Page 92 - 1958-09

Pag. 4
kaiîAradua ş lir l • xülirrude sutirl • jx ü lirteie
tn preajma deschiderii conferinţei anuale a partidului Autorităţile italiene persecută
îafourisf englez
H e e ia r a fia eonraitetului e x e c u tiv
LONDRA 27 (Agerpres). — că drept „absurdă şi lipsită de Ziarul „Unita” relatează că po­ „Unita” au adus critici guver­
La 29 septembrie se va deschide logică”.
în oraşul Scarborough a 57-a
conferinţă anuală a partidului
laburist englez care numără pes­
te 6 milioane de membri.
In preajma conferinţei comite­
tul executiv al partidului labu­
rist a dat publicităţii o declara­
ţie de politică externă în care
cere evacuarea forţelor ciankai-
şiste de pe insulele chineze de
coastă. In problema Taivanulut
partidul laburist englez nesoco­ catele care sînt membre colecti­
teşte însă drepturile inalienabile ve ale partidului. Aceste rezolu­
ale R. P. Chineze asupra acestui ţii se reteră la multiple aspecte
:eritoriu chinez şi propune „neu­ ale situaţiei interne şi interna­
tralitatea” Taivanului sub con­ ţionale.
trolul O.N.U.
Declaraţia laburistă de poli­ preliminară şi după declaraţiile
tică externă cere să se ia deîn- unor fruntaşi ai partidului labu­ seara zilei de 26 septembrie De lor”.
dată în discuţie problemele de­ rist atenţia principală a confe­ Gaulle, preşedintele Consiliului
zarmării ş; încetarea experienţe­ rinţei va fi concentrată asupra de Miniştri al Franţei, a rostit. Ja De Gaulle a făgăduit că „între
lor cu arme nucleare. De aseme­ problemelor micşorării încordării. posturile de radio Paris o scurtă metropolă şi teritoriile de peste
nea, se cere organizarea unor
tratative la nivel înalt între Est
şi Vest precum şi crearea unei
zone neutre în Europa.
Partidul laburist condamnă cu lui laburist vor fi discutate de exprimat speranţa că - „ţara îşi ră cu toţii împreună şi în condi­
asprime împiedicarea Chinei
populare de a fi reprezentată în
O.N.U., calificînd această politi-
!n U.R.S.S.: !cesfe un mllsen
movafori şi raportai izafori
MOSCOVA 27 (Agerpres).—
TASS anunţă : In prezent în în­
treprinderile din Uniunea Sovie­
tică lucrează peste un milîoan de
muncitori inovatori şi raţionali-
zatori. 700.000 de muncitori sînt
membri ai diferitelor asociaţii
tehnico-ştiioţifice.
Zecile de mii de propuneri de
inovaţii şi raţionalizări prezen­
tate anual aduc economii în va­
loare de milioane de ruble.
PRECIZARE
U ltim u l a lin ia t din ştirea in titu lată
„ In tîln ire a dintre m em bri ai P .S .U .G .
şi ai P a rtid u lu i social dem ocrat din
G e rm an ia “, publicată în „D ru m u l so­
c ia lis m u lu i”,- n r. 1173 d in 26 s e p te m ­
b rie 1958, c o lo a n e le 1— 2, se v a citi
după cum u rm ează:
Luînd cuvînţul în cadrul în tîln irii,
m em brii P a rtid u lu i social dem ocrat au
condam nat în cu vîn iările lor politica
anticom unistă dusă de lid erii de dreap­
ta ai P artid u lu i social dem ocrat din
G erm ania. Ei au su b lin iat că a-
ceastă po litică este fa v o ra b ilă duşm a­
n ilor clasei m uncitoare —¦ adică m i-
lita r iş tilo r g e rm a n i. Ei au s u b lin ia t de V ioîenf faifun asupra Japoniei
asemenea necesitatea s ta b ilirii u n ită ţii
de acţiune cu P a rtid u l S ocialist U n it Pînă acum au fost înregistraţi înregistrată de aproximativ 83 Algeria vor provoca în Franţa
din G erm ania.
ie întreg teritoriul Franţei
© F r a n ţa la răscruce de drumuri ® Ose desfăşoară astăzi refe­
rendumul asupra proiectului de
constituţie a guvernului De
Gaulle. împreună cu francezii
din metropolă în faţa urnelor,
este silită să se prezinte şi popu­
laţia coloniilor. în una din a-
cestea — Algeria — referendu­
mul a început de două zile. Sub
ameninţarea baionetelor trupelor
colonialiste, populaţia musulma­
nă a Algeriei este obligată să
voteze „Da“ pentru aprobarea
unei constituţii contrare intere­
selor naţionale a algerienilor,
independenţei ţării lor, consti­
tuţie care consfinţeşte „integra­
rea“ Algeriei la Franţa.
Despre caracterul reacţionar,
fascist, al proiectului de consti­
tuţie au fost scrise multe comen­
tarii. De aceea nu ne vom opri
în mod detailat asupra prevede­
rilor articolelor sale. In sinteză
el reprezintă cel mai reacţionar
proiect de constituţie francez de
Ia revoluţia de la 1789 încoace.
Proiectul de constituţie acordă
asemenea puteri discreţionare
preşedintelui îneît pe drept cu-
vîn't se poate soune că PREŞE­
DINTELE E TOTUL, iar parla­
mentul un apendice legislativ ca­
re, atunci cînd nu mai convine
preşedintelui, poate fi dizolvat
!a simpla cerere a acestuia.
Ce reprezintă în esenţă acor­
darea unor asemenea puteri pre­
şedintelui ? Răspunsul este unul
¦singur: Dictatura, cu toate ur­
mările ei. Şi aceste urmări nu
suit puţine. Ele pot însă fi în­
globate într-un singur cuvînt •
fascism. Steagul acestuia este
purtat de cei mai reacţionari
R ed acţia si a d m in is tra ţia zia ru lu i str. ß M a rtie n r. 9. Telefon.; ii 1R9.L7EL p lă tită în n u m e ra r c o n fo rm a p ro b ă rii D ir e c ţiu n ii G e n e ra te P .T . T . R . n r . 236,32 0 Hin ß n o ie m b rie J 9 4 9 . — r i m i - u l i tn t ö . W dc re a P o lig ra fic ă ..1 M A I " — D e v a ,
Guvernul britanic se spune în
încheierea acestei declaraţii, tre­
buie să facă tot ce-i stă în pu­
tinţă pentru a împiedica S.U.A.
să dezlănţuie un conflict armat
pentru insulele de coastă.
Pe ordinea de zi preliminară
a conferinţei au fost incluse pes­
te 400 de rezoluţii prezentate de
organizaţiile locale ale partidu­
lui laburist, precum şi de sindi­
Judecind după ordinea de zi
internaţionale. Acestor probleme
le sînt consacrate peste 140 de
rezoluţii.
In timpul conferinţei partidu­
asemenea probleme vitale ale
situaţiei interne ca creşterea ne­
încetată a costului vieţii în An­
glia, încercările guvernului de
a rezolva dificultăţile economice
pe seama oamenilor muncii,
faptul că guvernul nu doreşte
să lichideze complect restricţiile
asupra comerţului dintre Est şi
Vest, pericolul de criză, creşte­
rea şomajului, situaţia dezastru­
oasă a pensionarilor şi alte pro­
bleme legate de relaţiile Angliei
cu Statele Unite.
A denauer asistă la m anevrele
Bundeswelirului
BONN 27 (Agerpres)’. — La
25 septembrie cancelarul R. F.
Germane, Adenauer, a asistat la
poligonul din Luneburg la ma­
nevrele unor unităţi ale Bundes-
wehrului. In faţa cancelarului
s-a demonstrat folosirea unei ra­
chete ou rază medie de acţiune
capabilă să poarte încărcătură
atomică.
TOKIO 27 (Agerpres). — Tai­
funul oare bîntuie în partea cen­
trală a Japoniei şi în special în
regiunea Tokio a înregistrat o
viteză de peste 200 km. pe oră.
85 de morţi, 183 răniţi, 600 de de ani.
absurdă ® Agresorii concentrează noi forfe
n1 E x t r e m u l O r i e n t
politicieni în frunte cu reprezen­
tanţii aşa-ziselor „comitete de
salvare publică“, cu generalii
algerieni şi vechii susţinători ai
generalului Petain.
Dar Franţa anului 1958 se
deosebeşte radical de Franţa a-
nilor regimului de la Vichy. As­
tăzi Partidul Comunist Francez,
cel mai mare şi mai puternic
partid al Franţei, şi-a cîştigat
simpatia tuturor francezilor
cinstiţi. Lupta sa pentru apăra­
rea libertăţilor republicane, îm­
potriva proiectului de constitu­
ţie gaullist a cuprins mase imen­
se de oameni, Uriaşele mitinguri
ce s-au desfăşurat pe întregul
teritoriu al Franţei pentru a
spune „NU“ proiectului de con­
stituţie, sînt o mărturie a forţei
organizatorice a Partidului Co­
munist, o mărturie a faptului
că astăzi francezii cinstiţi se
vor alătura comuniştilor pentru
s spune „NU“ ceîui mai reacţio­
nar proiect de constituţie din is­
toria Republicii Franceze.
De rezultatul votului de astăzi
va depinde dacă Franţa va ră-
mîne mai departe o republică
burghezo-democratică sau va
păşi pe drumul reacţiunii, a pu­
terii personale, a fascismului.
Votul de astăzi reprezintă aşa
dar o răscruce de drumuri pen­
tru Franţa şi poporul ei.
^ ***** ,*^l^ 11 1y i
DRUMUL SOCI ALIS MU LU t
pe activiştii comunişti
ROMA 27 (Agerpres)’. — ti;valului provincial al ziarului
liţia din Florenţa ,a trimis tri­ nului italian.
bunalului spre judecare cazul lui
Gian Carlo Pajetta, membru al
secretariatului <3. G. al P. G.
Italian şi a doi conducă­
tori ai federaţiei locale a
Partidului Comunist. Aceşti
trei activişti de vază ai
Partidului Comunist Italian sînt
persecutaţi din cauză că în cu­
vântările rostilc la mitingul din
21 septembrie de închidere a fes-
Cuvintarea radiodifuzată
a generalului De Gaulle
PARIS 27 (Agerpres). — In fi legată de „regimul partide-
cuvîntare în care a cerut popu­
laţiei ţării să aprobe textul con­
stituţiei pregătit de guvern.
Şeful guvernului francez şi-a „vor participa pentru prima oa­
va demonstra voinţa de a' ieşi din
confuzia în care îşi tîra existenţa rea consultare şi va fi lucru sta­
regimul partidelor” şi „va apă­
ra o autoritate care va fi în mă­
sură să acţioneze”. Astfel, a a-
dăugat. el, Franţa va trece „la
o reînnoire cu mijloacele pe ca­
re le avem în prezent”. De
Gaulle nu a explicat însă ,oe în­
ţelege el prin cuvînţul „reînno­
ire” şi în ce direcţie trebuie, du­ care cere să i se acorde libertate
pă părerea sa, să acţioneze „au­
toritatea puternică” care nu va
După cum subliniază presa,
Adenauer şi-a exprimat satis­
facţia î-n legătură cu pregătirea
soldaţilor vest-germani. La ma­
nevre el a fost însoţit de minis­
trul Apărării al R.F.G., Strauss,
şi de comandantul armatei vest-
germane, generalul Heusinger.
dispăruţi. Au fost inundate pes­
te 400.000 de locuinţe, nivelul a-
pei rezultate din ploaie a atins
peste 42 cm. pe străzile Tokio-u-
lu i; această cifră n-a mai fost
¦ •s h
Absurditatea politicii ameri­
cane faţă de R. P. Chineză
este reliefată nu numai de acţele
agresive pe care S.U.A. le comit
împotriva ei în regiunea Taiva-
nului ci şi prin atitudinea diplo­
matică de nerecunoaşterea drep­
turilor legitime ale R. P. Chine­
ze în O.N.U. Secretarul de stat
al S.U.A. Dulles, conducătorul
diplomaţiei americane, refuză
de ani de zile să vadă adevărata
Chină cu cei peste 600 de mili­
oane de locuitori ai săi, prefe­
rind să susţină un cadavru po­
litic (Cian Kai-şi), care nu mai
reprezintă de mult pe nimeni.
întreaga omenire îşi dă însă
seama de absurditatea unei a-
semenea politici. La actuala se­
siune a Adunării Generale a
O.N.U. acest lucru a ieşit în. evi­ că pentru reprezentarea R. P.
denţă deosebit de pregnant. La
tribuna O.N.U. din cei 30 de vor­
bitori înscrişi la cuvînt în pro-
plema reprezentării R. P. Chine­
ze în O.N.U., 24 au susţinut
cu fermitate reprezentarea ei.
Pusă în faţa acestui curent
general în favoarea' admiterii
R. P. Chineze în O.N.U., diplo­
maţia americană s-a dedat Ia
Unul din. aceşti trei conducă­
tori ai Partidului Comunist, F a­
biani, secretar al organizaţiei de
partid din Florenţa, a mai fost
acuzat şi de jignirea unui organ
administrativ, adică a poliţiei,
înt-ruc-ît în cuvintarea sa a califi­ poarelor din C ip ru şi A lg e ria la au to­
cat ca antidemocratice acţiunile
poliţiei oare luptă împotriva or­
ganizaţiilor progresiste.
Trecînd la problema coloniilor
mări va fi creată o comunitate
liberă a popoarelor”. Locuitorii
Algeriei, a continuat vorbitorul
ţiile unei egalităţi depline la ma­
bilit ca în toiul încercărilor prin
care trec ei îşi vor exprima în­
crederea în Franţa şi în mine”.
Această afirmaţie este puţin
convingătoare dacă se ţine sea­
ma că de patru ani trupele fran­
ceze încearcă fără succes să
înăbuşe mişcarea de eliberare
naţională a poporului algerian
şi independenţă şi că comanda­
mentul francez în persoana g e­
neralului Sa lan a ordonat tru­
pelor sale „să caute să obţină
maximum de voturi în sprijinul
constituţiei”.-
De Gaulle nu a spus nici un
cuvînt despre felul în care pro­
pune să fie reglementată pro­
blema algeriană şi -a ignorat ce­
rerea de a se recunoaşte'indepen­
denta acestei ţări.
In încheiere, conducătorul gu­
vernului francez căutînd să-i
convingă pe francezi să voteze
pentru constituţie, le cere „să
prefere unitatea naţională” lă-
sînd să se înţeleagă că în caz
contrar această unitate poate fi
periclitată. In cercurile ziaris­
tice din Paris această declaraţie
este legată de afirmaţiile unor
ziare de dreapta că dacă poporul
francez va îndrăzni să respingă
proiectul de constituţie pregătii
de guvern, generalii rebeli din
un război civil.
cele mai mîrşave presiuni asu­
pra delegaţiilor care reprezintă
ţări ce depind economiceşte de
S.U.A. pentru a le hotărî să vo­
teze împotriva proiectului de ad­
mitere a R.P. Chineze în O.N.U.
Delegaţiilor ţărilor Americii La­
tine, de exemplu, li s-a promis
că li se vor acorda „ajutor” e-
conomic dacă vor susţine poli­
tica americană în această pro­
blemă. Cu toate presiunile şan-
tajiste, S.U.A. au reuşit cu greu
să cîştige majoritatea voturilor.
Rezultatul votării confirmă a-
cest lucru. împotriva reprezen­
tării Chinei în O.N.U. au votat
40 de delegaţii, iar pentru pre­
zentare 29 de delegaţii, 12 de­
legaţii abţinîndu-se de Ia vot.
Dacă facem un simplu calcul a-
ritmetic iese în evidenţă faptul
Chineze în O.N.U. au votat ţări
a căror populaţie depăşeşte cu
100 milioane de oameni pe cea
a ţărilor care s-au pronunţat îm­
potrivă. Dacă adăugăm la aceas­
tă cifră şi cei 600 milioane de
locuitori ai R. P. Chineze avem
în faţă un tablou convingător
care indică ca un barometru a-
saaaagcreaKWMaes a a ^ Mr. 1175
WLi&m^vJT23SGJata
M utarea rostită de liistriii Afacerilor
Externe al R. F. tern e, Avram lă n c i,
inşedinţadindupă-aiiaza deifeSseptemiim
a Adunării Genurate a 0 . H II.
O rdinea de zi a sesiunii a X l l i - a Am erica. tem ei m enţion at de dl. poate fi încetarea oricărei in terven ţii
a A du nării G enerale cuprinde proble­ A l doilea am ericane în afacerile interne ale C hi­
me de m are însem nătate ale vieţii nei, în p rim u l rîn d a fo rţelor arm ato
in ternaţion ale. Ea reflectă preocuparea D ulles este că „re g im u l com unist chi­ am ericane aflate pe te rito riu l chinez,
în tr e g ii o m e n iri p e n tru d e z a rm a re şi pe in sule le de coastă, in sule le P en h u le -
in special pentru în lă tu ra re a prim ejdiei nez încearcă să-şi extind ă au toritatea dao şi T a iv a n , şi de a lăsa pe chinezi
unei catastrofe atom ice, pentru în lă tu ­ să-şi rezolve s in g u ri p ro p riile lor
rarea în cordării in ternaţion ale, pentru asupra acestor reg iu n i prin folosirea treb uri. Este sin g u ra soluţie conform ă
cu m o rala in te rn a ţio n a lă şi cu prevede­
fo rţei". Se pretinde că aceasta a r rile C artei.
constitui o v io la re a p rin c ip iilo r pe In aceste co nd iţii nu este de m ira te
că S ta te lo r U n it e le -a fo s t te a m ă de
care este bazată o rd in ea in te rn a ţio n a ­ 0 largă dezbatere în A dunarea G e­
nerală asupra problem ei reprezen tării
recunoaşterea dreptului legitim al po­ lă. Şi acest tem ei este şubred pentru C hinei, după cum este p lin de sem ni­
că el se re fe ră la o p ro b le m ă In te rn ă fic a ţie fa p tu l că cei c a re Ia v o t au
determ inare, pentru progresul econo­ a unui popor în care nim eni din afară sp rijinit Statele U n ite în interdicţia im ­
pusă în A dunarea G en erală s-au ferit
m ic al ţă rilo r slab dezvoltate şi alte nu a re d re p t să se am estece. cu g r ijă să-şi expună m o tiv e le în fa ţa
problem e im portante. N im eni nu a contestat dreptul gu­ A du nării. E xistă o conştiinţă a popoa­
relor ce nu poate fi ig n o ra tă .
D e le g a ţia ro m în ă co n s id e ră în să că ve rn ulu i in don ezian de a pune ordine
ceea ce treb uie să a trag ă în mod d e o ­ în casa sa atunci cînd pe o insulă Trecînd apoi la problem a dezarm ării,
sebit aten ţia A du nării G enerale sînt sau alta ap arfinînd Indoneziei s-au ivit tov. A v ra m B unaciu a a ră ta t că deşi
acţiu n ile care am en inţă direct şi im e­ forţe rebele care s-au rid ic a t îm po triva dezbaterea acestei problem e în actuala
d ia t pacea şi securitatea in te rn a ­ regim ului de stat din In d o n ezia, iar sesiune a re loc în co n d iţii cînd trei
ţio n ală şi care, prin caracterul lor faptul că an um iie puteri străine au din m a rile pu teri, S .U .A ., A n g lia şi
neobişnuit, au pus O rg a n iza ţia N a ţiu ­ s p rijin it pe rebeli nu a schim bat şi nu Franţa, sînt an gajate în acţiuni m ili­
n ilo r U n ite în fa ţa unei grave şi se­ schim bă cu n im ic datele fu nd am entale tare, totuşi deleg aţia ro m în ă socoteş­
rioase altern ative. ale problem ei şi anum e că era o pro­ te că în ră s tim p u l care s -a scurs de
blem ă internă, de com petenţa exclu­ la sesiunea trecu tă s-au creat o serie
In prim ul rîn d — a spus iov. A - sivă a poporului indonezian. de prem ise c a re p e rm it o a b o rd a re m a i
v r a m B u n a c iu , — tre b u ie să c o n s ta ­ concretă şi m ai eficientă în cadrul
O .N .U .
M a i în lîi a devenit c la r că dezbate­
rile ca şi negocierile p rivin d dezarm a­
tăm că a tît m ăsurile m ilita re excepţio­ N egarea dreptului popoarelor de a-şl rea p o t f i fru c tu o a s e n u m a i d a că se
porneşte de la considerarea intereselor
n a le lu a te de S .U .A . şi A n g lia în O - orîndui via ţa lor proprie în conform i­ leg itim e de securitate ale tu tu ro r p ă r­
rie n tu l a p ro p ia t, cît şi m ă s u rile m ilita re tate cu a s p ira ţiile şi interesele lo r, in ­ ţilo r, fă ră ca o parte să caute a ob­
ţine avan taje sau poziţii favorizate
excepţionale luate de S .U .A . în E x ­ te rve nţia a rm a tă cu scopul de a îm ­ în dauna celeilalte părţi.
trem ul O rie n t au fost luate îm po triva piedica popoarele să-şi realizeze acest D e asem enea, a devenit un bun cîş­
tig a t m etoda po trivit căreia din a n ­
C artei O .N .U . drept, de a le im pune re g im u ri aser­ sam b lu l m ă s u rilo r de d e za rm a re pot
O rg a n iza to rii acestor m ăsuri m ilita ­ vite, iată esenţa doctrinei care a stat la şi treb uie să fie discutate şi soluţio­
baza acţiunilor S .U .A . în O rientul apro­ nate separat acele m ăsu ri care sînl
re e x c e p ţio n a le nu s-au je n a t să in ­ ap licabile im ed iat şi în calea cărora nu
există greu tăţi obiective prea m ari.
voce C a r ta O .N .U . p e n tru „ le g a liz a r e a " p ia t şi în s trîm to a re a T a iv a n u lu i. Este
In această ordine de idei, deleg aţia
acţiu n ilo r lo r ilegale, călăttzindu-se du­ evident că a p lic a re a acestei doctrine ro m în ă co nsideră că propunerea de
către U n iu n e a Sovietică a trei puncte
pă vechiu l d icto n c a re spune că ceea deschide la r g p o rţile a r b it r a r iu lu i şi separate în problem a dezarm ării consti­
tuie pentru această sesiune o bază con-
ce este alb z iu a , p o ate de ven i n e g ru b u n u lu i p la c în r e la ţ iile in te r n a ţio n a le , 1 cretă po zitivă de discuţie şi concluzii
practice.
noaptea. D e le g a ţia ro m în ă — a s u b lin ia t Iov,
P ărerea delegaţiei rom îne, a spus în
C ît de n e în te m e ia tă şi in c o n s is te n tă A v r a m B u n a c iu — c o n s id e ră că A d u ­ co ntinuare tov. A v ra m B unaciu, este
că în prob lem a d e z a rm ă rii există pre­
a fost în c e rc a re a de a ju s tific a in te r­ n a re a G e n e ra lă a re d a to r ia să re s p in ­ m ise so lid e p e n tru a se trece de la
vorbe la fapte.
v e n ţia a r m a tă a m e ric a n o -e n g le z ă în gă a c e a s tă d o c trin ă , ca in c o m p a tib ilă cu
F a ţă de aceste prem ise, prin cipala
L iban şi Io rd a n ia au dovedit-o atît scopurile şi p rin c ip iile C artei. condiţie este ca to ate m a rile puteri
să m anifeste d o rin ţa de a face aces1
d e zb aterile sesiun ii e x tra o rd in a re , cît In această ordine de idei stîrneşte o pas decisiv. N oi considerăm că A du­
narea G en erală trebuie să joace un rol
şi evenim entele petrecute în cele două profundă în g rijo ra re fa p tu l că pînă activ în această direcţie.
ţări arabe. acum nu au fost traduse în viaţă pre­ A bo rd înd problem a securităţii în
Europa, m inistru) de E xterne al R .P.R .
In cazul evenim entelor din E xtrem ul vederile rezoluţiei sesiunii extraordinare a su b lin iat faptu l că s in g u ra cale ra ­
ţio n a lă spre asigu rarea securităţii eu­
O rie n t nu trece o zi fă ră ca oatneni- a A d u n ă rii G enerale, cu p riv ire la te- ropene poale fi num ai aceea a unot
m ă s u ri c a re să du că tr e p ta t la re d u ­
p o liiici şi de stat din to ată lum ea şi trajgerea tru p elo r am ericane şi engleze cerea şi r e ir a g e r e a fo rţe lo r a rm a te şi
arm am entelor în lău n tru l g ran iţelor na­
din însăşi S tatele U n ite să nu releve din Liban şi Io rd an ia. ţio n ale şi la o rg a n iza rea unei colabo­
lipsa de consistenţă, de p rin cip ia lita te In ceea ce priveşte in terven ţia am e­
şi ve ra c ita te a te m eiu rilo r inVocate
rican ă continuă în afacerile in lern e ale
de conducătorii a m erican i. poporului chinez şi îndeosebi m ăsurile
S ecretaru l de stat al S .U .A , D u i- m ilita re luate în u ltim a vrem e şi pro­
les, a a firm a t în această ad u n are cele vocările m ilita riş tilo r am erican i care
două te m eiu ri p o titic o -ju rid ic e ale a c ţio n e a z ă în ' c o m p lic ita te cu a g e n tu l
S .-U vA .: P r im u l: Regit-nul -com unist i o r C ian K a i-ş i îm p o triv a poporttU'u
chinez n - a . exercitat „.n icio d ată ,in ..,cel chinez;-* d e le g a ţia ro m în ă ţin e să su bli­
nouă ani de existenţă au toritate asu­ nieze caracterul extrem de prim ejdios
p ra T a iv a n u lu i, in s u le lo r P escado res şi a l s itu a ţie i create în s trîm to a re a T a i­
insulelor de coastă (a d ică Quem oy, van şi consecinţele in calculab ile pe care
m icul Q u em o y şi M a ts u )“ . D eşi el a ca ie com portă.
prezentat acest fapt drept -„indiscuta­ D ele g aţia rom înă îm părtăşeşte spe­
b il", to ată lum ea ştie că tocm ai in ­ ra n ţa a lto r de leg aţii în tra ta tiv e le chioo-
te rv e n ţia a m e ric a n ă şi s p riijn u l pe a m e ric a n e de la V a r ş o v ia , d a r nu se
care l-a u acordat lacheului lor C ian p o ate să nu se c o n s ta te că în tim p ce
K ai-şi au îm piedicat în tregirea te ri­ R epublica Populară C hineză m anifes­
to riu lui chinez, în tre g ire a R epublicii tă un calm plin de răspundere şi o
P op ulare C hineze cu aceste insule, răbdare cu adevărat proverbială, uni­
care îi ap arţin . tă ţi ale flotei a şaptea şi fo rm a ţii ae­
în suş i fostul secretar de sta t Achc- riene am erican e desfăşoară acţiuni toi
son, predecesorul lui D ulles, a de­ m ai provocatoare.
m onstrat inconsistenţa acestui 1emei. V o rb in d în co ntinuare despre posibi­
P rim u l tem ei in v o c a t de S .U .A . nu litatea so luţionării conflictului din re­
stă în piciore. El este d ispu tat nu nu­ giunea T a iv a n u lu i, m in is tru l de E xter­
m ai în lum ea în tre a g ă , dar ch iar în ne al R .P .R . a s p u s : S in g u ra soluţie
ră ri m u ltilaterale pe o bază generală
. europeană şi în co nfo rm itate cu p rin ­
politică ghidate. cipiile coexistenţei paşnice.
Toate aceste pregătiri febrile G u vernu l rotnîn, a spus tov. Avram
au un singur scop ; agresiunea. Bunaciu, sp rijin ă noile propuneri aie
Şi, de fapt, personalităţi milita­ R. D . G erm ane privind unificarea G er­
re ale S.U.A. nu numai că nu m aniei şi consideră acţiun ea de do­
dezmint dar chiar confirmă a- tare cu arm e atom ice a revan şarzilo r
cest lucru. Declaraţiile provoca­ vest-germ ani ca o gra v ă prim ejdie pen-
toare ale comandantului flo­ tru pacea Europei.
devăratul curent de opinie, indi­ tei a şaptea precum şi a coman­ G uvernul rom în s-a declarat de acord
că uriaşul prestigiu de care se dantului forţelor armate ame­ cu p ro p u n e re a U n iu n ii S o v ie tic e cu
bucură R. P. Chineză în întrea­ ricane din zona Pacificului că privire la încheierea unui tra ta t de prie­
ga lume. Orice încercări de a „S.U.A. pot distruge orice obiec­ tenie şi co laborare a statelor europene
neglija acest curent de opinie tiv din inima Chinei comunis­ şi îşi va aduce şi pe m ai departe în tre a ­
sînt sortite eşecului. Orice echi­ te" atestă caracterul agresiv a! ga contribuţie la adoptarea m ăsurilor
libristică ar face diplomaţia a- S.U.A. faţă de marele popot pentru asig u rarea securităţii europene.
mericană ea nu va putea împie­ chinez.
dica Ia infinit o cerere legitimă G uvernul rom în, a spus în continuare
a unui popor de 600 milioane, o Respingerea mesajului adresat Iov. A vram B unaciu, atrib uie o im p o r­
cerere a majorităţii populaţiei de N. S. Hruşciov lui D. Ei- ta n ţă deosebită problem ei n o rm a liz ă rii
globului. senhower, tactica de tergiversare re la ţiilo r economice în tre siaie, desfă­
şi torpilare a tratativelor chino- şurării nestingherite a com erţului in ­
Î n ultima săptămînă situa­ americane de la Varşovia nu te rn a ţio n a l.
ţia din regiunea Taivanului sînt altceva decît dovezi grăitoa­
re că S.U.A. nu doresc atenuarea D ele g aţia ro m în ă a ac ţio n a t în a-
încordării în regiunea Taivanu­ ceastă direcţie în cadrul sesiunii tre­
cute şi consideră că p rim ire a fa v o ra ­
a devenit deosebit de încordată lui reirăgîndu-şi trupele, ci per­ b ilă cu care ideca e la b o ră rii un o r
datorită intensificării acţiunilor manentizarea ocupaţiei america- astfel de p rin cip ii a fost întâm pinată
agresive ale Statelor Unite îm­ no-ciankaişiste a insulelor din a tît în A dunarea G enerală cît şl în
potriva R. P. Chineze. Ştirile regiunea sus amintită pentru a cadrul C on siliu lui econom ic şi social
pe care Ie difuzează zilnic a- fi folosite ca puncte de agresiu­ confirm ă u tilita tea şi oportunitatea u-
genţiife de presă confirmă că ne împotriva R. P. Chineze. nei asemenea propuneri.
S.U.A. concentrează în această
regiune forţe militare înzestrate Aceste manevre nu pot însă să D e le g a ţia r o m în ă v a s p rijin i şi în
cu armament atomic fără pre­ inducă în eroare poporul chi­ această sesiune m ăsu rile corespunzătoa­
cedent de la cel de-al doilea răz­ nez. Sub conducerea Partidului re pentru ducerea m ai departe a aces­
boi mondial. După cum relata Comunist Chinez, a guvernului tei a c ţiu n i.
agenţia UPI, acum cîteva zile, R. P. Chineze, poporul chinez
forţele armate americane din re­ stă vigilent de strajă pentru a Incheindu-şi cuvîntarea, m inistrul
giunea Taivan au fost întărite da riposta cuvenită agresorilor. de E xtern e al R .P .R . şi-a ex prim a t
cu‘ noi forţe de şoc atomice Alături de el se găsesc forţe in­ speranţa că a tît conştiinţa prim ejdiei
(două batalioane, înarmate cu vincibile, forţele lagărului socia­ grave pe care o reprezin tă pentru o-
armă rachetă, grupuri de avia­ list în frunte cu Uniunea Sovie­ m enire continuarea po litic ii de torţă,
ţie supersonică avînd la bord tică, forţele întregii omeniri iu­ contrară C artei, cît şi în ţele gerea justă
arme nucleare şi noi unităţi na­ bitoare de pace. Agresorii ame- a procesului de creare şi consolidare
vale). Pe insulă se construiesc ricano-ciankaişişti vor trebui, a no ilor state, de a firm a re a p rin c i­
în grabă aerodroame şi baze vrînd nevrînd să ţină seama de piilor coexistenţei paşnice, vo r deter­
pentru lansarea de rachete tefe- aceste forţe, de avertismentele m in a , p rin e fo rtu ri le co m u n e a le tutu­
poporului de G00 milioane. ror statelor m embre, un rezultat fa­
vorabil al actualei sesiuni.
N r * '.