Page 91 - 1958-09

Nr. 1172
De ce a fost prelungit
stagiul de candidatura
tov. Petru Munteanu?
19 septembrie 1958. Comuniş­
tii de ia labrica de tricotaje
„Sebeşul”, după terminarea lu­
crului, se îndreptau spre sala
unde urma să se ţină adunarea
generală a organizaţiei de bază.
Sala e aproape plină. Se
discută cererea de primire
în rîndul membrilor de partid
a tov. Petru Munteanu, secre­
tarul comitetului organizaţiei
U.T.M. pe fabrică. Se citesc do­
cumentele aflate la dosar. Co­
muniştii iau apoi cuvîntul la
discuţii şi îşi spun în mod des­
chis părerea.
Printre cei care iau cuvîntul
se află şi tov. Andrei Opincaru.
El arată că tov. Petru Muntea­
nu este un muncitor fruntaş şi
pentru aceasta merită toate lau­
dele, dar aceasta nu este sufi­
cient pentru un candidat de
partid care a primit o sarcină de
mare răspundere din partea or­
ganizaţiei de bază, aceea de a
conduce şi îndruma activitatea
tineretului, de a se ocupa de e-
ducarea şi mobilizarea acestuia
la îndeplinirea sarcinilor de pro­
ducţie şi în activitatea obştească.
Tov. Andrei Opincaru a mai nimitate de adunarea generală
arătat că Petru Munteanu nu s-a a organizaţiei de bază.
ridicat la înălţimea sarcinii în­
credinţate de organizaţia de par­
tid. Considerînd că este suficient
să-şi îndeplinească şi depăşească
sarcinile de plan, să fie fruntaş brilor de partid. Pentru ca să
în muncă, a neglijat munca or­ devii membru de partid, nu este
ganizaţiei U.T.M., iar atunci cînd suficient să fii fruntaş în pro­
organizaţia de partid a căutat
să-l ajute, s-a sustras de sub
controlul organizaţiei de bază.
S-a mai arătat apoi că tov.
Munteanu a neglijat activitatea
brigăzilor de producţie U.T.M.,
organizarea întrecerii, populari­
zarea fruntaşilor şi nu a făcut
nimic pentru ca toţi tinerii să
se ridice la nivelul fruntaşilor,
să fie disciplinaţi şi să mun­
cească conştiincios la locurile lor
de muncă. Nu s-a ocupat de
organizarea timpului liber al ti­
neretului, de a organiza excursii
colective, joi de tineret, de a an­
trena tinerii în activitatea cul-
tural-artistică.
De asemenea, printre alte lip­
:OC
A n u l şc o lar a în cep ut. O re le de curs se desfăşoară după u n o r a r b ine
s ta b ilit. P e n tru e le v ii şcolii m ed ii din H u n e d o a ra ia tă că a sosit şi p rim a
oră de educaţie fizică.
IN C L IŞ E U : P ro îitîn d de tim pul bun, elevii claselor a V - V II a şcolii
m edii din H un edo ara execută în aer liber un complex de gim nastică.
ion metodă deţmenipe ş! combaten! a Mior
MICRO - RADIO -FOTOGRAFIA
A tu n c i e în d s ă n ă ta te a Î{1 este a tin s ă
de vreo boală, ai da to tul să o reca-
peţl. S ănă tatea este cea m ai m are co­
m oară a celui care m unceşte, şi în
ţa ra noastră, sub reg im u l dem ocrat
popular, s-au creat cele m ai bune con­
d iţiun i pentru a îm piedica îm b o ln ăv i­
rea şi răspîndirea bolilor prin tre m a­
sele la rg i ale p o pu laţiei.
U n a din m etodele cele m ai practice
şl rapid e pentru ex am in area tu tu ro r ce­
tă ţen ilor este M ic ro -ra d io -fo to g ra iia . A -
cest m ijlo c de v e rific a r e a s ă n ă tă ţii se
face p rin fo to g ra fie re a o rg a n e lo r cu
ajutorul razelor X.
R ad io-foto grafiile se fac la lum ina
zilei pe anum ite pelicule de film în ­
gust. P rin acest procedeu, cu aju to ru l
M lc ro -radio -fo to grafie i, pot fi exam ina­
te 150 de persoane pe oră.
R egiunea H unedoara posedă aparate
cu dispozitive speciale pentru efectua­
rea M ic ro -ra d io -fo to g ra fie l în oraşele
D e v a , H u n e d o a ra , P e tro ş a n i, p recum şi leşeală, de oboseală, cu lip s a p o ftei de
p o s ib ilita te a de a se deplasa a t ît Ia
celelalte centre m uncitoreşti, cît şi în
gospodăriile ag ricole de stat şi co­
lective din m ed iu l ru ra li In felul a- g h iu ri sau tuse.
cesta toţi oam enii din cîm pu! m uncii
s in t supuşi p e rio d ic şi o b lig a to riu unui m a n ife s tă la to ţi şi de m u lte ori b o l­ co nstă în d epu nerea p ra fu lu i de s ilic iu
control pu lm o n a r după un tim p care n a vu l, ch iar dacă le are nu le acor­ pe p lă m în i.
v a ria z ă in ra p o rt cu m unca pe care o
exercită.
Astfel, cei care execută o m uncă grea
sint exam inaţi din trei în trei luni,
cei care lu c re a ză în a te lie re , fa b ric i şi
b iro u ri, din şase în şase lu n i, ia r cei
care lucrează în aer liber, în fiecare
an.
P opulaţia n esalariată, de toate vîrste-
suri, i s-a arătat şi fapt ut că
nu s-a ocupat de ridicarea nive­
lului politic şi ideologic al tine­
rilor, neglijînd învăţămîntuî po­
litic U.T.M. din care cauză, a-
cesta s-a desfăşurat slab. Ba mai
mult, el însăşi a neglijat ridi­
carea nivelului său politic şi
ideologic şi nu a avut o atitu­
dine justă faţă de politica parti­
dului pentru transformarea so­
cialistă a agriculturii.
Apreciind că tov. Petru Mun­
teanu, cu tot ajutorul dat de bi­
roul organizaţiei de bază, nu s-a
ridicat Ia nivelul sarcinilor pe
care partidul le pune în faţa
membrilor şi candidaţilor de
partid, tov. Andrei Opincaru a
propus adunării generale pre­
lungirea stagiului de candidatu­
ră cu încă şase luni, pentru a-i
da astfel posibilitatea să se pre­
gătească aşa cum trebuie pentru
a deveni membru de partid, iai
biroul organizaţiei de bază să-l
ajute şi mai mult decît a făcut-o
pînă acum.
Propunerea a fost susţinură şi
de tov. Elena Sălişteanu. Pusă la
vot, ea a fost adoptată în una­
Această adunare a constituit
un învăţămînt preţios pentru
ceilalţi candidaţi care urmează
să fie primiţi în rîndurile mem­
ducţie. Membrii şi candidaţii de
partid trebuie să îndeplinească
în mod conştiincios sarcinile în­
credinţate de partid. Nu este su­
ficient să te declari de acord cu
linia partidului, trebuie să lupţi
în mod activ pentru traducerea
ei în viaţă, să desîăşori o sus­
ţinută muncă de lămurire a po­
liticii partidului în rîndul mase­
lor şi să Ie mobilizezi la înfăp­
tuirea acestei politici.
Tov. Petru Munteanu, datorită
faptului că nu s-a ridicat la ni­
velul sarcinilor unui membru de
partid, pe bună dreptate aduna­
rea generală a organizaţiei de
bază a hotărît să-i prelungească
stagiul de candidatură.
m & im
le (copii, tin eri, fem eile casnice, bă- bolnavul este m olipsitor pentru cei din
t r în i, e tc ) se p o t p re z e n ta în fie care
zl de lucru în tre orele 8-14 şl 17-19.
P r in ac easta orice îm b o ln ă v ire se
descoperă în faza de început cînd boa­
la poate fi vin d e cată m ai repede şi cu
m ijloace m al uşoare, bolnavul putînd
fi redat m uncii în scurt tim p.
F a p tu l acesta este de o im p o rta n ţă
decisivă a tît pentru bo lnav, care poate
fi sig ur şi repede salvat, cît şi pentru
fa m ilia şi to v a ră ş ii lu i de m uncă pe
care bolnavul 1-ar fi putut îm bolnăvi
p rin m icrobii pe care-i răspîndeşte în
perio ad a de de zvoltare a bolii de care
el nu are cunoştinţă.
Se ştie că bo lile cele m ai răspîndite
sîn t bolile de p lă m în i şi m ai ales tu ­
berculoza care are de cele m al m ulte
ori un început lin iştit, ascuns, fără sem ­
ne deosebite v izib ile sau a la rm a n te ca:
o tem peratură puţin rid ic ată, în special
după m asă (37 grade cu două sau trei
lin ii) în soţită de o senzaţie de mo-
m în c a re , tr a n s p ir a ţii în tim p u l n o p ţii si
în special spre dim ineaţă, uneori ju n ­
N u to a te sem nele de m a i sus se tă p rin M .R .F . este s ilic o za , care
dă nici o a te n ţie , nu se p re z in tă la
m e d ic şl b o a la se a g ra v e a z ă pe n e­
sim ţite.
In m area m ajoritate a cazurilor,
bolnavul nu-şi dă seam a de boala sa
decît tîrzlu cînd aceasta a progresat,
cînd leziunea pulm onară este deja
a v a n s a tă şl b o ln a v u l se sim te in c a p a ­
b il de a m ai lu cra. In fa z a ace-asta
m nm
10 AN SLAVICI — MOARA
CU NOROC
Colecţia „Albina"
Ideea fundamentală, care
se desprinde din nuvela scri­
itorului clasic romîn Ioan Sla­
vici este puterea destructivă
a patimii, goana după cîştigul
cu orice preţ şi cu orice mij­
loace, specifică lumii capita­
liste. Slavici arată cum aceas­
tă patimă distruge căminul
familial, arde şi nimiceşte to­
tul. Sfirşitul nuvelei, cu cir­
ciuma incendiată peste cei doi
soţi, intr-o noapte cu furtună,
cu Lică zdrobindu-şi capul,
este de o adincă semnificaţie.
144 pagini — lei 2,35.
LESS1NG — OPERE Voi. 1.
(Colecţia Clasicii Literaturii
universale).
Primul volum al ediţiei 0 -
PERE de Lessrng cuprinde
fragmente din LAOKOON şi
din DRAMATURGIA DIN
HAMBURG şi scrisori.
372 pagini — lei 17.
Pregătirea întreprinderilor
pentru iarnă — sarcină actu ali
Importanţa pregătirii între-
prinderilor în vederea iernii nu
mai trebuie subliniată. Condu-
cerile atelierelor, secţiilor, uzi-
nelor şi fabricilor, cunosc faptul
că pregătind în mod temeinic
întreprinderea în vederea iernii,
înseamnă -a asigura în tot tim­
pul anului o desfăşurare normală
a procesului de producţie.
Pregătirile pentru ' iarnă se
desfăşoară în prezent în aproa­
pe toate întreprinderile din re­
giunea noastră. Desigur, în mul­
te părţi ele sînt avansate, iar
în altele abia au început. Să ve­
dem cum se pregătesc pentru
iarnă Atelierele G.F.R. din Si-
meria.
La serviciul mecanic şei al a-
telierelor, se găseşte un plan,
întocmit tocmai pentru ca pregă­
tirile să se desfăşoare organizat
şi să se încadreze în termenul
stabilit. Printre măsurile preco­
nizate, putem cita : revizuirea şi
punerea în stare de funcţionare a
instalaţiei de încălzire din secţia complectarea cu sticlă a ferestre­ troleze mai des felul cum decurg
ju ru l lui, prin m icrobii pe care-i răs­
pîndeşte, şi nu 1 se m ai poate oferi
din partea corpului m edical, decît in ­
ternarea în spital sau sanatoriu pen­
tru un tratam ent prelungit care să-l
permiită relu a re a a c tiv ită ţii, de-abia
după un an sau doi.
D e aci trebuie să reţinem că M ic ro -
rad io -fo to g rafia ne poate fi de m are
folos, a p ă rîn d u -n e îm p o triv a uneia
dintre cele m a i răsp înd ite boli de p lă­
m îni — tuberculoza.
M icro -rad io -fo to g rafia însă, descope­
ră tot aşa de bine şi alte boli e a : ab­
cese pulm onare, chisturi hidatice, chis­
tu ri aeriene, pleurezii, bronşite cronice
cu d ila ta ţii de bronchii, astm ul, etti-
fizam ul pulm onar, sifilisul pulm onar,
etc.
C ancerul pu lm onar este descoperit
cu ocazia exam enelor sistem atice ale
M .R .F . din ce în ce m a i precoce şi
cînd este încă în faza operabilă.
Acest lucru are o im portanţă foarte
m a re , av în d în v e d ere p rog resul ce
s-a făcut în ch irurgia toracică.
O a ltă bo ală ce poate' fi descoperi­
In s fîrş it, şî b o lile de in im ă se pot
descoperi p rin e x a m e n u l s is tem atic al
M lcro-radio-fotografiei.
Practic, C entrul de M ic ro -rad io -fo to -
g rafle — D eva, prin exam inările care
le face ziln ic la în treprind erile, in s ti­
tu ţiile şi şcolile din oraş şi prin de­
plasările care le-a făcut la centrele
m uncitoreşti, Orăştie, C ugir, C e rte j,
'DRUMUL SOCIALISMULUI Parc 3
V E Ş T I B U N SE
[Si
Excursie instructivă
A c u m c îte v a z ile , e le v ii şi p io n ie rii pătate la orele de clasă. în a in te de-a In vechiul oraş
şcolii d in Lunooiul de Jos şi S tejărel in tra în parc, copiilor li s-a vorbit Sebeş, locuit de ro-
au În tre p rin s o excursie la parcul de despre anim alele ce populează p a rc u l: m în i şi saşi, în c o n ­
vîn ăto are din V a le a L u ng ă care este cerbi, căprioare, lo p ătari, m istreţi, etc. ju ra t cu z id u ri de
la o depărtare de 7 iun. de satul lor. N ici această ocazie nu a fost pierd u­ ap ărare în tă rite cu
tă de profesori pentru a face leg ătu ra tu rn u r i, se află n u ­
C ei 135 de copii, în drum spre parc, cu lecţiile din şcoală. m eroase m onum en­
au v iz ita t crescătoria de păsări a în ­ te istorice. U n u l
trep rin derii m iniere B arza. Profesorii Deosebit de instructivă, excursia în ­ d in tre acestea, de
nu au scăpat m in u n a tu l p rile j de a cheiată spre seară şi-a atins scopul.
reîm prospăta elevilor cunoştinţele că­
F . B E N E A corespondent
In sprijinul micilor şcolari o va lo are deosebi­
tă, datînd din vea­
Pentru a veni în ajutorul copiilor co m u na G e o a g iu , c ît şi de p ă r in ţii şi
co n d u ce rea s a n a to riu lu i. C e lo r 12 e le v i
salariaţilor din cadrul s a n a to riu lu i frecvenţi la această şcoală, direcţiunea cul al X V 1-lea, este
sanatoriulu i, s p rijin ită de o rg a n iza ţia casa lui Zapolya,
G e o a g iu , se c ţia de în v ă ţă m în t şi c u l­ de b a ză din sanatoriu, se străduieşte
să le creeze cele m ai optim e condiţii
tu ră a sfatului popular raio n al O răş- de în văţătură. actualul m uzeu ra ­
tie, răspunzînd unor cereri, a în fiin ţa t GR1GORE A D A M io n a l.
A D R E L P IN Z A R U IN
o şcoală elem en tară de cic lu l I în C L IŞ E U :
corespondenţi
cadrul sanatoriului.
A cest evenim en t ă fost p rim it cu M uzeul raional din
Sebeş — m onum ent
m ultă bucurie a tît de elevii de aici,
care pînă acum parcurgeau o d istan­ Istoric.
ţă destui de m are pînă la şcoala din
Din activitatea Crucii Roşii
H A Ţ E G (de la subredacţia noastră s u s ţin u te 21 de c o n fe rin ţe cu c a ra c te r ¦ Mi Éüi i
vo luntară). s a n ita r.
D u m in ic a trecu tă, în c o la b o ra re eu N IC U S B U G H E A Uimi
Secţia sănătate a sfatu lui popular r a ­
io nal, o rg an izaţia de C ruce roşie din 0OOOOOOOO<XXXXXXXXX>OP<>$OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOSOOOOOO 000<x>vxoc'00^>0<x>0<^00c>c,<00v<;
raionul H aţe g a o rg an izat o caravană
sa n ita ră , deservită de 6 m edici de spe­ G răbirea însămînţârilor o sarcină
cia lita te, care s-a deplasat la sate.
C aravana a vizitat lo calităţile Demsuş
şi P e ş te n iţa , d în d p o p u la ţie i, g r a tu it, ce trebuie privită cu toată răspunderea
51 c o n s u lta ţii m e d ic a le şi e x e c u tîn d 14
na. Dar la G.A.C. din Dobirca
extracţii dentare. (Urmare din pag. l-a) care se află doar la o palmă de mai este incă ceva. Colectiviş­
O rg a n iz a ţia de Cruce roşie din H a ­ loc şi au teren de aceeaşi struc­ tii nu se străduiesc să elibereze
septembrie s-a simţit intr-ade­ tură ? Sau, dacă însămînţează terenul pentru a putea fi pregă­
ţeg, oare în ultim ul tim p şi-a intensi­ văr lipsa de ploaie, dar cu toa­ tit şi însăminţat cît mai repede.
De aceea, conducerea gos­
fic a t ac tivitatea, a o rg a n iz a t în raion te acestea se putea însămînţa colectiviştii din .Mărtineşti şi Je- podăriei va trebui să mobi­
lizeze pe colectivişti la elibera­
280 de echipe pen tru curăţenie, în a in bune condiţiuni agrotehnice. ledinţi care au un teren ce se rea terenurilor cît mai repede
pentru a putea fi insămînţate la
căro r com ponenţă in tră 840 de m em ­ Dacă colectiviştii din Spini, de lucrează greu, atunci de ce n-ar timp.
b ri. A g ita ţia v iz u a lă şi propaganda exemplu, au putut însămînţa su­ putea însămînţa cei din Şibot, al C onduzis
p rin conferinţe nu au fost n e g lija te : prafeţe însemnate şi în condi­ căror teren se lucrează mult
s-au a m en ajat trei, fo tom ontaje, s-au ţii foarte bune, atunci de ce nu mai uşor ? întrebări de acest Din constatările făcute, se ve­
c o n stitu it 16 cercuri de c itit şi au fost s-ar putea însămînţa la G.A.C. fel s-ar putea pune multe, dar de că există condiţii optime, in
şi la întovărăşirea din Turdaş, nu are rost. Adevărul este că majoritatea locurilor, pentru ca
în majoritatea locurilor din re­ însămînţările să fie imediat în­
giune se poate însămînţa în cepute şi urgentate. Cu toate a-
condiţiuni bune, dar această lu­ cestea în multe locuri începe­
crare se neglijează. rea insămînţărilor este tărăgă­
nată iar unde au începui decurg
cazangerie, compleotarea cu sti- lor şi revizuirea instalaţiei de Tărăgănarea începerii însă- cu încetineală. Cauza principală
clă a tuturor ferestrelor din a- încălzit de la secţia cazangerie. minţărilor sau desfăşurarea lor este că unele organizaţii de par­
telier, repararea acoperişurilor, intr-un ritm nesatisfăcător se tid şi sfaturi populare nu privesc
reparatul uşilor, revizuirea ilumi- Faptul că toate lucrările de datoreşte fără îndoială, în cea cu toată seriozitatea problema
natului, curăţirea canalelor de pregătire în vederea iernii tre­ mai mare parte, organizaţiilor -organizării şi coordonării mun­
scurgere, aprovizionarea cu com­ buie terminate pînă la data de de partid şi sfaturilor populare, cilor din campania de toamnă.
bustibil, uleiuri, materie primă 15 octombrie, nu justifică totuşi care în majoritatea locurilor, se Aportul unor ingineri şi tehni­
etc. P-lanul este bine întocmit rămînerea în urmă în ce priveş­ ocupă slab de această importan­ cieni agronomi este destul de
ş i , . în general, se referă la re­ te începerea şi efectuarea unor tă problemă. slab. Ei nu explică colectivişti­
lucrări destul de importante, ca lor, întovărăşiţilor şi ţăranilor
Din csusa unei semănători muncitori individuali însemnă­
tatea însămînţării la timp. Se
G.A.C. Dobirca are pregătite
observă de asemenea că în
zolvarea tuturor deficienţelor de pildă curăţarea canalelor de de cîteva săptămîni 45 ha. te­
multe gospodării colective şi în­
care ar putea crea neajunsuri scurgere şi izolarea conductelor. ren pentru însămîntări, dar cu tovărăşiri se manifestă lipsă de
producţiei în timpul iernii. Să toate acestea nu a însăminţat
vedem însă cum este înfăptuit In această situaţie se mai află interes faţă de îngrăşarea tere­
acest plan. şi lucrările de reparare a aco­ nici un bob de grîu. Tovarăşii
perişurilor halelor de la sec­ din conducerea gospodăriei spun nului înainte de însămînţare, iar
La atelierele G.F.R. Simeria ţia vagoane, repararea şi etan- eă pămîntul se lucrează' foarte
munca pentru pregătirile de iar­ şarea uşilor, revizuirea reţelei de bine şi că dacă încep ploile, a- agronomii se complac, intr-o a-
nă a început de mai multă vre­ iluminat tot din secţia vagoane, tunci condiţiile de lucru se în­ semenea situaţie.
me. Drept mărturie acestui fapt etc. răutăţesc. L-am întrebat pe tov.
stau lucrările deja terminate sau preşedinte al gospodăriei colec­ Rămîne ca o sarcină urgentă
pe terminate. De pildă, revizui­ După cum reiese din această tive că, dacă aşa stau lucrurile,
rea şi punerea la punct a insta­ situaţie, serviciul mecanic şei s-a de ce mai aşteaptă şi nu însă- a organizaţiilor de partid şi a
laţiei de încălzire din secţia ocupat îndeosebi de rezolvarea mhoţează ? sfaturilor populare să ia măsuri
IlI-a mecanică s-a terminat, s-au problemelor în vederea iernii la
reparat deja acoperişurile hale­ secţia locomotive, neglijînd une­ — Nu avem maşini — a spus operative pentru grăbirea tutu­
lor de turnătorie şi fierărie, s-a le lucrări ce trebuiau efectuate el. S.M.T.-ul ne tot promite o
la secţia vagoane. Este necesar maşină de semănat, dar cu pro­ ror lucrărilor din această ¦cam*:
revizuit toată reţeaua de ilumi­ ca pe viitor această lipsă să fie misiunile ne alegem. Nu ştim panie şi în special a însămînţă-
remediată. De asemenea, condu­ rilor.
nat. De asemenea s-a început cerea atelierelor trebuie să con­ cînd tovarăşii de la S.M.T. au
de gînd să o trimită.
Intr-adevăr, suprafaţa pregă­
lucrările de pregătire în vede­ tită putea fi însămînţată şi dacă
rea iernii, pentru a cunoaşte nu s-a însăminţat e vina S.M.T.-
stadiul în care se găsesc şi pen­ ului fiindcă nu a trimis maşi­
tru a putea lua măsurile cores-'A
punzătoare necesare grăbirii rit-$
mului de înfăptuire a lucrărilor.! Ţ „ .. ,, __ _ i
O atenţie deosebită trebuie^ ţ I
ÎP B iL II f! l i /% IE SE
dată apoi aprovizionării cu com-$ j
w ^ w a w . - ^ w «w v v w ‘, ^ w a .
bustibil, uleiuri, materie p r i m ă . I n s f î s î u f i S , înîrsprînderg, gospodării ! *
precum şi p rin v e rific a r e a în tre g u lu i d ireg e, serviciulc o j i Pentra distrugerea şobolani. clei pentra omizl- otravS ,mpol
sat M in tia cu iLi-.-F-, a putut
descoperi, o serie de bo lnavi pulm o­ rezerva n e c e s a r i® Ş id e % L a s « f ] 1«- Şoarec««-. ciorilor, coropiş- triva coropişniţelor, gria stric-
n a ri în fa z a de c o n ta g iu n e . T o t cu problemă, desigur, conducerea a-Y -nl e or ai a a 01 dăunători, in ; - , ., , ,»
ocazia acestor v e rificări, sau m al des­ telierelor nu trebuie să fie stră-Tîtrebuintaţi substanţele toxice cu p_Jro_couartae apr?ins tev.i.rabmsetna4t esasue npu0- *I
coperit cîteva cancere bronho — pul­ merar de la Oficiul Regional \
m o n a re , c îţiv a b o ln a v i de in im ă şi m a i mar, . f ,, „ - 1-, Vji ma,re efica,cita,te, . ca:, Wa,rfarină,
m ulţi silicodici. Pentru ca la Atelierele G.F.R.X \ antu,. pasta fosforata, batoane C.F.Z.V. Deva, str. Aurel Vlaicu î
M ic ro -ra d io -fo to g ra fia este deci în din ^Simeria, pregătirile pentru^ide bioxid de sulf, epurifugă, nr. 17. L
m om entul de fa ţă, cea m ai perfectă
m etodă pentru exam ene radiologice în iarnă să se termine la iim pull
c o le c tiv ită ţi, cu scopul p re v e n ir ii şl
descoperirii bolilor din cutia toracică. planificat, este nevoie de o in -| î>o o o <x>oooo<x o<>o<x>o<x>ooooo< <xx>oooo<x><x<><x>o<*><><>c><><>o<>o o
D r. O V ID IU C O N S T A N T IN E S C U tensificare a muncii. Serviciul | o SFATUL POPULAR REGIONAL — SECŢIUNEA FINANCIARA o
directorul spitalului
T.B .C . — Deva mecanic şef şţi ™conrdfu..rcperepa a»+te»--.. 9 HUNEDOARA — DEVA, J
lierelor au datoria să ia măsu- aduce la cunoştinţă celor interesaţi că în octombrie-noiem-
fim n?l(f maieflc.aceJ pentru, c a '. o brie a.c. se va ţine o nouă sesiune de examene pentruobţinerea 8
impui fr guros sagaseasca toa-ţ g calităţii de expert contabil. 9
e pregătirile efectuate. | g Cererile de înscriere însoţite de actele prevăzute de Decretul
Politehnizarea Invăţămîntului |g N r . 434/1957, se vor depune la Sfatul popular regional Sectiu-
în atenţia cadrelor didactice | o nea financiară Deva.
ÎS Pentru informaţiuni mai detailate, candidaţii se vor adresa
| 9 la secţiunile financiare raionale unde domiciliază, unde găsesc şi
Xg programa de examene etc.
¦g F.xamenul se va ţine la data ce se va fixaulterior, în ora- g
La şcoala elementară de 7 sint corespunzătoare dezvottă- o şui Deva în localul Sfatului popular regional.
o
ani din comuna Şibot au fosl rii acestei ramuri din agricul- oooc>o<xx>ooooooooooo o o o o o o o o o o o o o o o o o o o > 00000000000
obţinute cîteva rezultate bune tură. In şcoala de altoire, ele-
in ceea ce priveşte politehni- oii vor face la primăvară e x p e -\\[ ANUNŢ l
zarea invăţămîntului. Aşa, de rienţele necesare. \y
pildă, pe lotul experimental al Conducerea şcolii elem enta-\) Secţiunea Sanitară şi de Pre- ministrative, sau studii medii şi
şcolii elevii au executat, in a- re din Şibot acorda atenţie şi \ ) vederi Sociale a regiunii Hune- 8 ani în funcţii economice sau
nul şcolar 1957-1958, lucrări celorlalte ramuri privitoare la \ =) doara, aduce la cunoştinţa ce- administrative,
pe brigăzi, după sistemul de politehnizarea invăţămîntului. y) lor interesaţi că are următoarele — pentru funcţia de şef ser-
muncă din cadrul G.A.C. In acest an şcolar va fu n c ţio -\) pcsturi vacante ia Spitalul din viciu aprovizionare : studii supe-
Sub conducerea profesorului na pe lingă şcoală un atelier X) Hunedoara : rioare economice şi 4 ani în fun-
Traian Conţan, s-a acordat o de lăcătuşerie. Au fost p ro c u -y — un post de administrator; cţii economice, sau studii medii
deosebită atenţie plantării pu- rate deja trei bancuri de lucru, < I — un post de şef de serviciu şi 6 ani în funcţii economice.
ieţilor de pomi fructiferi,'a- zece nienghini, etc. Comitetul \ \ \ aprovizionare. Doritorii se vor adresa Sfa-
ceasta pe motivul că in comu- de părinţi s-a angajat să con- ş \ ţ Condiţiile de angajare s în t: tuIui popular a! regiunii Hune-
na Şibot pomicultura este încă Jecţioneze şi restul de unelte1 — pentru. funcţia de adminis- doara, Secţiunea Sanitară, in j
slab dezvoltată, deşi condiţia- necesare bunei desfăşurări o ' Dator: studii superioare şi 6 zilele de luni, marţi, miercuri,!
nile climaterice, cit şi solul, lecţiilor practice de atelier. ani în funcţii economice sau ad- între orele 10— 12. j
I V V ’VV1'