Page 90 - 1958-09

î 175
FIII ADOPTIVI AI COSMOSULUI. UN VIS STRĂVECHI,
DAR CARE DEVINE ABIA ACUM ACTUAL. PROIECTUL U-
NUI TÎNAR SAVANT SOVIETIC. AERODROMUL DE PE
„CIRCUL LUI PTOLOMEU” PLOAIA CU METEORIŢI. TAN­
CUL ASTRONAUTILOR FACE INSPECŢIA LUNII. „ATEN­
ŢIUNE, PĂMINTENI f RĂSUCIŢI BUTOANELE TELEVIZOA­
RELOR ! VA PREZENTĂM IMAGINI DIN LUNA”.
S e m n a le le „ s p u tn ic ilo r’’ s -a u in te g ra t
d e fin itiv în m arele concert al cosmosu­
lu i. Stelele i-au p rim it în lum ea lor,
ad o p tîn d u -i, pe p rim ii soli ai geniului
om enesc. R ac h e te le cu e m b le m a seceri!
şi ciocanului au catap ultat, Ia în ă lţim i
de necrezut, anim ale vii, care s-au în ­
tors tefere Ia p ăm în t. Ş i străvechiul vis
a l s a v a n ţilo r şi p o eţilo r — dru m u l spre
lu n ă — e din nou actual...
...Sau, m ai bine zis, R A B IA A C U M
actual 1
U nul dintre cele m ai interesante
proiecte de călătorie în lună aparţine u-
nul tîn ă r savant sovietic, H lebţevici.
P en tru prim a expediţie în lună (ex­
pediţie pe care sa van ţii sovietici o soco­
tesc perfect re a liza b ilă peste c îţiv a a n i),
H leb ţevici preconizează un ansam blu
de rachete cu o greutate de 250 tone
şi care s-ar compune din 3 trepte. După
consum area ultim ului gram de carbu­
ra n t, coada rachetei a r urm a să cadă,
aceeaşi so artă o v o r av e a două din cele
tre i trepte. U şu ra t de povară „cap u l”
rachetei v a zbu ra m al departe, pînă la
în tîln ire a cu pro p ria-i orbită, prevăzută
m inuţios de savantul terestru. Acolo —
în clipa în tîln irii cu orbita — o ra ­
chetă de ap ro vizio n are v a h răn i asfro-
lLa Möscoö'd şi in împrejurimile ei, moScovijii
plăcut timpul liber pescuind.
_______________ ___
„S alin! m o r ta l•» 4 Ti 1 U
itretais să-şi merite rare numele!
-oooO In
1956,
o prim ele zile ale lui ianuarie
celebrul acrobat francez Léo
o D in a t „regele neîncoronat al saltu-
o* lu i m o r ţ ii“ — cu m î l n u m e a u z ia re le
oo¦ — s-a p ră b u ş it de sub cu po la c irc u lu i
fp S c h u m a n n d in A m s te rd a m . A m b e le
<o> p ic io a re i s -a u z d ro b it în n is ip u l a -
¦ renei. C ariera m arelui acrobat s-a
ooo s fîrş it.
o L a 14 ia n u a rie 1956
o* tre b u ia să -şi în s c rie - n u m e le pe a fi­Leo D inat
o* şul c irc u lu i B o u g lio n e din M a r s ilia .
o* A fost în lo c u it cu F r itz H e n n e m a n n
c* zis şi H e m a d a . 20 de seri la rîn d ,
*? H e m a d a a a tra s m u lţim i de specta­
*o to ri d o rn ic i de „ s e n z a ţii t a r i “ . N u ­
Q* m ă ru l său — v e rita b il jo c cu m o a r­
o te a — se sfîrşea cu p ă ră s ire a tr a p e ­
o¦ zu lu i, la n s a re a o riz o n ta lă p rin ae r
şi tre c e re a p r in tr-n n cerc su spend at
la doi m etri de a p a r a t; dincolo aş-
tepta o funie, pe care H ém ada o a- d a t la 30 m etri, un pas greşit care
puca „din zbor“ , în aplauzele care
zguduiau cupola.
H em ada lucra fără p la s ă ; prezen­
ţa ei ar ii ştirb it din senzaţionalul
num ărului (şi, im plicit din cîştig ul a-
c ro b a tu lu i...)
D a r, în tr-o seară — istovit proba­
b il, H 6m ada a trecut pe lin g ă funie
fă ră să izbutească să o prin dă. U n
ţipăt... O linişte m orm întală... A doua
zi, pe p rim a p a g in ă a gazetelo r, o
ştire cu ch ena r negru an un ţa laco­
n ic apusul unei alte stele din lum ea
c irc u lu i.
In tîm p iă r i de fe lu l acesta se pe­ z ile lo r v ie ţii. L a tra p e z u l de pe care nu v o r av ea n ic io d a tă s o a rta lu i Lco
trec nu rareori în circurile apusene. a căzut el, va urca un alt acrobat — D in a t sau H em ada.
n ava cu carburant, reg lîn d u -i totodată
drum ul spre lună.
Locul de a te riz a re : „C ircul lui Pfo-
lom eu", m area cîm ple lu n ară pe care
savanţii o 6ocotesc parcă anum e creată
acestui scop.
D a r cum în lu nă plouă fo arte des —
şi nu cu p a şn ici stro p i de ap ă ci cu
m eteoriţi I — astronauţil vor părăsi
racheta în tr-u n tanc prevăzut cu b lin ­
d a j special. U n ta n c com plect im un la
bo m b ard am en tu l cu pulbere cosm ică.
Şi, cum, după toate p rob ab ilităţile, pri­
m a leg ătu ră cu satelitul planetei noas­
tre o vo r face nu oam enii, d anim alele,
ta n c u l v a fi c o m a n d a t p rin ra d io de
pe pă m în t,
...O veste care îl v a bu cu ra pe pose­
sorii de telejvizoare: tancul lu n ar va fi
prevăzut a i ap arate de film a t, puse în
leg ătu ră cu s ta ţiile de te leviziu n e te­
restre. P riveliştea lu n ii — şi, de ase­
m enea, av e n tu rile pe care le va tră i
astronautul blin d at —' vor pătrunde
astfel în cam era păm înteanului care.
in stalat comod în faţa televizorului, în
h a la t şi papuci, se va putea lăuda
prietenilor a doua z i :
— Ş l ei! am fost în lu n ă 1
îşi petrec
O¦ a lt n u m ă r de se n zaţie
______ <>
J TI (9^
„L ista n e ag ră“ a acrobaţilor care,
fo rţîn d prea m u lt riscu rile cu „punc-
( u] m o rţ u “ şi-a u în c h e ia t c a rie ra pe
pa^u | s p ita lu lu i, sau u n e o ri sub les-
peLjea c im itir u lu i, cu p rin d e n u m a i de
la război încoace zeci şi zeci de nu-
Dramele circului
II"-
m e vestite. R oza G old a alunecat de
pe trapez la un parc de atracţii din
Suedia, faim osul ¦ „zbu ră tor“ Georges
B ru n o t s-a prăbuşit, m u rin d pe loc,
la circul N . Rancy din A m ie n s ; la
circul To gn i din Rom a Jacqueline
R a in a t, supranum ită şi „b a le rin a v ă z ­
d u h u lu i“ a fă cu t pe trap ezu l suspen-
i-a fost fa tal ; C harlie Clerans şi-a
g ăsit sfîrşitu! pe aren a circului din
G aum cnt, Ştefan Cleraus partenerul
său, şi-a zdrob it capul la circul Cole
Cross din Chicago, din cauza unei
fu n ii care s-a rupt ; tot în S .U .A ., la
B altim ore, s-au prăbuşit din cupolele
circului René şi M a d e le in e Geraldos
care au ieşit din spital, după num e­
roase interven ţii chirurgicale, purtînd
corsete de fie r şi b ră ţă ri...
A crobatului m utilat, dar care scapă
to tu ş i cu v ia ţă , m iz e r ia şi s ă ră c ia îl m ult hotarele U n iu n ii Sovietice —
vo r fi to varăşi nedespărţiţi tot restul
Grădina publică din Simerla
(parcul dendrologic) va împlini
curînd 250 de ani. E una din
cele mai frumoase grădini ale
patriei noastre. Decretată monu­
ment al naturii — şi suprave­
gheată îndeaproape de Acade­
mia R.P.R. — ea oferă vizitato­
rilor, pe o suprafaţă de 70 de
hectare, o adevărată antologie a
naturii lu m ii: brazii, arborii nor­
dului, trăieso aici în bună veci­
nătate cu bambusul; eucaliptul
îşi înfrăţeşte umbra cu pinul de
Himalaya, magnoliile îşi deschid
petalele peste tot, pînă la un pas
de plante ce cresc, îndeobşte, în
Gapătul opus al planetei noastre.
Grădina posedă şi cîteva minu­
nate exemplare de accacias.
Vîrsta lor ? Două secole şi jumă­
tate.
Sînt aici 250 de specii rde ar­
bori şi plante exotice dintre cele
mai felurite, care reprezintă flo­
ra A'mericii de Nord, a' Gaucazu-
lui, a Asiei şi a Africii.
ppp?? •.
til:!.
« folosit la majoritatea fabricilor
v a rotunji
punga patronu lui — şi, în tr-o zi, o
ştire de z ia r cu chenar negru sau un
p a t de spital vo r consem na sfîrşitu!
unei noi cariere.
E xistă vre-o soluţie pentru preve­
nirea accidentelor? în trebaţi, „Zbu­
ră to rii“ ridică din u m e ri: N ici una.
Cu plasă de protecţie nu lucrează
nici unul (v e z i m o tiv e le pe care le-am
expus la H em ad a ).
...Ş l totuşi, la unele din tre cele
m ai celebre circu ri din lum e, oare
s-au im pus de m u lt prin num erele
lo r de senzaţie — cazul circu rilor
d in U .R .S .S ., de exem plu — lista
accidentelor este albă. „S e c re tu l“
constă în g rija statului pentru viaţa
fiecărui om al m uncii. C ondiţiile de
lucru ale acro b aţilo r sînt incluse în ­
tr-u n statu t special, în tocm it de U n i­
unea sindicatelor profesionale ale oa­
m en ilo r m uncii din U .R .S .S . L i se
hotărăşte locul de m uncă de către
D irecţia generală a circurilor (şi nu
după legea concurenţei, ca în Apus,
ci după pregătirea, după calificarea
reală a fie căru ia ). Statutul prevede
cu precizie du rata fiecărei e x h ib iţii;
accidentele provocate de oboseală, de­
osebit de frecvente la circu rile ap u­
sene, s în t excluse aici de la bun în ­
ceput. L a to ate acestea se a d a u g ă
diferitele m ăsuri de securitate — pla­
se şi corzi p e n tru n u m e re le ce co m ­
portă riscu ri m o rta le , ap arate de pro­
tecţie îm p o triva căderii, etc — pre­
cum şi fa p tu l că în fie care circ ex is­
tă un responsabil al a p lic ă rii „la
m ilim e tru “ a acestor m ăsuri.
U n Viotor Lissin sau o Elena S in-
Icovskaia — aşii zborului prin v ă z ­
duh — a c ă ro r fa im ă a d e p ăş it de
precursor al ştiinţei
şi tehnicii moderne
Tim p de 30 de ăîli Leonardo da
V in c i, ilu stru l a rtis t şi savant toscan,
a studiat posibilităţile zborului. D in
1492 pînă tn 1505 paginile carnetelor
sale s în t îm p în z ite de schiţe şi ob ser­
vaţii asupra structurii aripilor porum ­
b e ilo r, ale lilie c ilo r şi in sectelo r. A p li-
cîndu-şi teoriile în practic^, el a ela­
bo rat şi perfecţionat plan u rile d iferite­
lor m aşini de zbor. Deşi dispunem
astăzi de puţine am ănunte asupra în ­
cercării acestor m aşini, cronicarii din
acea vrem e raportează că în tim pul
lui Ceonardo da V in c i au fost experi­
m e n ta te o p a ra ş u tă şi o m a ş in ă de
zbor. Dacă, în sfîrşit, ne adresăm au­
tom obilului m odern, vom constata că
m a jo rita te a p rin c ip iilo r acestuia' au fost
elaborate de asemenea de m aestrul
to s c a n P rin tre acestea s în t diferenţia­
lul, sistem ul epicicloidal de an grenaj,
transm isia prin fricţiune, schim bătorul
de viteză cu pinioane conice, precum
şi diferite accesorii cum sîn t cheile
fra n c e ze şi c ric u l.
In castelul G las— Lues d in Am boise
( F r a n ţ a ) , u n d e m a re le a r tis t şi s a v a n t p rin cipiu l avioan elo r d in zilele noastre
şi-a petrecut u ltim ii ani de via ţă , v i­
zita to rii au prilejul astăzi să exam i­
neze m achetele m aşinilor lui Leonardo
chiar în cam erele unde ilustrul artist
s-a stins din v ia ţă la 2 m ai 1519 în
faţa portretului Giocondei.
O ric ît de bine in form at ar fi v iz ita ­
torul despre ge'niul lu i L eo n ard o da
V in c i, cele văzute aici în tre c to ate aş­
teptările. Leonardo nu s-a m ă rg in it la
studierea superficială a diferitelor prob­
lem e î el le-a aprofundat. D isecînd
corpul omeneso, el a fost foarte aproa­
pe de descoperirea c ircu laţiei sîn g e lu i.
C a m ecanic el a construit prim a tu rb i­
nă. S tu d iin d optica el a r e a liz a t p r i­
m ul a p a ra t de-.proiecţie. C u trei secole
în ain te de inventarea m aşin ii cu abur
el a descoperit forţa de propulsie a
aburului. Ca teoretician în arhitectură
şi u rb a n is tic ă el prec o n iza a rte re de
circulaţie suprapuse în oraşe. Dacă
oraşele a r fi, fo s t c o n s tru ite după p r in ­
cipiile lui, astăzi nu s-ar m ai pune
problem a circulaţiei...
Leonardo da V in c i' a realizat un
sistem de aerisire a locuinţelor în tim ­
pul verii, construind un ventilato r pen­
tru apartam entele B eatricei D ’Este. La
Şampanie... din lapte
Zerul din lapte constituie un
produs secundar la prepararea
brînzeturilor şi a cazeinei teh­
nice. Pînă în prezent el nu a fost
de produse lactate sau, în cel
mai bun caz, a servit ca hrană
pentru animale. Or, zerul con­
ţine lactoză, proteine şi substan­
ţe minerale ca : sodiu, potasiu,
magneziu, calciu, fosfor, sulf, iod
fier, mangan,- clor şi alte ele­
mente chimice necesare organis­
melor vii. Zerul din lapte con­
ţine de asemenea fermenţi şi vi­
tamine.
Specialiştii de la secţia ali­
mentară a Comitetului tehnico-
ştiinţific de stat de pe lîngă
Consiliul de Miniştri al R. S. S.
Moldoveneşti, împreună cu lu ­
crători de la iabrica de produ­
se lactate din Chişinău, folosind
experienţa lucrătorilor din in­
dustria produselor lactate din
Lituania, au elaborat tehnologia
de preparare din zer a unei noi
băuturi răcoritoare. In Lituania
această băutură se prepară şi a
fost pusă în comerţ sub denu­
mirea de „şampanie din lapte”.
Ea se bucură de o mare cerere.
Pentru a comunica băuturii
culoarea ceaiului şi a îmbunătă­
ţi proprietăţile ei aromatice şi
gustative, i se adaugă o mică
cantitate de zahăr ars, şi toto­
dată se introduc cîte două-trei
stafide în fiecare sticlă. In sti­
cle se desăvîrşeşte fermentarea
zahărului, iar bioxidul de car­
bon care se formează se dizol­
vă în lichid. Pentru a se inten­
sifica dizolvarea bioxidului de
rîn d u l ei, arta m ilita ră îi datoreşte ideea
m itr a lie r e i, a tu n u lu i c a re se în c a rc ă
p rin ch iulasă şi a fo rtăre ţei m obile
(ta n c u l). Ca in giner Leonardo a in­
v e n ta t podul ro tito r, sistem ul de eclu­
ze şi c a n a le , a e la b o ra t u n p la n de
asanare a m la ş tin ilo r. S în t deosebit
de m ari re a liz ă rile Iui da V in c i ca pre­
cursor al aviaţiei.
P rin tre cele 44 de ingenioase dispo­
zitive m ecanice inven tate de da V in c i
ff expuse sub form ă de m achete la
d o s — Lucd fig u rează o paraşută oare
se deschide im e d ia t la lansarei, precum
şi două m aşin i de zbor — ornitopterul
care este un m ic av io n in d ivid u a l cu
a r ip i a c ţio n a te cu p ic io a re le o m u lu i şi
helicopterul, u n fel de şurub, prin cipiu l
prim' al elicei cârd, ro tin d u -se în aer
cu m are v ite ză , trebuia să ridice spre
c e r o p la tfo rm ă ciu do uă persoane.
De' fapt, ceea ce i-a lip s it lu i da
V in c i a fost o forţă m otrice de m are
putere şi m ică greu tate. Totuşi, co m .
p a rîn d a e ru l şi a p a el a d esco perit
susţinerea prin elem entul n atural. Cu
două v e a c u ri în a in te de N e w to n el a
d o v e d it e g a lita te a d in tr e a c ţiu n e şi re-
acţiune.
R ealizările lui Leonardo da V inci
au co nstitu it punctul de plecare pen­
tru cei care au elaborat m otorul cu
'eixploziei, aşa cum în ju ru l a n u lu i 1800
constructorii de nave aplicaseră siste­
m u l p aletelor, in v e n ta t to t de el. La
începutul secolului al X X -le a au fost
folosite proiectele sale de corp fu zelat
p e n tru c o n s tru ire a m a r ilo r n a v e de'
călăto ri şi na velo r de război rapide.
S ubm arinele au fost dotate cu un corp
ou dublă carenă, im a g in a t de el, iar
etrava sa în fo rm ă de bulb a fost a-
plicată la nava transoceanică „N or-
m aindie". P ro filu l petrolierelor de as­
tăzi iconstituie de asemenea o re a li­
zare a iui da V inci.
In p rezent Ia castelul Clos'— L'ucă au
loc lu cră ri de restauraţie. S e speră că
cu p rile ju l lor vo r fi! scoase la iveală
încă m ulte obiecte din tim pul lui Le-
onardo da V inci. C înd lu crările vor
fi term inate v iz ita to rii vo r putea reve­
dea acest fru m o s ca stel aşa cum a’
fost la 2 m a i 1519 cînd l-a p ă ră s it pe
vecie ilustrul m aestru toscan.
carbon în băutură, ea este su­
pusă răcirii.
Băutura răcoritoare astfel ob­
ţinută este spumoasă ca şam­
pania, are un gust plăcut acri-
şor-dulce şi o aromă originală,
care nu mai seamănă deloc cu
cea a zerului din lapte.
Degustarea noii băuturi, care
a fost organizată cu participa­
rea unui cerc larg de specialişti
din industria produselor lactate
a R. S. S. Moldoveneşti, a con­
firmat excelentele calităţi ale
băuturii. S-a şi produs o partidă
experimentală din această şam­
panie.
-7r^\ v/v/y
Matematiciană
rsta d e 7 ani
. Sofia Lerner, deşi numai tn chiar şi pentru tatăl său, iar ţ
verstă de 7 m i, arată minunate la 16 arii a făcut mai multe \
aptitudini pentru matematici. descoperiri mari în domeniul \
încă acum 3 ani, deci la vîr­ matematicilor. Se ştie de ase-\
sta de 4 ani, ea ajuta pe fra­ menea că matematiciană fran-\
tele ei să rezolve o problemă ceză Sofia Germain făcea cal-\
cu fracţii. Iar acum ea poate, cule complicate la vîrsta de 8 \
In cîteva minute, să rezolve o ani.
problemă asupra volumului u- Copii — fenomene, care ştiu\
nui paralelipiped. să opereze extrem de repede |
Omonima celebrei matema- cu numere de mai multe cifre, \
ticiene ruse Sofia Covalev sca­ se întilnesc mult mal des. Dar i
la, cunoaşte bine extragerea a şti să socoteşti repede, încăj
rădăcinii, teorema lui Pitago- nu înseamnă că ai mari talen- (
ra, îşi reprezintă destul de te pentru matematici. Dimpo­
bine, deşi in felul ei, infiniţii trivă, cunoscutul matematicP
mici şi infiniţii mari, numerele an francez Henri Poincarâ nu'.,
negative. putea, chiar in vîrsta matură, ,
Să fie oare o calitate moş­ să adune fără greşeală numere- :
tenită? Tatăl său spune că nu. le de mai multe cifre.
„Eu lucrez în domeniul auto­ In ce priveşte pe Sofia Ler­
maticii şi evident că am de-a ner, tatăl său spune: ,flu se{
face cu matemaiicile. Dar în ştie dacă Sofia va fi matema­
copilăria mea eu nu am arătat ticiană cînd va fi mare. In toii
aptitudini speciale pentru ştiin­ cazul noi ne îngrijim ca ea săi
ţele exacte, iar fiul nostru Vo- se dezvolte din toate punctele]
va este m „duşman înverşu­ de vedere, să citească, să de­
nat" al matematicilor. seneze, să facă sport. Evident,\
A. Maruşevicl, vicepreşedin­ noi alimentăm facultăţile sale
te al Academiei de Ştiinţe Pe­ matematice, complicind pe în-]
dagogice a R.S.F.S.R., dimpo­ cetul, problemele de rezolvată
trivă, apreciază că fetiţa are dar totodată noi ne ferim de a]
un talent înnăscut pentru ra­ face o demonstraţie a talentu-'
ţionamentul abstract. lui fiicei noastre, ne îngrijim]
Istoria mai cunoaşte si alte ca ea să nu devină orgolioasă".;
exemple asemănătoare. Cele­
V . O P R IŞ A
brul matematician Gauss, la
vîrsta de 4 ani, făcea calcule (După „L’Union Sovietique" j
care erau destul de complicate nr. 100 1958).
...in g in e rii sovietici au conceput un p ia ţa m o n d ia lă c ît tre i k ilo g r a m e de
helicopter in d ivid u a l — pentru o sin­ au r. In „V alea T ra n d a firilo r” 20 la
gură persoană — care poate decola de sută d in tre lo c u ito ri tră ie s c clin fa ­
ori şi unde ? N oului ap arat îi poate bricarea şi com erţul cu m inu nata esen­
servi drept aerodrom puntea unul va­ ţă.
por sau acoperişul unei sim ple case.
E l poate a tin g e o viteză de peste 120 ...un fir de reîon (u n a din fibrele
de k ilo m e tri pe oră. sintetice produse pe bază de gaz m e­
ta n ) ere tă ria firu lu i de oţel identic în
...pe coasta republicii S alva d o r (A - grosim e ? Legată cu un fir de reîon
m erica c e n trală ) există un far m a ri­ de 9 m ilim etri diam etru, o garnitură
tim unic în lum e, cu o lu m in ă excep­ de 60 de vagoane pline îşi urm ează
ţio n a l de puternică şi care nu se s tin ­ cum inte locom otiva I
ge n ic i ziu a? F a r u l acesta e de fa p t... r-n
vulcan. V ulcanu l Iza lk a . Zi şi noapte, ...în A rm en ia va In tra în funcţiune
din 8 în 8 m inute, cu precizia unui o c e n trală solară ? G ra ţie un ul sistem
cronom etru, crateru l vu lcan ulu i scuipă de o g lin zi gig an tice, razele Soarelui
afa ră o coloană de fum în a ltă de 300 vor în călzi aburii ce vo r pune în m iş­
de m etri pe care o lu m in ează la v a ce care o tu rb in ă de 1.200 k w . Cu ener­
a rd e în a d în c u r i. F e n o m e n u l acesta se g ia pe care o va d e g a ja tu rb in a , vor
petrece fă ră întrerupere de 200 de ani fl irig a te cîteVa zeci de m ii de hec­
încoace. M u lte vapoare rătăcite, noap­ ta re pustii de pe v a lea flu v iu lu i A ra fa t.
tea, pe în tin s u l ap elo r, au aju ns cu bine
la ţărm datorită acestui fa r o rig in al. ...p o tr iv it in fo r m a ţiilo r p u b lic a te de
U .N .E .S .C .O ., şase su le de m ilio a n e de
...c h iru rg u l sovietic A s a tu ria n este au ­ ad u lţi, adică aproape 44 la sută din
torul unei operaţii chirurgicale care a populaţia lu m ii, s în t an alfabeţi ? Bine­
s fîrn it co m entarii aprinse în lum ea înţeles cel m ai rid ic a t procentaj de a-
ştiinţifică. In tim pul ultim ului război nalfab eţl ît au coloniile.
m ondial soldatul K lim cenco a fost ră n it
la cap. S -a v in d e c a t...D a r, după 12 ani ...radioam atorism ul nu c num ai un
K lim cen ko a început să se p lîn g ă de sport Interesant, ci şl un m ijloc efi­
dureri de cap. Şi, ch iru rg ul A saturian cace pentru a ju to rarea celor a fla ţi la
i-a extras cu succes un glonte care ananghie, în locuri depărtate de aşeză­
îi rămăsese în creier 1 rile om eneşti ? C ît pe aci să fie îne­
cat de o furtună cum plită, în larg u l
...Rock and R o ll-u l, dansul am eri­ Azorelor, vasul francez „IJeutenan t —
can c a re se in s p ir ă — d u p ă cîte se de — Vaisseau — P aris” a fost salvat
pare — din m işcările sălbatice ale de un radio am ato r care, interceptîndu-i
clienţilor osplciilor, şi-a îm bo găţit p a l­ r,S.O .S.“-u l, l-a retransm is porturilor
m aresul cu m oartea unora' din adepţii celor m ai apropiate de vas. D e ase­
săi? Ia tă ce ne re la te a z ă , în p riv in ţa m e n e a , e ce le b ră în lu m e a 1r a d io a m a to ­
asta, o notă apărută în publicaţia „ L i- rilo r păţania unui vîn ăto r din A frica
bre B elgique” : „A flîn d u -se în lr-o cafe­ de sud. S ing ur, în m ijlo cu l ju n g le i, la
nea, Janin e H en drlch, în v îrs tă de 23 sute de kilo m etri de cel m ai apropiat
de ani, a început să danseze Rock and cătun, om ul a fost ră n it de un leo­
R oll. In viito a rea dansului, ea a căzut pard. D in fericire, avea asupra Iui un
şi şi-a fra c tu ra t coloana v e rte b rală. L a m ic a p a ra t de em isie. R ad ioam atorii
spital, cu toate în g rijirile aduse, Janine i-au a u zit s trig ă tu l disperat şi i-au tr i­
H endrich a încetat din viaţă. m is un avion sanitar.
...P e n trn obţinerea u n u i k ilo g ra m de [- Grădina restaurant a parca-)
parfum bulgăresc — celebrul parfum al
„ V ă ii T r a n d a f ir ilo r ” — s în t necesare 35 (lui de cultură şi odihnă clin')
m ilioane de petale de flo ri ? U n k ilo ­
g r a m d in es en ţa aceasta v a lo re a z ă pe
^Bratislava. J
V-AwVAJ'—\