Page 89 - 1958-09

nod,,,
Anul X Nr. Í175
Realâzăn
a le s©rid@rsl©p
L U P E N I (de la subred,acţia noas­
tră vo lun tară).
În c ă de la începutul acestui an or­
g a n iz a ţia de p a rtid de la în tre p rin ­
derea de explorări Lupeni a la n ­
s a t lo z in c a în d e p lin ir ii şl d e p ăş irii
ritm ice a planului de producţie.
M e m b rii .şi candidaţii de p artid s-au
s im ţit ţn o b ilizaţi şi au că u ta t să fie
e x e p p le d e m n e do u r m a t de c ă tre
c e ila lţi m u n c ito ri. C u e n tu z ia s m , e-
xem plul ’ lor a fost urm at în 'întrece­
rea socialistă de m uncitorii, in gine­
rii şi tehnicienii în treprind erii, iar
rezultatele nu au în lîr z ia t! despre
asta vorbeşte v iu re a liza re a planului
pe e ta p e le : 1 M a i şi 23 A ugust.
Etapa a IlI- a , o rg an izată în cins­
tea a le g erilo r organelor conducătoa­
re d e ' p a rtid şi a a n iv e r s ă rii a 41
de ani de la M area Revoluţie So­
cialistă d in O ctom brie, se desfăşoa­
r ă 'c u e la n . A s tfe l; în tre 1 şi 20 sep­
tem b rie a.c. planul în tre p rin d e rii a
fo s t în d e p lin it în p rop orţie de 100,41
la sută la sondeze şi’ 101,47 la sută
la sondele B. U . 40. Ş a n tie ru l de
fo ra j Lupeni continuă' să fie în fru n ­
tea celorlalte sectoare:
I n în d e p lin ir e a şi depăşirea s a rc i­
n ilo r de p la n s-a e v id e n ţia t', b rig a d a
condusă de m aistru l sondor • Io an
S ta n dc la sectorul Lupeni, care şi-a
re a liz a t planul în proporţie de 128
la sută, brigada m aistru lui sondor
D u m itru Popescu de la sectorul B ă r-
băteni, care şi-a depăşit planul cu
4 la sută şi brig ada m aistru lu i • son­
dor V ic to r C iobanu, • de la şantierul
A nin oasa, care şi-a în d ep lin it planul
pe în tre a g a lu n ă. .. . .
G R IG O R E G O A N ŢA
In acest an viile din regia tiea noastră au fost foarte dar-
nice. Pe fiecare viţă atirnă zeci de ciorchini cu boabe mari şi
rumene.
IN C LIŞE U : Aspect din viile trupului din Crioău al G.A.S
Alba Itilia.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
Duminică 28 septem brie 1958
m ü m fm i-u
Pentru staţia
C de rectificarea
' benzenului de la
Combinatul si­
derurgic Hune­
doara, sala va­
selor de măsură
şi a separatoa­
relor are o deo- .
sebită importau- ]
fă. ] Răspunzând chemării la între­ 1.000 tone cărbune. Cu entuzias­
P O P A SIN C L IŞE U :] cerea lansată de colectivul ex­ mul tineresc ce-i caracterizează
Tov. Andrei 4-5 ploatării minei Petrila, minerii ei au făcut ca angajamentul luai
lexandru, opera- j
tor II, urmăreş-]
>te funcţionarea]
(. aparatelor. j
Grăbirea msimmţanlor
o sarcină ce trebuie privită
Cil TOATA B J IS M N IH C J I
Despre'importanţa însămînţă-
rilor' la timp' s-ar putea spune
multe. Experienţa unităţilor so­
cialiste din agricultură şi a frun­
taşilor recoltelor bogate ne oferă
destule exemple care dovedesc
că, grîul sau orzul îns’ămînţat
de timpuriu şi într-un teren bine
pregătit, are tot timpul să se
dezvolte bine, să-şi formeze ră­
dăcini trainice şi să intre pu­
ternic în iarnă. Plantele respec­
tive sînt rezistente la ger, iar
în primăvară vegetează mai re­
pede, ceea ce face să nu sufere
de o eventuală secetă din mai şi
iunie. Nu întîmplător deci, o se ­
rie de gospodării colective ca
cele-din Miercurea, Simeria Ve­
che, Ighiel -şi altele, întovără­
şiri ca cele din Toteşti, Dobra,
Biscaria — Simeria etc. şi nu­
meroşi- ţărani muncitori indivi­
duali care s-au străduit în anul
trecut să însămînţeze la timp au
realizat producţii mari.
Trăgând învăţămintele necesa­
re din experienţa anilor trecuţi
multe gospodării colective şi în­
tovărăşiri se grăbesc pentru a
însămînţa' cît mai repede în a-
Corul căminului cultura!
4 pagini 20 bani din Poiana decorat
cu Ordinul Muncii ci. Il-a
Corul căminuiiu cultural din
comuna Poiana, raionul Sebeş,
regiunea Hunedoara, a împlinit
50 de ani dc existenţă.
Cu acest prilej şi pentru me­
rite deosebite în domeniul cul­
turii de masă, Prezidiul AAarii
Adunări Naţionale a R. P. Ro-
mîne a conferit, printr-un de­
cret, corului Ordinul Muncii
clasa Il-a, iar unor membri ai
corului Ordinul Muncii clasa
lll-a şi Medalia Muncii.
P reg ă tiri pentru
„Luna prieten iei
rom îno-sovietice“
In ziua de 25 septembrie a. c,
a avut loc o şedinţă lărgită a
ÎNTRECEREA MINERILOR DIN ANINOASA coisiliului raional A. R. L. U. S.
In lu p tă pen tru p rim u l loc Brad. In cadrul acestei şedinţe a
fost prelucrat planul de muncă,
In întrecerea la care au por­ patriei cu 7,8 la sută mai mult privind manifestările ce vor a- Magazinul ,,Tehnbme$al° 'din Bucureşti, Calea Victoriei.
nit pentru îndeplinirea înainte cărbune decit era planificat. vea loc în cadrul Lunii priete­
de termen a planului anual, 3 niei romîno-sovietice. In planul Maşinile de gătit Aragaz romi neşti sînt din ce în ce mai per­
sectoare miniere de la Aninoa- Locul II în întrecere îl ocupă de muncă prelucrat, au fost
sa lucrează în prezent cu sarci­ cel mai mare sector al minei — prevăzute diferite acţiuni ca 3 fecţionate.
nile de plan realizate şi depă­ sectorul I care şi-a depăşit sar­ seri literare, conferinţe, seri de
şite. In frunte se menţine colec­ cinile prevăzute pentru perioa­ basme, organizarea zilelor .ştiin­ Intr-un cămin nou. un ara gaz nou e cit se poate de atră­
da 1-24 septembrie cu 1,5 la ţei şi tehnicii sovietice care se
tivul sectorului III, care în pe­ sută. Sectorul II ocupă locul III vor desfăşura între 12— 19 oc­ gător. ^ FOTO: AGERPRES
în întrecerea din această lună tombrie, cicluri de filme .sovie­
rioada 1-24 septembrie a dat cu o depăşire a planului de 0,1 tice eto.
la sută. u u 'iu i n u inBnHir m ij n u y w it !iu i iim n r c a iv & w u jiia m
!a r
Angajament înde p lin it
de la Aninoasa s-au angajat, să fie îndeplinit de pe acum. in ,, Valea Fierulu
printre altele, să termine planul 99
anual pînă la 22 decembrie. Tinerii conduşi de Schneider
Francisc au raportat îndeplini­
Pentru ca angajamentul să rea planului pe luna septem-
devină fapt, minerii de la Ani­ rie, precum şi a angajamentului
noasa au pornit cu însufleţire la luat în cinstea zilei d e ' 7 No­
întrecere. Gei mai tineri mineri,
conduşi de Schneider FrancisG iembrie. In prezent tinerii ortaci Tetiucul oferă vizitatorului — arzîndu-le ca o rană vie. Tru­ noieşte mereu, an de an, lună
din sectorul III, s-au angajat ca oricit de pretenţios ar fi aces­ deau cu unelte primitive, cu de lună, integrindu-ise în de­
pînă la 7 Noiembrie să extragă ai iui Schneider Francisc lu­ ta — tot ce-i pofteşte inima. Ii sfredele de nună, roabe şi corul modern al industriei
peste planul fixat cantitatea de oferă, de la bun început, pri­ troci.
crează în contul primelor zile noastre socialiste.
velişti naturale deosebit de Salariile ? O adevărata bat­ Răspunsul minerilor, la noile
ale lunii odombrie.
frum oase; măgurile sale ar­ jocură. Bolile 9 Oaspeţii cei condiţii de lucru ce le-au' fost
cuite domol sub cupola ceru­ mai obişnuiţi .ai celor 80 de dăruite îl arată cu limpezime
lui. stincile ce erup brusc, ici, căsuţe pricăjite ale anilor graficele: numai in primele
şi colo, cu petele roşii-violete 1929-30. „Veşnic goi şi flămîn- zile ale lunii septembrie, de
ale minereului, apele de cleş­ zi, veşnic ameninţaţi, de şo­ pildă, ei au trimis furnalelor
tar ale Camei — peste care se maj”. Ou formula aceasta îşi Hunedoarei peste 1.000 tone
apleacă, uneori acoperindu-ie încep bătrînii mineri povestea de minereu mai mult decit pre­
in întregime, arbori cu braţele vieţii lor de demult. Ei îşi a- vederile planului.
grele de smaralde — fi se in­ mintesc bine cum, în 1929, Odată cu mina, s-a înnoit
crustează definitiv in memo­ după greva de la Lupeni, di­
rie. Priveliştea minei e şi ea recţiunea societăţii lui Ausch- şi oraşul. El se mîndreşie, azi
cu peste 400 de lo cu ire —
pasionantă. A viz operatorilor de multe din ele construite in ul­
filme docum entare: mai rar timii ani, cu ajutorul credite­
decor de „senzaţie industrială" lor acordate de stat — cu 18
ca enorma adîncitură -pe—ea blocuri noi, la ale căror jer.es-
au săpat-o excavatoarele în tre, larg mîngiiate de soare,
pieptul podişului; de sus, de rîd flori proaspete şi copii să­
ceastă toamnă. Există însă şi li­ Apoldu de Jos, Ungurei, Sebeş pe marginea ei, oamenii ce nătoşi, cu totul deosebit de co­
mişună la funcl nu-s mai mari piii istoviţi de foame şi boli ai
nele care deşi au condiţii favo­ şi altele din raionul Sebeş, Si­ ca soldaţii de plumb. Şi orc\ nit a luat cîteva aşa-zise „mă­ Teliucului anilor negri. Lista
şelul îşi are farmecul lui, far­ noilor construcţii cuprinde două
rabile, amînă începerea tnsă- meria Veche din raionul Hune­ mecul caselor înv eştmintale în suri de prevenire" care au a- blocuri pentru tinerii minori,
viţă de vie, al străduţelor ce dincit şi mai mult cutele de ps un dispensar modern, o baie
mînţărilor, sau dacă le-au înce­ doara, Spini şi PriGaz din raio­ obrajii şi inimile muncitorilor: publică, o şcoală elementară
acum urcă coaste abrupte, acum au fost concediaţi, pe termen de 7 ani, un club. Au luat fiin­
put, acestea se desfăşoară în­ nul Orăştie, au însămînţat su- de doi ani, jumătate din mun­ ţă noi magazine, un nou resta­
se rostogolesc în vale ca nişte citorii exploatării miniere, ca urant etc. Parcul cel nou al
tr-un ritm nesatisfăcător. Acest ¦prafeţe mari de teren. G.A.S. din să le treacă „pofta” de even­ Teliucului nu-i cu nimic mai
panglici scăpate de pe un mo­ tuale răzmeriţe.
lucru s-a constatat cu ocazia ţi­ Simeria Veche a terminat însă- sor nevăzut.
Astăzi, toate acestea au ră-,
nui raid prin cîteva unităţi so­ . mînţatul orzului, a pregătit în­
cialiste agricole din regiune, or­ treaga suprafaţă planificată pen­
ganizat de ziarul nostru în ziua tru a se însămînţa cu grîu şi a
de 26 septembrie a.o. Iată cîteva însămînţat 24 ha. din aceasta.
Dar priveliştea cea mai fru­ mas doar în amintirile mine­ prejos decit parcurile multor
din constatări. Colectiviştii din Spini au însă­ moasă — faţă de care toate rilor cu părul cărunt. O viaţă oraşe mari.
La G.A.S. Apold, mînţat cu grîu mai mult de ju­ celelalte pălesc — o constitu­ nouă pulsează astăzi pe „Valea — Toate acestea — mi-a
mătate din suprafaţa planificată. ie priveliştea vieţii noi pe care Fierului", în mină, în oraşul cu
casele astupate de verdeaţă şi spus de curind, unul dintre lo­
orzul a răsărSî o trăiesc astăzi oraşul şi mina. cuitorii mai virstnici ai Teliu­
G.A.S. din Mărtineşti şi Jeledinţi
Cu cîteva săptămîni în urmă au însămînţat şi ele suprafeţe în­ ...A fost însă o vreme (şi nu străzile ce urcă şi se rostogo­ cului întinerit, mecanicul Ca-
tractoarele G.A.S. Apoldu de Sus semnate de teren. Şi întovărăşi­
au început arăturile pentru însă- rile din Răhău şi Ungurei din e prea mult de atunci!) cînd lesc la vale ca nişte panglici rol Leopold — toate acestea
raionul Sebeş au însămînţat su­
viaţa Teliucului era priveliş­ deşirate de pe un mosor nevă­ sînt închinate unui singur
tea cea mai urită din „Valea zut... scop... Ştiţi care ?
prafeţe însemnate de teren. Fierului". Vremea cînd mine­ Au dispărut treptat sfredele- Am privit¦obrazul vecinului
C onstatări Un fapt ce trebuie neapărat rii trudeau cite 12-14 ore pe le de mină, roabele, trocile ; mecanic de locomotivă minie­
pe m arginea unui remarcat este acela că în uni­ zi, fie afară, sub soarele verti­ perforatoare minate de aer ră, obraz de pe care s-a şters
tăţile amintite lucrările de în-
comprimat, sondeze, excava­ de mult grija pentru ziua de
toare, două maşini „Diesel", mîine. Un scop cît se poate de
r a id sămînţare se fac la un nivel a- cal sau sub biciul ninsorii, fie o duzină ele locomotive şi alte limpede: binele omului mun­
grotehnic superior faţă de anii în bezna galeriilor, pînă-şi sim­
mînţările de toamnă. Munca a trecuţi, deoarece pămîntul se lu­ ţeau cerul gurii uscat ca ias­ multe maşini uşurează in pre­ citor l
fost bine organizată, maşinile şi crează minunat de bine
ca şi fiecare fibră a trupului zent mineritul. Şi mina se in- I. P.
tractoarele reparate cu grijă, aşa Pînă cînd
că în decurs de cîteva zile a
fost pregătită întreaga suprafaţă
se mai aşveapfa ? to întîmpSnarea celisî de al Sll-lea festival a! tineretului din raionul Hunedoara
de 100 ha. teren planificată pen­ Dacă în multe gospodă­
tru a se însămînţa cu orz de rii colective şi întovărăşiri In cu rin d va avea loc cel de-al generală utcm işfii şi-au luat num eroa­ la în dep linirea acestor angajam ente. In
III-le a festival a! tineretului din raionul se a n g a ja m e n te în cin ste a fe s tiv a lu lu i,
toamnă. însămînţările sînt avansate, H u n ed o ara. p rin tre c a r e : să repare peste p ia n u l frun tea lor se a flă c a n d id a ţi de partid
p rev ăzu t încă o locom otivă cu rep a­
După ce pămîntul s-a aşezat, apoi în altele nici n-au în­ T in e rii din sectorul tineretu lui de ia ra ţie R .A .D ., să s trîn g ă fie ru l vechi, şi u te m iş ti ca to v . G h c o rg h e C o m a n ,
Depou! de locom otive C .F .R . S im eria sa facă c u ră ţe n ie ia locui de m u n c ă.
muncitorii de la această gospo­ ceput măcar. In raionul Sebeş, în tîm p in ă fe stiv alu l ra io n a l cu noi suc­ Iordache Pricop, G hcorghe Panfea,
cese în m uncă. A stfel, în tr-o ad un are T in e rii au p o rn ii cu to t ela n u l lor
dărie au însămînţat orzul un număr de 11 gospodării co­ Ş tefan Buda, Ilie C o n s ta n lin o v ic i şi
cu maşinile. Acum, tarlale­ lective nu începuseră însămînţă­ a lţii. G H . S IM A
le, mari de-abia le cu­ rile la data de 26 septembrie. corespondent-
prinzi cu ochii, nu mai au cu­ Printre acestea se numără cele
loarea tuciurie pe care o aveau din Boz, Pianu de Jos, Reciti,
nu cu multe zile în urmă. Ele Vingard şi altele. Dintre întovă­
s-au transformat într-un verde răşirile agricole, numai două în­
închis. Orzul a răsărit des ca cepuseră însămînţările la aceas­
peria şi creşte parcă de-1 vezi cu tă dată. Slab se prezintă situa­
ochii, deşi a fost secetă. ţia şi în sectorul individual. De
SJstele exssiă mieres fapt în acest raion s-a însămîn-
ţat pînă în prezent abia 16 la
Fnsănraînfaîul griului e în floe sută din suprafaţa planificată.
Colectiviştii din Miercurea, ra­ La fel se înlîmplă şi în raio­
ionul Sebeş, dau zor în aceste nul Orăştie. In tot raionul nu
s-au însămînţat pînă la data a-
zile cu însămînţatul griului. Or­
zul l-au terminat de însămînţat ' mintită decit 526 ha. din cele
peste 10.000 ha. planificate.
încă din săptămîna trecută, iar
grîu au însămînţat pînă acum G.A.C. din Geoagiu, Şibot, Be-
peste 70 ha., ceea ce înseamnă riu şi majoritatea întovărăşiri­
mai mult de jumătate din su­ lor agricole din raion nu au în­
ceput încă însămînţările.
prafaţa planificată. Ei şi-au pio-
pus ca pînă cel tîrziu la 10 oc­ N-am putea spune că e cu
nimic mai bună situaţia însă-
tombrie să termine însămînţările minţărilor în raioanele Alba,
de toamnă. Pentru a putea reali­ Haţeg, Ilia şi Hunedoara, fără
za acest lucru se străduiesc să a mai vorbi de Brad.
elibereze terenul. Sfecla de za­ Se pune întrebarea : pînă
hăr şi tutunul au fost recoltate, cînd se mai aşteaptă ? Unii to­
cartofii sînt în curs de recoltare varăşi obişnuiesc să spună că
iar recoltatul porumbului va în­ pînă ploua. Pînă în ziua de 26
cepe zilele acestea. v- - ' :,'r
SOLDATUL AMERICAN : Formidabil! Chinezii ăştih ău devenit extrem dé prôvdcafôr?.
Şi gospodăriile colective din (Continuare in pag. 3-a)