război. cu forţa la vot“ . şiste. De asemenea, în ce pri­ doua conferinţe internaţionale
veşte problema dezarmării Ca­ asupra legilor mării.
Studierea de către o conferinţă de experţi a chestiunilor Corespondentul citează apoi decla­

>> tehnice legate de preîntîmpinarea unui atac prin surprindere, sey a sprijinit propunerile ame­ Jans Otto Krag, ministrul de

va trebui să ducă Ia elaborarea unor recomandări calificate care ricane care refuză să accepte Afaceri Externe al Danemarcei,

să servească drept bază pentru adoptarea unor hotărîri cores­ dezarmarea nucleară. Casey a a sprijinit propunerea Islandei
căutat să minimalizeze pericolul ca Adunarea Generală să se o-
punzătoare. Conferinţa recent încheiată în problema detectării radiaţiilor atomice rezultat de cupe de urgenţă de problema
pe urma experienţelor cu arma extinderii drepturilor de pescuit
exploziilor atomice a constituit un exemplu pozitiv, dovedind u- termonucleară. dincolo de limita „tradiţională“

tilitatea unei astfel de conferinţe de experţi.

Desigur că, pentru a-şi atinge scopul, conferinţa experţiioi

în problema prevenirii unui atac prin surprindere va trebui să Sidney Smith, ministrul de Afa­ de trei mile. In ce priveşte pro­

ţină seama de interdependenţa măsurilor de control şi de dezar­ ceri Externe al Canadei, s-a situ­ blemele Extremului Orient, re­

mare, de necesitatea de a nu prejudicia posibilităţile de apă­ at pe aceeaşi poziţie falsă în ce prezentantul Danemarcei a de­

rare a statelor. Agravarea situaţiei economice priveşte drepturile inalienabile clarat că „China ar trebui să tie
ale R. P. Chineze asupra teri­ reprezentată . în O.N.U. de gu­
5 După părerea guvernului romîn, conferinţa va trebui să a- toriilor sale încă ocupate de cian- vernul de la Pekin“.
jungă Ia elaborarea unor Tecomandări privind adoptarea de mă­ kaişişti şi a preconizat că in A hiat apoi cuvîntul Avram
din tarile America Latine
suri treptate de preîntîmpinare a unui atac prin surprindere,

paralel cu realizarea de progrese în domeniul dezarmării şi al cazul cînd negocierile de la Var­ Bunaciu, ministrul de Afaceri
şovia' dintre S.U.A. şi China nu Externe al R.P.R. După cuvîn-
ţ întăririi încrederii reciproce între state. Nu încape îndoială că uri NEW YORK 26 (Agerpres).— ca Argentina, Brazilia, Colum­ ar duce la un rezultat pozitiv tarea reprezenîantului romîn, şe­
Inir-un amplu articol consacrat bia, Peru şi Mexic“. problema să tie adusă în fala dinţa a luat sfîrşit. Dezbaterile
) asemenea rezultat pozitiv poale fi obţinut dacă toţi participau- situaţiei din ţările Americii La­ Consiliului de Securitate. generale continuă în şedinţa din
tine, ziarul „New York Times“ Autorul articolului îşi expri­ dimineaţa zilei de 26 septembrie.
\ ţii vor fi călăuziţi de intensele păcii şi securităţii iniernaţio- atrage atenţia asupra dificultă­ mă părerea că dificultăţile eco­ , Gudmundur Gudmundsson,
ţilor economice din aceste ţări. nomice reprezintă „unul dintre
> nale. cei doi factori importanţi care

I Guvernul Republicii Populare Romîne îşi exprimă deplinul

> său acord cu privire la propunerile cuprinse în nota sus men-

l ţionată a guvernului U.R.S.S. şi, in ceea ce îl priveşte, este gata raţiile unui intelectual m usulm an care „Cauzele dificultăţilor economi­ stingheresc relaţiile dintre ţă­ O dezminţire a delegaţiei
> ca, în cazul cînd va îi invtat, să participe la conferinţa exper- ş i-a e x p rim a t c o n v in g e re a că „în n u ­ ce, scrie ziarul, sînt numeroase rile Americii Latine şi Statele
) ţilor şi să-şi aducă întreaga contribuţie la succesul ei”. dar două dintre ele au o im­ Unite“.

Şetii misiunilor diplomatice cărora Ie-a fost înmînat memo- meroase regiuni trupele franceze vor portanţă covirşitoare. Declinul „U,n simbol al acestor dificul­ Ü. R. S. S. la O. N. U.
economic din S.U.A. şi o oare­ tăţi, scrie ziarul, este călătoria
randumul an declarat că îl vor transmite guvernelor tor. face uz de am en inţă ri.

care supraproducţie au fost ur­ istorică întreprinsă în luna mai N E W Y O R K 26 (A g e rp re s ). — TA S S G rom iko, m inistru l A facerilor Externe

Activitatea complotistă R ep rezen ta n ţi ai F.N.L. p ro te ste a ză mate de o scădere a preţurilor în America de sud de vicepreşe­ a n u n ţă : La 25 septem brie delegaţia al U .R .S .S . şi S e lw y n L lo y d , m in is tru l
mărfurilor. Majoritatea ţărilor dintele Nixon. Ostilitatea pe ca­ U .R .S .S . la cea de-a 13-a sesiune a A facerilor Externe al M a rii B ritanii,

a ambasadorului îm potriva efectu ării referendum ului din America Latină trăiesc, de re a intimpinat-o a constituit o A dunării Generale a O .N .U ., a o rg a n i­ acesta din urm ă ar fi abordat proble­
în A lgeria pe urma exporturilor de produse lovitură grea pentru americanii zat o conferinţă de presă în cadrul ma eveniualei convocări a unei con­
american In Indonezia agricole şi minerale. In Brazi­ din nord şi chiar Nixon a tras căreia s-a dat citire urm ătoarei decla­ ferinţe a m in iş trilo r A facerilor E xter­
TOKIO 26 (Agerpres). — La cratice a Franţei. Guvernul fran­ lia, Columbia şi ţapiţe Americii unele învăţăminte... El a înţeles raţii : ne pentru a discula s itu a ţia din Ex<
DJAKARTA 26 (Agerpres). 25 septembrie a avui loc la To­ cez, se spune în declaraţie, a centrale, de pildă, cafeaua asi­ că politică care constă în a con­ trem ul O rient şi că m inistrul A face­
TASS anunţă-: Ziarul „Bintang kio o conferinţă de presă orga­ intensificat şi mai mult presiu­ gură trei sferturi din încasă­ tribui la menţinerea la putere a in articolul lui Joseph Lesh, apărut rilo r E xtern e ai U .R .S .S . ar fi av u t
Timur“ atrage atenţia asupra nizată de reprezentantul perma­ nile asupra poporului algerian rile de devize străine. 14 din cele dictatorilor a provocat resenti­ în ziarul „N e w Y ork Post" din 25 o a titu d in e fa v o ra b ilă fa ţă de această
activităţii ’ambasadorului S.U.A. nent al Frontului naţional de e- şi intenţionează să silească în 20 de ţări ale Americii Latine mente şi puternice nemulţumiri“. septem b rie se a ra tă că în c a d ru l :n - propunere.
in Indonezia, Johns, care se a- depind de fapt în mare măsură tîln irii din 23 septem brie dintre A. A

inestecă in treburile interne ale iiberare din Algeria. Reprezen­ prezent pe algerieni să voteze de vînzarea căţelei şi deşi scă­ D ele g aţia U .R .S .S . consideră nece­

ţării. Intrind în legătură cu tantul algerian a dat citire u- pentru constituţia franceză. De derea preţului este poate o feri­ S.U.A. nu-şi vor reduce sa r să d e clare că in c a d ru l în t iln ir ii
fruntaşii politici indonezieni, nei declaraţii în care sînt con­ aceea Frontul naţional de elibe­ cire pentru gospodinele ameri­ m ai sus m en ţio n ate a m in iş trilo r A -

Johns încearcă să schimbe hotă- damnate planurile imperialişti­ rare a Algeriei protestează, cu cane, ea provoacă o gravă în­ sau retra g e trupele din R.F.G. fa cerilo r E xterne ai U .R .S .S . şi M a rii
rîrea autorităţilor indoneziene lor francezi de a impune po­ hotădre împotriva efectuării re­ cordare şi constituie o mare ame­ B ritan ii, problem a unei conferinţe a
cu privire la interzicerea în u- porului algerian participarea la ferendumului în Algeria şi este ninţare pentru regiunile de la — O declaraţie a Pentagonului — m in iş trilo r A fa c e rilo r H xiern e nu a
nele provincii a unor' partide încredinţat că poporul Algeriei sud de Rio Grande. fost de loc rid ic a tă şi, prin urm are,

implicate la rebeliune. Ziarul referendumul în problema adop­ nu va participa la acest refe­ Chile datoreşte cuprului 60 la WASHINGTON 26 (Ager­ tie retrase din R.F.G. in viitorul nu a fost .discutată şi nu putea ii
sută din veniturile sale din ex­ pres). — După cum anunţă a- apropiat sau mai depărtat. discutată. D in aceasta rezullă că infor­
leagă de asemenea de această tării noii constituţii antidemo­ rendum. porturi, dar cuprul a scăzut de genţia Associated Press, un pur­ m aţia ziarului „N ew York Post" c-!e
la 55 de cenţi livra in momen­ tător de cuvinf al Pentagonului In continuare purtătorul de o văd ită născocire.
activitate a diplomatului ameri­ tul războiului din Coreea la mai întrebat dacă este adevărat că cuvînt a spus că menţinerea tru­
can rezoluţia josnică a partidu­ Cine îl sprijină pe De Gaulle puţin de 25 de cenţi. Bolivia se pregăteşte o reducere a efec­ pelor americane in Germania Anglia îşi întăreşte
occidentală se încadrează în pro­ forţele maritime militare
lui Maşumi, care cere exclude­ trăieşte de pe urma cositorului, tivelor trupelor americane din gramul N.A.T.O. şi că întărirea
iar veniturile petrolifere ale Ve- din Extremul Orient
rea din parlament a deputaţilor PARIS 26 (Agerpres). — In- leag felul in care forţele reac­ nezuelei s-au redus din cauza Germania occidentală, a dezmin­ armatei vest-germane ar putea
stocurilor excedentare de petrol. să atragă după sine doar ceda­ S ID N E Y 25 (A g e rp re s ). — A genţia
comunişti. tr-un interviu acordat ziarului ţionare au acţionat şi motivele ţit acest lucru. El a declarat că rea anumitor sarcini, iar nu re­ F ran ce Presse an un ţă că lordul S el-
: Activitatea lui Johns este în­ „Le A4onde“ una din căpeteniile care le-au determinat să-l adu­ Intrucit toate aceste ţări tre­ tragerea sau reducera efective­ kirk, m inistrul englez al M a rin e i, care
dreptată spre apărarea rebelilor rebelilor din Algeria, Alain de că pe De Gaulle la putere. Se­ buie să importe utilaj capital şi nu există nici un plan ca tru­ lor trupelor de ocupaţie.
Serigny, director al ziarului ul- rigny a declarat: „Toată lumea chiar alimente şi intrucit prin
exporturi ele abia îşi acoperă pele de ocupaţie americane să
dinăuntrul şi din afara parla­ trareacţionar „L’Echo d’Alger“ ştie că eram adeptul lui Petain. necesităţile proprii, scăderea pre­
ţurilor mărfurilor înseamnă cri­
mentului şi spre răsturnarea ca­ şi membru al aşa-numitului „co­ Mizez insă pe cartea generalu­ za. Aceste crize economice au
agravat la rîndul lor tendinţele
binetului Djuanda cu ajutorul mitet de salvare publică din Al­ lui De Gaulle şi sper că nu voi

provocărilor adepţilor săi. geria — Sahara“, a dat în vi- ti decepţionat. Am lansat apelul Criza regim ului dictatorului Batista tse află în prezent în Australia, a de-
« la ra t că A n g lia îşi în tăreşte forţele
că'tre generalul De Gaulle (de a

conducerii P.C. ItalianDeclaraţia forma guvernul în luna mai' — NEW YORK 26 (Agerpres). cas“ a publicat cuvîntarea lui m aritim e m ilitare din E xtrem ul O rient.
N.R.) numai după informaţiile Ziarul „Diario de las Americas“ Ramon Prendes, un conducător Flota engleză din E xtrem ul O rient va

în legătură cu referendumul din Franţa precise pe care mi le-a furnizat

Soustelle cu privire la intenţiile inflaţioniste existente care au care apare la Miami (statul Flo­ al tineretului cubanez, care cri­ avea curînd două purtătoare de av ioa­
rida) a publicat o ştire trans­ tică vehement Statele Unite pen­ ne, p a tru c o n tra to rp ilo a re , şi şase fre ­
lui De Gaulle în Algeria“. I devenit foarte serioase in ţări gate de ultim ul tip.
misă din Havana în care se a- tru ajutorul in armament acor­
R O M A 26 (A g erp re s). — Condu­ a obţine înfăptuirea reform elor nece­ Scăderea importurilor americane rată că generalul Francisco Ta- dat dictatorului Batista.
cerea P artidu lui Com unist Ita lia n a sare în vederea lichidării bazelor pen- provoacă pagube economiei ausíraliene bernilla, şeful statului major al
dat pu blicităţii o declaraţie în care iru re n a şterea ' fa scis m u lu i şi de a asi­
se spune p rin tre a lte le : „ In preajm a gura unitatea necesară tuturor forţele forţelor armate cubaneze, a con- j

populare şi democrate. vocat comandanţii militari pen­

referendum ului din F ra n ţa , conducerea C olaborarea dintre com unişti, socia­ SIDNEY 26 (Agerpres). — In liană decît cu 7 ani în urmă. tru a le explica „criza serioasă“ D U M IN IC Ă 28 S E P T E M B R IE 1958
P artidului Com unist Ita lia n consideră lişti şi toţi dem ocraţii ad evă raţi consti­ „Reducerea cererii americane in care se află regimul dictato­
de d atoria sa să atrag ă atenţia tutu­ tuie prim a condiţie pentru în d ep lin irea parlamentul australian au a- rului Batista ca urmare a „în­ SPKCTACOLE CINEMATOGRAFICE
ror oam enilor m uncii italieni asupra acestei s a rc in i u rg e n te . T re b u ie să ne vut loc joi dezbateri aprinse în pentru lîna noastră, se spune cordării care domneşte în raidu­
prim ejdiei reprim ării libertăţii poporu­ dăm m ai lim pede seatna de aceasta legătură cu hotărîrea Statelor în încheierea articolului, a fost rile trupelor guvernamentale“ D E V A : Facerea lum ii; S tartu l tin e­ T a ifu n la N a g asak i; IL IA : G azul dr.
lu i fra n c e z şi as u p ra co n se cin ţelo r pe în leg ătu ră cu pericolul care s-a iv ii Unite de a reduce cu 20 la sută unul din principalii factori care după recenta ofensivă a forţelor reţii ; P E T R O Ş A N I : Pom işorul fer­ Laurent; S IM E R IA : M azurca dragos­
care în frîn g e re a dem ocraţiei în Fran ţa şi să a tra g e m la lu p ia pe n tru lib e r­ importurile de zinc şi plumb, au dus la scăderea preţului lînii insurgenţilor de sub comanda m ecat ; B alada v o in ic u lu i; B R A D : tei ; L O N E A : O fiţe r pentru o zi ; B A R U
a r putea s-o aibă pentru ţara noastră. tate, pe n tru pace şi p rog res fo rţe le să­ ceea ce va reprezenta pentru şi la reducerea veniturilor noas­ lui Fidel Castro. Tabernilla a Cazul dr. Laurent; A L B A [U L IA : Trei M A R E : Don Q uichotte; Z L A T N A : Zboa­
nătoase ale lum ii catolice, oam enii so­ Australia o pierdere de aproxi­ tre provenite din export, ceea amintit de asemenea de „încer­ în tîm p lă ri; S E B E Ş : Fem eia zile i; H A ­ ră cocorii; T E IU Ş : G odzila;' A P O L D U
D e Ia începutul lo vitu rii de stat fas­ cial dem ocraţi şi masele celor fără mativ 18 milioane de dolari. ce periclitează în mod serios ni­ cările de răscoală“ ale trupelor ŢE G : Serenada m exicană; 0 R A Ş T IE : D E S U S ; Sciuscia.
ciste din 13 m ai din A lgeria, com uniş­ p a rtid “ . velul nostru de trai“. guvernamentale.
tii au s u b lin ia t e n e rg ic sensul şi sco­ Răspunzând numeroşilor de­
purile ofensivei reacţiunii îm po triva po­ In în ch e ierea d e c la ra ţie i se a r a iă că putaţi care l-au interpelat în a- Ziarul „Diario de las Ameri­
porului francez. Evenim entele ulterioa­ „ re a c ţio n a rii şi fa sciş tii în c e a rc ă să ceastă chestiune, ministrul ad-
re au a r ă ta t cît de ju stă şi oportu nă revină la putere în tr-o situaţie in ter­ interim al Gomerţului, A. Town- M işcarea grevistă SELECŢIUNI DIN PROGRAMUL DE RADIO
a fo st ch em are a ia lu p tă la n s a tă de naţională profund schim bată, într-un Iey, a anunţat că guvernul aus­
com unişti“. tim p cînd im perialism ul este supus tralian va trimite emisari în Re­ din industria americană de automobile P ro gram ul 1 : 7,40 M e lo d ii populare pentru fa n fa ră ; 8,20 E m isiune litera ră ;
unor lo vitu ri hotărîte, în tr-u n tim p publica Populară Chineză, Japo­ ro m în e ş ti; 8,00 E m isiune pentru co­ 9,00 C oncert de d im in eaţă ; 10,00 R e­
Conducerea P artidului Com unist ita ­ cîn d lu m ea so c ia lis tă şi m işca rea de nia şi Hongkong pentru a duce NEW YORK 26 (Agerpres). ţumirii muncitorilor. Sindicatul pii ; 8,30 G hid m u z ic a l; 9,00 Teatru vista presei s tr ă in e ; 10,50 F e s tiv a lu l
lia n „ch eam ă pe a c tiv iş tii p a rtid u lu i să eliberare n a ţio n a lă obţin m ereu noi tratative în vederea stabilirii ţi­ care in prezent duce tratative la m icrofo n pentru c o p ii; 10,20 E m i­ Enescu în oraşele, şi regiunile p a ir ie i;
explice tuturor oam enilor m uncii ade­ succese. S -au creat condiţii noi, m ai nui program de schimburi cu a- Potrivit relatărilor presei la uzi­ cu societăţile General Motors şi siune p e n tru , s tu d e n ţi; 11,45 R evista 12,35 C on cert de e s tra d ă ; 1 3 ,3 5 ;M e lo ­
văratele sarcini care s-au iv it în acesi ceste ţări. nele de automobile ale societăţi­ Chrysler pentru încheierea de presei ; 11,55 G u c în te c u l şi jo cu l pe dii po pu lare r o m în e ş ti; 14,35 M u zic ă
m om ent greu prin care trece Franţa, favorabile, pentru a îm piedica renaş­ lor General Motors, Ford şi noi contracte colective, a apro­ în tin s u l p a t r ie i;' 13,15 M u zică uşoară u ş o a ră ; 16,00 Vorbeşlc M o s c o v a ; 17,00
Ziarul „Sidney Sun“ a publi­ Chrysler continuă grevele mun­ bat declararea de greve numai ro m în e a s c ă ; 14,00 D e toate pentru V ersu ri nou apărute ; 18,30 C on cert de
să cheme m asele la rg i ale poporului terea fascism ului sub orice form ă, pen- cat joi pe prima pagină un ar citorilor. La 24 septembrie nu
ticol în care se spune că res-
nostru la so lidaritate cu cei ce luptă

îm p o triv a d ic ta tu rii în F ra n ţa , să de­ iru a ob ţin e vic to ria cauzei lib e rtă ţii, trîngerea importurilor de metale s-au prezentat la lucru peste in cazul cînd nu se va ajunge to ţi ; 14,35 G în tă orchestra de m u z i­ m u zică, po pu lară rom înească ; 20,05
m a ş te fo rţe le politice italien e care, in progresului şi păcii, ch iar în ţă rile ca: neferoase de către S.U.A. „este 66.000 de muncitori. Reprezen­ la un acord cu patronii pînă la că p o pu lară R a d io ; 15,30 L a şeză­ F ig u ri de „lăutari din tr e c u t; 21,45 P a ­
un lucru mic. în comparaţie cu
frunte cu clericii, salută aventura reac­ re s în t c ita d e le ale im p e ria lis m u lu i şi modul în care Statele Unite au tanţii sindicatului unit al mun­ 30 septembrie. I-ntr-o ştire din to a r e ; 19,35 M e lo d ii populare ro m î­ g in i de s a tiră . şi u m o r ; 22 ,30 M u z ic ă
ţionară a lui De G aulle“. regim ului capitalist. Lupta noastră pen. atacat exporturile, noastre de citorilor din industria de auto­ Detroit agenţia Associated Press n e ş ti; 20,15 Teatru; la m icro fo n : „ Z ă ­ din operete.
tru libertate şi dem ocraţie, declară lînă". In articol se arată că.Sta­ mobile au declarat că aceste subliniază că muncitorii sînt ne­ padă în toiul v e rii“ — adaptare ra ­
„A v a n g a rd a clasei m uncitoare are greve nu sînt aprobate de con­ mulţumiţi de faptul că tratati­ diofonică după dram a scriitorului chi­ B U L E T IN E DE Ş T IR I
6 ,3 0 ; 13,00; 1 9 ,00; 2 2 .0 0 : 23,52

sarcina de a lă rg i şi in ten sifica lupta conducerea P. C. ita lia n , va ii victo- tele Unite .importă acum cu 95. ducerea sindicalului şi sirît o vele pentru încheierea noilor nez K uan H a n -c h in g ; 22,30 M u zic ă (p ro g ra m u l 1 ) ; 7 ,5 0 ; 1 4 ,0 0 ; 2 0 ,0 0 ;

pentru lib e rtă ţile cucerite de popor, de la sulă mai puţină lînă austra­ manifestare spontană a nernul- contracte se tergiversează. de dans. P ro g ram u l I I : 7,40 M arşu ri 23Î00 (p ro g ram u l I I ) .

R e d a c ţia şi a d m in is tra ţia z ia ru lu i str. 6 M a r tie n r. 9, Telefo n • 1 8 8 ; 1 8 9 ; 75. T a x a p lă tită în n u m e ra r co n fo rm a p ro b ă rii D iF e c ţiu n ii G e n e ra le P .T . T .R . nr. 236.320 din 6 n o ie m b rie 1919. — l i p a n i i : în tre p r in d e r e a P o lig ra fic ă „1 M A I “ — D e v a .