Page 9 - 1958-09
P. 9
uevn
Să punem de pe acum PROLETARI D I N T O A T E ŢA R tL E , U N I Ţ I - V A I " »4^4 »4»¦ -- ţ
bazele unei recolte sporite
!
în anul viitor !
Numeroase premii j
obţinute de vinurile |
romîneşti ia Liubliana \
Ne apropiem cu paşi repezi însă unele raioane unde situa LIUBLIANA 2 (Agerpreş).
de perioada însămînţărilor de ţia condiţionării seminţelor este La concursul internaţional ele
vinuri care s-a desfăşurat in
toamnă. Practica anilor trecuţi îngrijorătoare. Astfel, în raionul această localitate vinul romi-
nesc Muscat-Ottonel de Ttr-
a dovedit că acolo unde semă Brad nu s-a condiţionat nimic, nave a întrunit cel mai mare
punctaj al concursului, fiind
natul s-a făcut la timpul optim, iar în raioanele Alba, llia, Hu apreciat drept cel mai bun
vin prezentat.
cu seminţe de soiuri productive, nedoara şi Sebeş s-a condiţionat
selectate şi tratate, în sol bine o cantitate de seminţe extrem
pregătit, producţiile au fost bu de mică faţă de necesar.
ne. Şi, invers, acolo unde însă- In toate raioanele, sfaturile Un alt domeniu in care ţara
mînţările de toamnă au întîrziat, populare şi organele agricole noastră a obţinut succes la a-
unde nu s-a ţinut cont de aplica sînt datoare să ia cele mai ur %% suecnSé if t cest concurs este cel al co
rea întocmai a regulilor agro gente măsuri pentru intensifica
niacurilor. Se ştie că pînă a-
tehnice, grîul a rodit slab şi pro rea condiţionării seminţelor, a-
ducţia a fost mică. Este cunos sigurînd punerea grabnică în cum cîtva timp coniacurile
cut că grîul însămînţat în pe funcţiune a tuturor centrelor de care dobîndeau medalii de
rioada optimă creşte viguros, in condiţionare şi tratare a semin aur la toate concursurile in
tră în iarnă cu rădăcini puterni ţelor. In vederea tratării semin ŞARJE RAPIDE ternaţionale de specialitate
ce aşa că rezistă mai bine la ţelor, conducerile cooperativelor erau îndeosebi cele franceze.
geruri, în primăvară înfrăţeşte şi sfaturile populare se vor în
şi se dezvoltă normal. griji ca centrele de tratare să otel peste plan Pentru prima oară anul a-
Condiţiile de climă din acest fie aprovizionate cu substanţe cesta, coniacurile romîneşti
an au fost cît se poate de ne fungicide. au reuşit să se afirme pe plan
favorabile culturilor de cereale. Vorbind despre procurarea şi Ojelarii de la oţelaria Sie ră munca, incit sfîrşitul lunii internaţional dobîndind la
Cu toate acestea, gospodăriile condiţionarea seminţelor, trebuie mens Martin nr. I, a Combina să-i găsească cu cit mai multe
colective din Apoldu de Jos, spus că în regiunea noastră mai tului siderurgic Hunedoara, au şarje rapide. Liubliana două medalii de
Miercurea, Turdaş, Cîlnic, Ighiel sînt încă multe întovărăşiri a- încheiat luna august cu fru
şl toate unităţile agricole socia- gricole în care pînă în prezent moase succese în muncă. Re Şi, intr-adevăr, aşa a fost. aur din cele 37 de aur şi ar
list-cooperatiste, unde s-a apli nu s-a strîns întreaga cantita zultatul cel mai de seamă con Din cele 945 şarje rapide ela
cat cu pricepere întregul complex te de sămînţă necesară în aceas stă în elaborarea a aproape borate de la începutul anului, gint decernate în total vi
de reguli agrotehnice, au ob tă toamnă. Aci, organizaţiile de 4.800 tone oţel peste pian, can 242 aparţin lunii august. Fap
ţinut producţii sporite. Aşa, de partid trebuie să desfăşoare o titate ce reprezintă cel mai tul că în zilele 4, 15 şi 23 au nurilor şi celorlalte băuturi
exemplu, gospodăria colectivă intensă muncă de lămurire în fost elaborate 12,14 şi respectiv
din Cîlnic a obţinut 1.975 kg. rîndul întovărăşiţilor pentru a-i înalţ vîrf de producţie din is prezentate de ţara noastră la
grîu la hectar de pe suprafaţa convinge de necesitatea strînge- toria oţelăriei. 11 şarje rapide, vorbeşte sufi
de 85 hectare, iar cea din Tur rii în comun a seminţelor, deoa concurs.
daş 1.700 kg. grîu; întovărăşi rece numai munca în comun, pe La ' aceasta s-a ajuns dato cient de convingător de felul
rea agricolă din Mesentea a re tarlale întinse, cu mijloace me Anul acesta din juriul in
coltat în medie cîte 1.500 kg. canizate, asigură obţinerea de rită intensificării întrecerii so în care s-a muncit în această
de pe fiecare hectar cultivat cu producţii sporite la hectar, bel direcţie. ternaţional al concursului de
grîu. şug şi bună stare în, casele în-' cialiste, desfăşurată în cinstea
Printre echipele cu cele mai la Liubliana a făcut parte şi
zilei de 23 August şi elaborării
frumoase rezultate se numără un reprezentant al R. P. Ro-
şarjelor rapide. Convinşi de
cele conduse de Loghin Topor mîne, prof. univ. Neaga Ma
Consfătuirea de la Constanţa tovărăşiţilor. Acolo unde semin-' faptul că durata şarjei de oţel, — cu 30 şarje rapide, Constan o Mecanicii de în- J rin.
treţinere loan Efti-j
pune în faţa ţărănimii muncitoa ţele nu corespund cerinţelor a-; pe Ungă.' mărirea volumului tin Mogonea — cu 29 şi Ale mie şi Gheorghe * Importante economii obţinute
re sarcina de a lupta cu toate grotehnicii avansate să se ia producţiei, permite utilizarea xandru Nojogan — cu 24 şarje Pienaru de la * de raţionalizatorii şi inovatorii
eforturile pentru a smulge pă măsuri pentru schimbarea lor cu cuptorului- la capacitatea maxi rapide. Amintim că luna au I.G.S.H. secţia me-î
mântului cît mai multe roade. seminţe bune din soiurile cele mă, >reducerea preţului de cost gust a fost luna în care — jcanic şef, sînt fruntaşi în pro-j hunedoreni
Pregătirea din timp a campaniei mai . productive. pe tona de produs, ofelarii care comparativ cu celelalte — s-au l ducţie în întreţinerea agrega- ¦
agricole din toamnă este prin deservesc cele cinci cuptoare- elaborat cele mai multe şarje j telor şi în depăşirea normei j
urmare una din sarcinile actua Paralel cu aceste lucrări,.tre-; şi-au 'organizat de aşa manie rapide in acest an.
le cele mai importante. Atenţia | lună de lună. t Inovatorii şi raţionalizatorii buţie la îndeplinirea şi depăşi
deosebită a organizaţiilor de ba buie acordată toată atenţia pre de la Combinatul siderurgic Hu rea planului de producţie, creş
ză de la sate şi a sfaturilor 4 IN CLIŞEU: tov. loan Ef-? nedoara au adus in decursul a- terea productivităţii muncii şi
populare comunale trebuie să gătirii utilajului necesar în cam Itimie şi Gheorghe Pienar*u la cestui an o remarcabilă conlri- realizarea de economii.
pania de toamnă, transportului Succesele laminatorilor locul de muncă. Astfel, pînă la data de 1 sep
tembrie a. c. au fost aplicate
îngrăşămintelor la cîmp şi Iu-, 114 inovaţii şi raţionalizări din
cele 149 cîte au fost înregis
fie îndreptată în această perioa crărilor de pregătire a terenului' <"11 constructorilor DISTINŞI CU MEDALIA trate la cabinetul tehnic al co m
dă mai ales spre asigurarea se pentru însămînţări. V1 binatului. In urma aplicării lor.
economiile antecalculate se e-
minţei de orz, grîu şi secară, In urma ploilor căzute, zilele Zilele trecute, laminatorii de lui de 650. In dorinţa de a da cit DE „FRUNTAŞ IN MUNCA“ valuează la 2.700.000 lei. Din
selectarea ei şi pregătirea în tre propuneri amintim inovaţia
condiţiuni agrotehnice bune a (Continuare ¦in pag. 3-a)• la bluming au înregistrat un mai repede în funcţiune acest a- maistrului Matei Devian de la
solului, precum şi recoltarea la oţelăria electrică — ,tSistemul
timp a culturilor agricole tîr- succes de seamă : laminarea în gregat, deja au fost montate pe
zii. de montare a sifoanelor" —
— —-------------j medie a unui fundaţii o parte bună din utila De curînd, la întreprinderea 1958, prin darea în folosinţă a
Una din lucrările pregătitoare de industrie locală „Horia“ din noului complex de prelucrat care aduce economii de pesle
importante ce trebuie făcută fă lingou de 6.000 je. De curînd s-a făcut ultima Alba lulia, a avut loc adunarea lemn, ponderea producţiei la a
kg. în 3 minute. verificare la căile cu role de ali festivă de înmînare a diplome ceastă ramură se va dubla. La 600.000 lei anual, a maistrului
In prezent ei mentare a cuptoarelor propul lor şi medaliilor de „Fruntaş în- sfîrşitul lunii iulie, beneficiile
soare, înainte dfe faza subturnâ- muncă“, celor mai buni dintre întreprinderii s-au soldat cu un Cornel Piesa de la laminoare —
muncitori. înainte de a fi înmî- plus de 19.000 lei faţă de suma
ră întîrziere este condiţionarea se pregătesc să rii.. Calitatea montajului s-a do nate aceste distincţii, au fost tre planificată. ,,Recondi(ionarea treflelor de la
şi tratarea seminţelor. Pe întrea scurteze această vedit a fi excepţională. Acelaşi cute în revistă realizările do-
ga regiune au fost condiţionate medie la 45—50 lucru se poate spune şi despre bîndite în ultimul timp de către Printre cei distinşi cu medalia cilindrii de laminor" — care
pînă în prezent abia 3.408 tone secunde. transportorul de blumuri, că colectivul întreprinderii şi .sarci de „Fruntaş în muncă“ se nu
ruia în această săptămînă I se nile de viitor în aprovizionarea mără comuniştii Nicolae Dan aduce o economie de 436.000
seminţe. Cantităţi ceva mai mari Nu mai puţin face subturnarea. oamenilor muncii cu cît mai ciu, Dumitru Câmpean, loan
însemnate sint multe produse de larg consum. lei anual şi inovaţia „Recort-
de seminţe s-au condiţionat în succesele vecini Montorii lucrează în prezent Volonciu, Octavian Popa, pre
Numai prin construirea loca diţionarea barelor de dopuri de
raioanele Orăştie şi Haţeg. Sînt cum şi inginerul Gheorghe Bra
lului de lăcătu.şerie nr. 2, pon la oalele de turnare" a comu
S. M, T. A lba lor lor, construc Ia finisarea construcţiei metalice şoveanu, fierarul Gheorghe O
a realizat planul torii de pe şan a două cuptoare cu propulsie şi derea. producţiei globale anuale nistului Constantin Seros de la
tierul laminoru- la montarea cuptorului nr. 3. dean, turnătorul Nicolae Groza
a crescut la ramura metalur şi alţii. oţelăria Martin nouă care aduce
de producţie Mai mult minereu de fier
pe campania ELENA MOISESCU
fu rn a liş tilo r
de vara gică cu 350.000 lei. In anu) corespondentă o economie de 96.000 lei anual.
------------------ iU.---------------------------------
Mecanizatorii de la S.M.T. Continuînd şi ale Iui august, au fost extrase LA MICESTt
Alba au înregistrat în ziua de rul succeselor, 3.878 tone minereu de fier peste
31 august a.c. un succes de sea minerii din ca plan.
lmi exploatării
mă — realizarea în proporţie Ghelar au obţi Extinzînd perforajul umed, în- M-a'm nimerii înlr-o după-amiază, camioanele cară produsele contractate. satisfac dar şi prisosesc consumului
cu Ireburi, la gospodăria colectivă din Să facem o mică... familiei, şi bineînţeles, la sfîrşitul a-
de 100 la sută a planului de , nut succese de tensificînd întrecerea socialistă, Miceşti,’ gospodărie în care baza pro nulul, vor primi alte sume de bani şi
ducţiei o constituie legumicultura. Se Comparaţie produse. Adunind toate veniturile şi
producţie pe campania de vară. Tînărul frezor Rusanda Roman, de la Atelierele cen seamă în munca minerii din raioanele 3 şi 1, con impărţeau, sub formă de avans, dovle ţinînd seamă de produsele ce urmea
Realizarea planului de pro trale Gura Barza, proaspăt absolvent al şcolii profe ceii. Cu aceştia se încheia şirul pro M u l trecut — „anul.de probă”, .cum ză a fi încă valorificate, un calcul a-
sionale, este un exemplu de sîrguinţă şi disciplină în desfăşurată lu cluse de către inginerii Fridericb duselor împărţite pînă acum în acest ii ziceau unii — s-a încheiat cu re proximativ ne arată că valoarea zilei-
ducţie pe campanie de către me muncă pentru toţi. an, începlnd. cu grîul, brînza, lina şi zultate frumoase. Deşi ta începutul ac muncă în gospodăria colectivă din Mi-
canizatorii de la S.M.T. Alba se na trecută. In ce Mera şi Vasile Florea, au reuşii tehiiinînd cu ' legumele şi zarzavaturile tivităţii, tînăra gospodărie colectivă, ceşti se ridică la 60-70 de lei. Pentru
datoreşte, în primul rînd, faptu IN CLIŞEU: tov. Rusanda Roman la locul de muncă timpurii. Nici vorbă nu poate fi însă pe lingă avansurile în natură a rea începui nu e puţin.
lui că fiind mobilizaţi de către le 31 de zile să trimită furnaliştilor cu 2.170 că s-ar fi terminat cu recoltatul. Mai lizat din vînzarea legumelor 110.000
au încă 'de recoltai vinete, roşii, var lei. Sumele împărţite colectiviştilor Perspective
organizaţia de partid şi ajutaţi şi respectiv 855 tone mai mull ză şi alte produse. Pe cîmpul unduit i-au impresionat pe mulţi miceşleni.
de apele cenuşii ale Âmpoiului, po O parte au venii alături de colecti Am văzui pe uliţele satului înfipte
de organizaţia U.T.M. şi sindi Insilozarile de furaje minereu decît prevedea planul posesc odată cu zorii zilei,' adăopsdţi vişti, dar unii i şovăie încă. Socotesc in pămintul reavăn nişte stilpi golaşi, de
cală, ei au reuşit să folosească lunar. Dintre echipe s-a eviden sub tradiţionalele pălării de paie, mi- că trebuie să mai treacă un an... Şi pe care scoarţa fusese cioplită de pu
ceştenii din colectivă şi ^ culeg de zor iată că anul acesta se urată mai dar ţină vreme. Înseamnă că în scurt
cît mai bine capacitatea de lucru trebuie grăbite! ţiat cea condusă de minerul loan legumele şi zarzavaturile coapte.. Apoi nic, mai mănos şi de bună seamă că timp vor lumina satul, casele şi viaţa
a maşinilor şi tractoarelor. Con Pali, care singură a extras pes ele iau calea oraşului. Aproape zilnic, va pune noi semne de întrebare în legumicultorilor de aci. E adevărat că
ducerea S.M.T. şi responsabilii te planul lunar 270 tone mine socotelile pe care şi te fac legumicul ţăranii muncitori de aici trebuie să-şi
de brigăzi au avut o preocupare i torii cu gospodărie individuală' din unească eforturile pentru a acoperi
Miceşti. Ne aflăm doar la -începutul cheltuielile de electrificare ce le re
mai bună ca în alţi ani faţă de In cadrul măsurilor preconizate inult prea mici faţă de posibilităţile ( reu. ____? lunii septembrie şi balanţă arată că vin, dar acest efort rui va fi zadarnic.
iii visteria colectivei au intrat ' deja Intr-un sat cu oameni harnici, cum
organizarea muncii în campa pentru asigurarea bazei furajere ne existente în regiunea noastră. L Minerii din Teliuc au extras 133.000 lei numai din 'vînzarea ¦zarza sint cei din Miceşti, lumina electrică
vaturilor vindule ' pînă acum. Bineîn aduce mari foloase.
nia de vară, au luat măsuri e- cesare dezvoltării creşterii animale Gospodăriile agricole colective, în- < şi ei peste planul lunar 321 to ţeles, colectiviştii vor. scoate încă sume
ficace care au dus în mare par lor şi pentru obţinerea unei producţii tovărăşirile agricole şi ţăranii mun- !> însemnate din vînzarea produselor de Intre cele două sate — Miceşti şi
te la lichidarea indisciplinei în animale ridicate, la consfătuirea de cilori individuali au insilozai ţină ne minereu. toamnă. Deocamdată ei au holărîl să Bărăbanţ — s-a construit un pod din
împartă... beton, care va rezista apelor şi nu va
muncă şi defecţiunilor tehnice. la Constanţa a ţăranilor şi lucrăto la 1 septembrie a. c. numai 878 io- < mai obliga pe cei din Miceşti să oco
Avansul lească kilometri vrînd să ajungă la
In lupta pentru realizarea rilor din sectorul socialist al agri ne furaje, cantitate mult prea mică ( Alba lulia.
Calculele au stabilit, pe ba
planului s-a evidenţiat brigada culturii s-a ‘subliniat necesitatea în- faţă de sarcina de plan. In ceea ce L za zilelor-muncă efectuate, că to Stînd de vorbă cu preşedintele co
varăşului Oarga Teodosie şi familiei lectivei, acesta se bucura şi zicea că
condusă de tov. Alexandru Ţă silozării unor cantităţi sporite de fu priveşte¦însilozările, în momentul de <. se cuvine, drept avans, suma de 15.500 la anul n-o să mai fie nevoiţi să-şi
lei, tovarăşului Sîrbu Marin, suma de dea grîul în custodie căci îşi vor cons
ranii. care a reuşit să-şi reali raje astfel ca pentru fiecare vită faţă nu am putea evidenţia' nici un < 11.100 lei, tovarăşului Crişan Gheor trui un „sediu” cu hambare şi tot ce
ghe suma de 8.100 lei, tovarăşului le e necesar, folosind o bună parte
zeze planul pe campanie în pro mare să fie visilozate 4- 5 tone nu- raion. Nici chiar raionul Orăştie, ca- < Crişan Cornel suma de 7.200 lei, to din materialul hangarelor rămaşe aci,
varăşului Rusu losif 6.300 lei, iar to in curtea fostului moşier Peculea.
porţie de 128 la sută, şi brigada tret. re, după situaţia comunicată, are cea <1 varăşului Muntcanu Mihăilă, om tre
cut de 70 de ani-, care a lucrai numai Lucrările de electrificare a satului,
condusă de Covaci Ladislau. ca Cunoscind din proprie experienţă mai mare cantitate de furaje însilc- ) singur, suma de 3.570 lei. Oricine îşi construcţia noului pod şi gîndul ce s-a
face o socoteală, cit de cit reală, îşi statornicit în mintea colectiviştilor de
re şi-a realizat planul în pro şi apreciind foloasele mari ale însi- zaiă (260 tone). Cum justifică oare Printre medi poate da seama că aceste. sume, re a-şi construi cele necesare şi a-şi
prezintă o răsplată binemeritată a har face rostul lor sini doar trei din no
porţie de 107 la sulă. lozării furajelor, prin care se asigură organele agricole din raioanele Alba, z cii care luptă nicilor colectivişti şi că ele întregesc ianul de ireburi care stau la ordinea
Printre tractoriştii ce s-au si „păşunea de iarnă” a animalelor, nu llia şi Sebeş faptul că aci s-au in- z pentru apărarea venitul lor. Colectiviştii au primit ce zilei în satul Miceşti. Dar toate aces
meroase gospodării de stat şi gospo silozat între 20 şi 99,5 tone furaje, < sănătăţii oame reale şi legume, fiecare după munca tea arată limpede că salul păşeşte pe
tuat în fruntea luptei pentru rea depusă, in cantităţi care nu numai că un drum nou.
z nilor muncii din
lizarea planului de producţie se dării colective din regiunea noastră iar în raionul Brad nimic? T. PETRESCU
numără tov. Groza loan din
au început încă din primăvară pre Situaţia însilozărilor dovedeşte că ' oraşul Hunedoa
brigada a 5-a, care şi-a reali- gătirile pentru a însiloza in acest an aceasTă acţiune de mare impor- ra se numără şi
zat planul pe campania de vară cantităţi sporite de furaje. Numeroase tanţă pentru ridicarea productivi- ) tovarăşa Golda
in proporţie de 304 la sută, Me- unităţi agricole socialiste au însă- lăţii animalelor a fost neglijată. Pen- < Adam.
drea Aurel din brigada a 4-a. mlnţat suprafeţele planificate cu po tru desfăşurarea cu succes a acestei , In clişeu: To
cu o realizare a olanului de 228 rumb siloz şi au executaj înireţine- acţiuni, de ’mare însemnătate e s te ) varăşa dr. Gol
la sută şi TOnţia 'Ştefan din bri rea în bune condiţiuni a acestor ducerea unei intense munci d e 1popit- <• da Adam, în la
gada a a cu o realizare, de culturi. Ba, unele dintre ele, cum larizare a foloaselor pecare le aduce ) boratorul spiţa- =
18Q la sută. sint gospodăriile colective din Un- întrebuinţarea nutreţului însilozat in i , lului din Hune
Mecanizatorii de la S.M.T. gurei, Simeria Veche, Pricaz etc., hrana animalelor, < doara.
Alba se pregătesc acum pentru gospodăriile de stat din Călan, Alba Organele de partid şi sfaturile z
muncile din campania de toam lulia, Petreşti şi altele au însilozat populare au datoria de a lua m ăsu-'\
nă. Ei s-au angajat ca şi în pînă acum cantităţi destul de mari rile cuvenite în vederea ' asigurării
această campanie să fie frun de furaje. Totuşi, cantităţile de fu- animalelor cu cantităţi suficiente d e )
taşi, realizîndu-şi şi depăşindu-şi raje însilozate pînă în prezent sînt furaje însilqzaţe. S ÍA
planul de producţie. • ,/W ^VWWVWVVX \/V \ WVsAAzVW