Page 93 - 1958-09

i ¦r 'i r . 'M v i c L .'d ^ < J Ü r :i T 3 " " r PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA l I i i cinstea -apropiatei sărbător

Re g!oria'ă ' a poporului chinez
Hunedoara-Devvca \
v-s*r.s;Aşv>:v:;.p>:rv:<>x

Anul X Nr. 1176 Marţi 30 septem brie 1958 4 pagini 20 bani

3PăT>55^VT.-aA?J3«:I C ifili în pag. 4-a /ip il
NM
* Rezultatul referendumului
din Franja. - « . -,A¦r

c f7 \, * Gum s-a desfăşurat referen­
dumul în Algeria.
_m w

SUCCESE DE SEAMA Realizări frumoase * In 'Japonia: Numeroase
victime şi pagube imense provo­

la Atelierele C. f. 1. SSitteria Ia mina Tebea cate de taifun.

P entru a satisface cerinţele sporite ale explo atării, colectivul A telierelor Mina Ţebea este una din mi­ * Dulies declară : S.U.A. „nu <-
nele ou cele mai grele condiţiuni se aşteaptă la un sprijin militar
C .F .R . S im eria a m u n c it în u ltim a vrem e cu o în su fleţire deosebită. După de presiune din tară. De- aceea din partea N.A.T.O. în regiunea Acest nou furnal de
se cere multă atenţie şi conştiin­ Formozei”, la Combinatul de fier
succesele rep u rtate în în trecerea so cialistă desfăşurată în cinstea zile i de 23 ciozitate atît la lucrările de în­ şi oţel Wuhan (China In cinstea apropiatei ieşte un ul din tre cele m al sa rcinilo r anuale de plan.
A ugust, m u n c ito rii, tehnicien ii şi in g in e rii din ca drul secţiilor atelierelor, ra ­ treţinere cît şi în abataje. * Plenara G.G. al Partidului Centrală) va intra în P înă la 1 octom brie
Comunist din Finlanda. producţie la 1 octombrie. Wuhan sărbători a poporului m ari com binate m etalur­
Gu toate acestea, în lupta va depeni al doilea centru pro­ m inerii din A longolia In ­
portează cu în d re p tă ţită m îndrie re a liza re a celui m ai în a lt v îrf de producţie pentru cît mai mult cărbune, * Divergenfe la conferinţa e- ducător de oţel din China. chinez — cea de a 9-a gice din ţară. Locuitorii te rio ară vor trece la exr
din acest a n : în d e p lin ire a p la n u lu i prod ucţiei globa le la zi în proporţie de colectivul acestei întreprinderi a conomică a ţărilor Gormnon- trag erea pe cale hidrau­
reuşit ca pînă la data de 24 sep­ wealthului. IN CLIŞEU 3 vedere a furna­ aniversare de la procla­ oraşului au construit prin lică a cărbunelui din
tembrie să-şi îndeplinească pla­ lului. do uă m a r i m in e , ceea ce
104 la su tă. nul lunar în proporţie de 108,4 m area republicii — în m ijloace pro p rii zeci de le va perm ite ca încă
la sută. în a in te de s fîrş itu l a n u ­
Totodată, de la începutul lu n ii şi pînă acum , sarcina p lan ificată de creş­ în treag a Republică Popu­ fu rn ale m ici. P înă la lu i să e x tra g ă sute de
tere a p ro d u c tivităţii m uncii a fost în tre cută, ia r preţul de cost a fost redus O serioasă contribuţie la înde­ tone de cărbune peste
plinirea şi depăşirea planului pe lară C hineză creşte a- m a re a s ă rb ă to a re ei se plan.
exploatare, au adus-o şi harnicii
muncitori ai carierei de piatră vîn tu l în muncă. Toţi oa­ an g ajează să sporească In cinstea sărbătorii
din Gura Barza, care în prezent naţionale a Chinei, u zi­
cu 6 la sută fa ţă de p la n ific a t. lucrează în contul anului 1959. m enii m uncii întîm pină producţia ziln ică de fon­ nele din oraşele Şen-
R ezu ltate de seamă au o b ţin u t în special m uncito rii de la secţiile locomo­ Ei furnizează piatra necesară lu­ ian, T a ilu a n , Ş anhal,
crărilor de întreţinere (boltari). P ekin şl altele, pun la
tive şi vagoane. Aşa spre exem plu, în perioada a m in tită , p lanu l de re p a ra ţii această sărbătoare prin tă p în ă la 1.000 de tone. punct producţia a zeci
a locom otivelor în u n ită ţi echivalente a fost depăşit ou 3 la sută, reuşindu-se Lor li se datoreşte faptul că de noi tip u ri de pro-
la sfîrşitul acestei luni, colecti­ Sărbătoare la Poiana noi succese în producţie. întrecerea se desfăşoa­ duse Industriale.
vul minei a realizat o perfor­
să se execute peste p la n r e p a ra re a u n e i lo c o m o tiv e cu r id ic a re a de pe osii. mantă la lucrările de înaintare: O ţelarii din oraşul ră nu num ai în tre dife­
circa 30 m.l.
L a secţia v a g o a n e ,' de la începutul lu n ii curente şi pînă acum , au fost Dae, provincia H e b e i, rite u zine şi secţii, ci
Printre cei care au contribuit
p re d a te peste p la n un n u m ă r de 15 v a g o a n e c ă ro ra li s -au e fe c tu a t re p a ­ Sărbătorirea celor 50 de ani de ani de coriştii poienari, suc­ produc z iln ic suie de to­ chiar în tre oraşe. Astfel
de activitate rodnică a corului cesele obţinute de aceştia mai,
din Poiana şi inaugurarea cămi­ ales după 23 August 1944, cit şi ne de oţel peste plan . Ei m etalurgiştii din oraşul
nului cultural din această locali­ celelalte realizări economice, so-
ra ţii curente. co ntrib uit to ţi m unc ito rii atelierelo r şi în special tate a dovedit odată mai mult cial-eulturale din Poiana. şi-au lu at an gajam entu l Ţ ian fzin au chem at la
L a aceste rezultate au grija deosebită pe care partidul
şi guvernul o au faţă de proble­ Corul din Poiana a fost apoi
to v a ră ş ii. lo a n S ibişan, C onstantin ' N iţă şi T ra ía n Irim ie , şefi de p a rtid e la călduros felicitat de tovarăşii să producă pînă la 1 oc­ întrecere pe m e ta lu r­
mele culturale. Dumitru Dejeu, Constantin Prîz-
locom otive, O nu V la d , şef de p a rtid ă şi G heorghe B aciu, tîm p la r, de la sec­ Localnicii, peste 30 de forma­ nea, Aron Colceru ş. a. Tov. Du­ tom brie 85.000 tone de o- giştii o ra ş u lu i Tan-
mitru Dejeu a dat apoi citire
ţii artistice din regiune, oaspeţi decretului Prezidiului Marii A- ţel peste plan. şan pentru în dep lini­
veniţi din Capitală şi din alte re­
ţia vagoane. L a Baotou se constru­ rea în ainte de term en a
N u poate fi trecută cu vederea nici m unca partidei condusă de to v. Petru

D an ciu de la tu rn ă to rie care s-a e v id e n ţia t tn în d e p lin ire a p la n u lu i pieselor

de schim b. L e g a t de acest lu c ru ex is tă c o n v in g e re a că p la n u l pieselor de

}¦ Í *‘ « * ?schim b pe în tre g a n u l v a fi în d e p lin it cu o lu n ă în a in te de te rm en . Declaraţia guvernului

la această frumoasă realizare giuni ale ţârii, au ţinut să fie dutiări Naţionale a R.P.P. prin Republicii Populare Domine
se numără minerii Gheorghe prezenţi la sărbătorirea semicen­ care s-a conferit Ordinul Mun­
Golcea, Nicolae Drăghici, De- tenarului şi să transmită corului cii clasa II-a corului căminului

'k mian Petruţ de la abatajul nr. din Poiana felicitările lor cu o- cultural din Poiana, iar unor In legătură cu acţiunile agresive
** 18, Pavel Pascu, Lazăr Bolşa şi cazia măreţului eveniment. membri ai corului, Ordinul
Nicolae Mateieş de la lucrările Muncii clasa IlI-a şi Medalia ale S. II. k împotriva
T în ăru l Nicolae de înaintare ş.a. Sala mare a căminului cultu­ Muncii. Cu această ocazie au
B lă n ă rii este nou ve ral a devenit neîncăpătoare de fost decoraţi cu Ordinul Mun­ Republicii Populare Chineze
n it la secţia con­ încă un sat data aceasta pentru acei care au cii clasa IU-a loan Tănase
strucţii m etalice a fost prezenţi la deschiderea fes­ şi loan Moldovan, iar cu Meda­ G u v e rn n i şl popqsrul ro m în u rm ă re s c cu în g r ijo r a r e e v o lu ţia s itu a ţie i din
C om bin atu lui side­ com plect tivă a sărbătoririi semicentena­ lia Muncit"’au fost decoraţi loan E x tre m u l O rie n t şi co n sid eră că a c ţiu n ile S .U .A . îm p o triv a R . P . C h in eze
ru rg ic din H unedoa­ Banu, Trdian Batiu, Maria Bota, rep rezin tă o a m e n in ţa re deosebit de g ra v ă a păcii nu num ai în E xtrem ul O -
ra. In prezent el c o o p e r a tiv iz a i rului. llie Bozdog, Constantin Chilom, rient, ci şi in în tre ag a lum e.
depune eforturi se­ La masa prezidiului au luat loan Fintînă, Maria Ghişe, loan
rioase pentru a-şi Recent locuitorii satului Câr- Luca, loan Maniţiu, Traian O- Ig n o rîn d repetatele avertism ente ale R. P. Chineze, protestul legitim al
însuşi o calificare. măzineşti, raionul Ilta, au săr­ loc. tovarăşii Constantin Prîz- prean, Ana Suciu şi lancu Ser­ m ulto r state şi al opiniei publice m o nd iale, S .U .A . extind acţiu n ile lor a-
bătorit unul dintre cele mai de nea, adjunct al ministrului In- ba. Un număr de 50 corişti au gresive asupra insulelor situate în im ediata apropiere de lito ra lu l p ă rţii con­
Iată-1 în clişeu u r­ seamă evenimente petrecute la văţâmîntului şi Culturii, David primit insigna ,,Fruntaş 'în mun­ tin en tale a Chinei populare, violează apele te ritoriale şi spaţiul aerian al
m ă rin d cu atenţie ei — unirea intr-o întovărăşire Lazăr, secretar al Comitetului ca culturală de masă”, iar corul R. P. Chineze.
mersul burghiului agrozootehnică. regional de partid, Dumitru De- a fost distins cu o plachetă a
de m are capacitate. jeu, membru al Biroului Comi­ Ministerului Jnvăţămintului şi In tim p ce la tr a ta tiv e le de la V a r ş o v ia p re z in tă d ife rite p ro p u n e ri in a c ­
Sala noului cămin cultural tetului regional de partid şi pre­ Culturii. ceptabile, m enite să ducă la un im pas, S .U .A . continuă să concentreze forţe
devenise neincăpătoare pentru şedintele Comitetului executiv al m ilita re şi arm am ent atom ic în T a iv a n , tran sfo rm at cu aju to ru l c licii cla n ka i-
cei peste 200 de întovărăşiţi care Sfatului popular, regional, Aron Festivitatea decorărilor şi pre­ şiste în lr - o co lo n ie şi bază a g re s iv ă a m e ric a n ă .
au venit să sărbătorească aceas­ Colceru, prim-secretar al Comi­ mierilor a fost urmată de un
tă frumoasă realizare. Cu acest tetului raional de partid Sebeş, bogat program artistic prezentat M ă s u rile m ilita re întreprinse de S .U .A ., restituirea de către preşedintele
prilej tov. Romulus Zăroni, de­ Eugen Ghişoiu, vicepreşedinte de ansamblul artistic al căminu­ Eisenhow er a m esajulu i ce i-a fost adresat de N . S. H ru ş c io v — m esaj ce
putat în Marea Adunare Naţio­ al Sfatului popular regional, lui cultural din Poiana — corul, indică o cale sigură pentru e lim in area prim ejdiei de război din Extrem ul O ri­
nală, a vorbit despre noua cale loan Dan, preşedintele Sfatului brigada artistică de agitaţie şi ent şi din în tre ag a lum e — sîn t ac ţiu n i care nu dovedesc decît lipsa to tală
pe care vor merge de acum îna­ popular raional Sebeş, precum formaţia de dansuri populare — < t de argum enle politice şi alunecarea tot m ai g rav ă a S .U .A . pe panta unei
inte ţăranii întovărăşiţi şi mo­ şi alţi reprezentanţi ai organelor şi de orchestra de estradă şi mu­ aventuri m ilitare, stîrnind consternarea chiar a partenerilor săi occidentali
dul cum va trebui să se mun­ de partid şi de stat, fruntaşi ai zică populară a Sfatului ¦popular şi a opiniei publice am ericane.
muncii culturale din comună.

Din darea de seamă asupra

cească tn cadrul întovărăşirii istoricului şi activităţii corului regional Hunedoara. G uvernul rom în protestează cu toată hotărîrea îm po triva provocărilor

IM RAIONUL HUNEDOARA pentru a obţine rezultate sporite. din Poiana, prezentată de tov. In ziua de 28 septembrie s-a S . U .A . în d rep tate contra R. P. C hineze şi consideră că este de d a to ria tu tu­
Cele 107 familii ale satului Gheorghe Vonioa, directorul că­ desfăşurat programul formaţiilor ro r g u v e rn e lo r să ceară în c e ta re a im e d ia tă a acesto r a c ţiu n i a g re s iv e şi re­

Există posibilităţi pentru Cărmăzincşti unite de bună voie minului cultural, a rezultat dru­ artistice participante la semicen­ tragerea trupelor m ilita re am ericane din zona T aivan u lu i.
în întovărăşirea „7 Noiembrie" mul glorios străbătut în cel 50 tenarul corului din Poiana. G uvernul şi poporul rom în consideră că eliberarea T a iv a n u lu i, insulelor

vor munci de acum înainte peste P e n h u le d a o şi a c e lo rla lte te rito r ii n a ţio n a le , a s u p ra c ă ro ra d re p tu rile suve­

grăbirea lucrărilor din campania (Jetoaiiiă 306 ha. teren agricol în comun, rane ale R. P. C hineze sînt de necontestat, este o problem ă in te rn ă a popo­
aducînd de la bun început drept
De buna reuşită a cam paniei de fond de bază 87 oi. SAT ELECTRIFICAT rului chinez şi orice încercare de am estec constituie o in adm isib ilă încălcare
to am nă depinde as igu rarea unei recolte a C artei O .N .U ., a in teg rităţii terito riale a unei m ari puteri.
bogate în anul viitor. R itm ul rapid al Noua întovărăşire care a luat
lu c ră rilo r din această ca m p anie este ha. Aceasta este prea pu ţin fa ţă de po­ fiinţă este cea de-a treia în co­ Zilele trecute pentru locuitorii mă la fasonarea, transportul şi R epublica P op uiară R ornînă îşi e x p rim ă deplina s o lid a rita te cu R. P.
condiţionat de felul cum o rg a n iza ţiile s ib ilită ţi. muna Cârmăzineşti în urma că­ satului Stretea a fost mare săr­ plantarea stîlpilor, cît şi la în­ C hineză, de care este leg ată p rin tr-o prietenie profundă, in d es tru ctib ilă_ în
de p a rtid , sfatu rile populare şi organele reia comuna este cooperativizaiă bătoare. In casele lor s-a aprins lu p ta sa n o bilă p e n tru a p ă ra re a s e c u rită ţii şi in te g r ită ţii sale te rito ria le .
a g ric o le se preocupă să în d ru m e pe ţă ­ D acă la Peştiş au fost arate 387 ha. în procent de peste 85 Ia sută. pentru prima oară becul electric. tinderea reţelei propriu-zise.
ran ii m uncitori. din 710 plan ificate şi la H ăşd at 460 Din cele 44 de familii care au
din 505 ha, plan ificate, atunci şi în rămas neînscrise în sectorul so­ Satul a fost electrificat în între­
Cercetînd situaţiile lu crărilo r cam pa­ com una R ap o lt şi în S im e ria se putea cialist, la dala cînd scriem aces­
niei agricole de toam nă în raionul H u ­ realiza m ai m ult. In Sim eria, de pildă, te rînduri, 36 au depus cereri gime. Acţiuni de folos obştesc
nedoara la data de 25 septem brie a.c., au fost făcute arătu ri pentru însătnîn- pentru o nouă întovărăşire care
putem afla lucruri bune şi lucruri asu­ ţă ri de toam nă doar pe 65 din cele 685 se va înfiinţa in satul Boiu de Această frumoasă acţiune s-a
pra cărora organele competente au da­ ha. p la n ific a te . Treb uie m e n ţio n a t că Jos. realizat prin folosirea resurselor
toria să-şi îndrepte aten ţia m ai m ult teren liber pentru arătu ri a existat. D in
ca p înă acum . cele 489 ha. cu porum b, erau recoltate T E O F IL' POPA locale şi munca voluntară a ce­ Pentru amenajarea şi înfru­ să mobilizeze ţăranii muncitori tră, 30 m. c. pietriş şi s-a săpat
34 9 h a ., ia r din 261 h a . c u ltiv a te cu tăţenilor, făo.îndu-se astfel o e- museţarea satelor. din raza co­ la o serie de acţiuni de interes fundaţia. Ţăranii muncitori din
cartofi erau recoltate 120 ha. O situa­ corespondent conomie la bugetul alocat de munei Peştişu Mic, comitetul e- obştesc. Astfel, în satul Mînerău acest sat s-au angajat ca-pînă la
ţie asem ănătoare este şi în com una 40.000 lei. xecutiv, ajutat de deputaţii co­ s-a, terminat in numai cinci zile 1 octombrie a.c. să termine lu­
munali, comitetele de construc­ construcţia unui pod din beton crarea în întregime.
Oamenii din satul Stretea' au ţii şi cadrele didactice, a reuşit armat. S-au evidenţiat comite­
muncit cu multă tragere de ini- De asemenea, în satul Peştişu

Semînfe condiţionate Rapolt, unde au fost recoltate culturi tul de construcţie şl ţăranii în­ Mic, prin prestarea a peste 560
şi Siipraiefe însemnate de to am nă de pe 75 ha. din 385 ha. tovărăşiţi Iordan Buda şi Gheor­ ore muncă voluntară, a fost con­
ghe Flărău Luca, care au depus struit un pod dc ciment. Pentru
recoltate In comunele unde sînt posibilităţi mult interes. : a termina această construcţie
pentru executarea arătu rilo r, o rg a n iza­

La data de 25 septem brie a.c., în ţiile de p a rtid şi s fa tu rile p o p u la re tre ­ In salul Peştişu Mare s-a exe­ intr-un timp cit mai scurt, cel
buie să în drum e pe ţă ra n ii m uncito ri cutat prin muncă voluntară şi mai mult interes l-a depus mai­
raionul H unedoara erau condiţionate ca aceştia să le facă. autoimpunere împrejmuirea şco­ strul Gheorghe Beler.
lii elementare.
1.016 tone sem inţe, ceea ce reprezin tă Insămmfările sîni mulî De menţionat este faptul că
rămase în urmă In satul Josani s-a început la toate construcţiile ţăranii,
aproape 90 ta sută din p lan. Această muncitori au contribuit cu mun­
re a liza re este de bună seam ă un lucru In tot raionul H unedoara la data împrejmuirea şcolii cu gard de că voluntară, făcîndu-se însem­
de 25 septem brie a.c. erau făcute în - nate economii de fonduri.
lăudabil, deoarece, făcînd în săm înţărl să m în ţări pe o suprafaţă de num ai 130 beton armat pe o lungime de 60
ha. D acă ţinem seama că sem inţele m. I. Pină la 21 septembrie a.c. GH. COLCERU
cu s e m in ţe de c a lita te , se o b ţin recolte condiţionate au fost în can tităţi sufi­ au fost transportaţi 50 m.c. pia­
ciente şi că a r ă tu ri erau făcute pe o corespondent
m ari. , su p rafaţă de 2.019 ha., cele 130 ha. în -
să m în ţate reprezin tă prea puţin faţă de
De asemenea, culturile ajunse la m a­ cerinţe şi p o sib ilită ţi.

tu ritate sint recoltate de pe suprafeţe k

însem nate. P orum bul a fost cules m ai G ră b ire a lu c ră rilo r cam paniei de
to a m n ă tre b u ie să co n s titu ie o preo cu­
m u lt de ju m ă ta te . C o m u n ele Peştiş şi pare şi m ai m are a tît pentru organele Şi-au consÍFuií un p o d
de în d r u m a re şi c o n tro l, c ît şi pentru
S treisîn gio rg lu au ob ţin u t cele m ai bu­ oam enii m uncii de pe ogoare. In raio ­ C etăţenii din sa­ b e n e v o lă şi m u n c a la bătutul pilonilor
ne rezultate. In Peştiş, din 2 3 6 ,ha. au tul Tuştea, comuna voluntară a cetăţe­
Berthelot, şi-au con­ nilor. Trebuie m en­
fost re c o lta te 192 h a ., şi în S fre is în - struit de curînd un ţionat că num ai la
pod peste rîul G a l­ tă ia tu l şi tra n s p o r­
giorgiu, din 612 ha. au fost recoltate bena. Podul s-a rea­ tul a 100 m .c. de de susţinere s-au
450 ha.
prestat de călre

cetăţenii din sat,

Se potf iace arămuri peste 120 zile m un­
şi mai multe
că volun tară, a tît

D in cele 6.365 ha. p lan ificate pentru nul H u n ed o ara există m ai m ulte po­ După orele dc muncă, o mîncare gustoasă este bine venita, ia noua cantină a fabricii. ‘ liza t num ai cu fon­ lem n necesar con­ cu b raţele c ît şi cu

a ră tu ri, pe raio n , la data de 25 sep­ sib ilită ţi, eie trebuie însă folosite. IN CLIŞEU : Mitnciloi ii fabricii „Sebeşul" din Sebeş servesc masa Ia ora prinsului în duri din contribuţia s tru c ţie i precum şi atelajele.

tem brie a.c. erau executate doar 2.019 E. USCAR noua sală de mese. ? vv —o-1