Page 94 - 1958-09

inc
Un rodnic
schimb
de experienţă
La Cugir există blocuri în oa­
re locuiesc tineri şi tinere mun­
citoare de la uzinele metalur­
gice din localitate. In ultimul
timp se constatase însă că in
rindul locatarilor acestor blocuri
— mai ales în blocul locuit de
fete — se manifestau lipsuri se­
rioase în ceea ce priveşte disci­
plina, curăţenia ş. a.
In vederea lichidării acestor
lipsuri comisia de femei de la
U.M.C. a hotărlt să organizeze
un schimb de experienţă la ca­
re să participe şi tineri şi tinere
muncitoare de la fabrica chimi­
că din Orăştie.
Acest schimb de experienţă a
avut loc recent. Tinerii şi tine­
rele muncitoare de la fabrica
chimică.din Orăştie, la invitaţia
comisiei de femei de la U.M.C.
s-au deplasat la Cugir,
Şi schimbul de experienţă s-a
dovedit rodnic. Intîi oaspeţii au
vizitat blocurile locuite de tine­
rii şi tinerele de la U.M.C, un­
de s-au edificat asupra condi­
ţiilor de viaţă, curăţenia blocu­
rilor şi disciplina de care dau
dovadă cugirenii. Apoi, oaspe­
ţii şi gazdele s-a'u adunat la
colţul roşu al uzinei unde au as­
cultat referatul prezentat de că­
tre comitetul blocului unde lo­
cuiesc tinerele fete din uzină.
Referatul a oglindit felul cum
tinerele muncitoare de la U.M.C.
folosesc timpul liber, condiţiile
lor de viaţă şi curăţenia în bloc.
Participanţii la schimbul de
experienţă au avut multe de în­
văţat. împreună, ei s-au angajat
şă folosească cît mai util timpul
liber, sa fie disciplinaţi şi să
păstreze curăţenie desăvirşită în
camerele în care locuiesc.
Schimbul de experienţă a con­
stituit pentru comisia de femei
de la U.M.C. un bun prilej pen­
tru cunoaşterea situaţiei în ve­
derea luării unor măsuri eficace
privind educarea tinerelor mun­
citoare.
Activitatea comitetelor
raionale U dîsoyţia
femeilor
Duminică, 28 septembrie a.c.
au început în regiunea noastră
adunările în cadrul cărora co­
mitetele raionale ale femeilor
prezintă dări de seamă asupra
activităţii desfăşurate în trimes­ stră. Interviul cu care venisem
trul ii i ’
Primele adunări de acest fel
au avut loc în Orăştie şi Ha­
ţeg. Femeile din aceste raioane
au analizat activitatea desfăşu­
rată de comitetele raionale ale
femeilor şi au prevăzut luarea de
măsuri menite să ducă la îmbu­
nătăţirea activităţii acestora.
Numeroasele femei care au
luat cuvîntul în cadrul acestor
adunări au făcut propuneri pre­
ţioase privind activitatea de vii­
tor atît a comitetelor raionale,
precum şi a comitetelor orăşe­
neşti, comunale şi a comisiilor
de fetnei.
m o m n W fâT A m m sm t
IN LOC DE INTERVIU
...Hunedoara. Oraşul munci­
toresc. Strada B, nr. 18... Un
bloc cochet, cu zidurile de al­
bul imaculat al zăpezii. Ulti­
mele flori ale toamnei îi deco­
rează curtea, ferestrele, ase­
meni unor covoraşe multicolore
puse de stăpînii casei în cin­
stea vreunei zile de sărbătoare.
Remarca aceasta — compa­
raţia cu covorul sărbătorilor —
am făcut-o in faţa tovarăşei
Vlacl, soţia prim-laminoristului
Ion Vlad, la cinci minute după
ce-mi aşezasem pălăria pe sca­
un, înainte de a-i desluşi obi­
ectul vizitei mele. (Voiam să
iau bătrînului laminor ist un in­
terviu despre succesele sale in
producţie, dar nu era acasă).
Soţia acestuia a clătinat din
cap, răspunzîndu-mi scu rt:
— Păi, azi e chiar sărbătoa­
re. O mare sărbătoare!
Am privit-o nedumerit. Săr­
bătoare ? Mi-am scormonit o
clipă memoria, dar n-am aflat
acolo nimica. Prudent (omul
uită multe, mai ştii ?), am tras
• âu coada ochiului la micul ca­
lendar de pe masă. Nimic... O
zi obişnuită de septembrie, cu
nici un ţel de pretenţii istorice.
— Glumeşte! mi-am zis.
Dar in ochii, ei n-am desluşit
nici o schitele jucăuşe, nici ur­
mă de dimbet. Vocea tovarăşei
Vlad era cit se poale de seri­
oasă atunci cînd, după cîteva
clipe, a repetat:
— Da, da... sărbătoare... O
mare sărbătoare...
...Aşa a început discuţia noa­
în gînd l-am părăsit pe loc pen­
tru o temă nouă: în ziua aceea Nu de mult şcolile şi-au reluat
(să se mai spună..că reporterii activitatea.
, n-au noroc 1), . fqmilia prim-la­ Statul nostru democrat-popu-
minoristului Ion Vlad sărbăto­ 'îar asigură elevilor din şcolile
rea zece ani de cînd se mutase ’de toate gradele condiţii din ce­
în oraşul muncitoresc. Zece ani fe mai optime pentru învăţătu-
de cînd părăsise cocioaba din *ră. Aceasta nu împiedică însă
Păcăştie pentru blocul acesta !pe părinţii elevilor să-şi aducă
modern, cochet, cu zidurile de ’contribuţia la îmbunătăţirea con­ Scopul şedinţei a fost de a se
(. A început culesul strugu- )
( ritor de masă. Anul acesta ]
(c recolta de struguri întrece cu ţ
( mult pe cea realizată în ul- )
)¦timii ani. j
> IN CLIŞEU: culesul stru-)
gurilor la G.A.S. Alba-luliaA
Păstrarea ardeilor
Alegem ardei graşi, cărnoşi şi
nepătaţi. Le scoatem cu mîna
coada şi seminţele. îndepărtăm
vinele interioare. Ii spălăm în
apă rece, îi ştergem şi îi aşe­
zăm intr-un borcan de sticlă fă­
ră sâ-i presăm. Curăţăm un
hrean potrivit, îl tăiem în sfer­
turi şi îl punem printre ardei.
Fierbem bine apă, ceva mai
mult decît capacitatea borcanu­
lui. O lăsăm să se răcească şi
umplem cu ea borcanul, pînă
acoperim bine ardeii. De fiecare
litru de apă adăugăm, după um­
plerea ardeilor cu apă, cîte 1
g ’ de acid salicilic. Legăm bor­
canul cu celofan şi cu hîrtie per­
gament, înfăşurînd bine sfoara,
de mai multe ori, pe gîtul bor­
canului. Nu punem sare.
emeie
albul imaculat al zăpezii, cu braţul, dar în clipa următoare
curtea şi ferestrele luminate de se desfăcu din îmbrăţişare şi se
sunîsul florilor. Un apartament răsuci brusc, intr-uri picior, pă-
confortabil în locul cocioabei răsindu-ne în acelaşi mod vije­
insalubre şi atît de depărtată de lios în care îşi făcuse intrarea.
combinat! Hotărît, evenimen­ Curînd în camera vecină cine­
tul acesta merită să fie sărbăto­ va (cineva bine cunoscut...)
rit, acum la un deceniu de la fredona o melodie veselă, care
consumarea lui... se strecura pînă la noi prin uşa
— îm i amintesc bine ziua a- uitată deschisă.
ceea... Cheia noii locuinţe am — Fiică-mea Lucia învaţă
primit-o intr-un cadru festiv. pianul! — mă lămuri tovarăşa
Am fost printre cei dinţii cetă­ Vlad, cu o mîndrie pe care nici
ţeni ai oraşului nou. nu încerca s-o ascundă. Ia lec­
In timp ce vorbeam se auzi ţii în oraş. Curind o să-i cum­
soneria. Cineva întoarse cheia. părăm un pian.
Se auziră cîteva cuvinte repezi, Şi după o clipă de pauză a-
dăugă:
— In casa asta nouă e loc
pentru toate. Şi pentru pianul
Luciei, si pentru biblioteca Su-
zanei...
— Suzana?
— Da. Cea mai mică dintre
monosilabice, debitate de o vo­ fetele mele. Că am trei... Trei
ce subţire şi vădit tulburată; fete şi doi băieţi. Suzana e în
urmă un tropăit de paşi gră­ clasa patra elementară. învaţă
biţi şi-n cameră dădu buzna o aici, sus, la şcoala nouă din
fată de vreo 15— 16 ani, cu faţa O.M. Şi-i place tare mult să ci­
roşie, asudată; se cunoştea bi­ tească. Şi-a făcut de-acum o bi­
ne că venise alergî'id intr-un bliotecă măricică...
suflet. Zărindu-mă, se opri
-!!r
brusc.
— Ce-i, Lucia ? făcu femeia, ...Hunedoara. Oraşul munci­
toresc. Strada B, nr. 18. Un bloc
mirată.
— Am reuşit... Am reuşit să cochet, o sărbătoare, soţia unui
ciut Ceaikovski trei ore la bătrîn laminorist, un pian o
rind... fără să mă-ntrerupă o pianistă emoţionată, o şcolări­
ţă pasionată de lectură, — un
clipă profesoara... M-a lăudat! tablou obişnuit al zilelor noa­
Fala se agăţă o clipă de gi- stre,
tul maicâ-si care o cuprinse cu I. P.
Primele măsuri
a fost motivul pentru care în
ziua de 26 septembrie a.c., un
număr mare de femei, mame ale
elevilor de Ia grădiniţa de co­
pii nr. 3 din Deva, au participat
la şedinţa organizată din iniţia­
tiva comitetului orăşenesc al fe­
meilor din localitate.
tinuă a acestor condiţii. Acesta forma încă de acum un comitet
de părinţi, care, alături de edu­
catoare, să contribuie la educa­
rea copiilor, la instruirea lor în
condiţii cît mai bune». Din comi­
tetul alcătuit cu acest prilej fac
parte 7 tovarăşe, iar ca preşe­
dintă a comitetului a fost aleasă
iov. Aneta Radu.
In cadrul şedinţei, comitetul
de părinţi şi-a întocmit un plan
de muncă în care s-au prevăzut
unele măsuri care aplicate în
viaţă, vor asigura instruirea în
cele mai bune condiţii a copiilor.
Printre măsurile ce urmează
a se lua de către comitetul de
părinţi este şî aceea a măriri'
spaţiului rezervat jocului copii­
lor şi amenajarea acestuia. Ma­
mele participante la şedinţă şi-au
luat angajamentul să contribuie
prin muncă voluntară la reali
zarea acestui obiectiv. De ase­
menea, dat fiind numărul mare
de copii, comitetul de părinţi a
hotărît să ceară forurilor în drept
ca Ia această grădiniţă să re­
partizeze încă o educatoare.
In încheiere, participantele Ia
şedinţă s-au angajat să spriji­
ne în activitatea sa comitetul de
părinţi, precum şi educatoarele,
a căror sarcină este de a asigura
educarea şi instruirea copiilor.
V a rz a ro ş ie Păstrarea verzei
proaspete
Tăiem ca tăiţeii 5—6 câpăţînl
de varză roşie, scoţîndu-i vinele Alegem căpăţîni frumoase, cu
groase. Cînd am terminat de tă­ rădăcină cu tot. Legăm cu sfoa­
iat, sărăm şi amestecăm bine, ră groasă rădăcinile şi le atîr-
lăsînd varza să stea cîteva ore. năm în pivniţă, fără să se atin­
O stoarcem bine şi o punem în gă căpăţînile una . de alta (şi
borcane. nici de perete).
Fierbem oţet cu puţin zahăr, De asemenea, putem face un
după gust, şi îl lăsăm să se ră­ strat de nisip sau de pămînt
cească acoperit. Turnăm oţetul galben, în care înfigem astfel
rece peste varza roşie tăiată. A- rădăcinile verzelor, îneît între
copciim cu cîteva frunze de var­ căpăţîni să rămînă distanţe de
ză roşie, crudă, şi adăugăm u- o palmă. Pivniţa să fie complect
lei. Aşezăm peste varză un iun- întunecată şi cu un uşor curent
dişor, o greutate şi, legăm bor­ de aer.
canul cu hîrtie pergament.
Varza roşie, proaspătă, se păs­
trează în acelaşi fel.
W . ÍI76
F emei
muncitoare 1
% Fiii în primele rîn-
duri ale în tre ce rii socialis­
te în cinstea zilei de 7 No­
iembrie !
| | Reaiizafs şi depăşifi
z i de zi sarcinile ce vă re­
vin în producţie I
^!| Lupfafî pentru ridica­
rea necontenită a nivelului
de calificare profesională I
% Dat? produse mai mul­
te, mai bune şi mai ieftine I
In felu l acesta con­
tribu iţi la ridicarea nive­
lului de tra i m aterial şi
cultural al în tregu lu i nos­
tru popor muncitor.
EXCAVA
Elena Chiriţă... 25 da ani, fa­ l-ar fi urmat pînă la urmă —
ţa bronzată de soare, părul
strîns într-o basma înflorată (cu
un pic de cochetărie în cele cî­
teva şuviţe lăsate să-i umbreas­
că fruntea)', pantaloni de salo­
petă, palme mici dar puternice,
cu vinele îngroşate de muncă
şi... cam atît. Plus o poveste de
viaţă pe măsura portretului e-
roimei.
Acum cinci ani, într-o dimi-
•meaţă 'de primăvară, o fată în
¦straie ţărăneşti, ou un cufăr de
lemn într-o mînă, privea ou ochi
mari, pe una din străzile prin­
cipale ale Hunedoarei, şuvoiul
miilor de muncitori ce se-ndrep-
tau spre uzină. Abia coborîse din
tren ; lăsase în urmă — undeva,
într-un colţ al Olteniei, la o
distanţă ce-i părea acum mai
depărtată de cit drumul spre
lună — un sat micuţ, în care
oamenii îşi cunoşteau unul al­
tuia şi măselele, un sat peste ca­
re liniştea atîrna placidă şi grea
ca un nor burduhănos.
Acum, în faţa fluviului ome­
nesc ce se tălăzuia spre uzină,
în faţa vacarmului ce ur.ca spre
cerul împîclit de fumul furnale­
lor — adevăraţi uriaşi de po­
veste — Elena Chiriţă simţi cum
o apucă ameţeala. „Mă întorc
acasă. Aici n:o să-nvăţ a trăi
niciodată“. Era gata-gata să-şi
Deputata în mijlocul cstifsüllor
La întilnirea dintre deputata
Minodora Dincă şi cetăţenii din
comuna Dobra s-a discutat în­
deaproape felul cum au fost re­
alizate propunerile alegatorilor.
Astfel, deputata a raportat ale­
gătorilor că cea mai importantă
propunere a lor de a se electrifi­
ca în Întregime comuna a fost
realizată. De asemenea, s-a a-
rătat că prin. aportul cetăţenilor
din comună s-au construit în
uiumul timp două poduri peste
Printre frun­
taşele fabricii
,Sebeşul” din §
Sebeş se numă- !§
ră şi tov. Ana f|
Şecaş de la sec- ţţ |
ţia călcat şi us­
cat ciorapi de
damă. Această § ||§ |
tovarăşă îşi de- fff|f
'păşeşte în medie |||f f
norma cu 15 la
sută.
lat-o, în cli­
şeu, lucrind la
aparatul de căl-
' at şi uscat
?O
oo?oo
oooo-
oo»
$*
o$•
oooo
oo<<yt
o-
?o
o ¦¦•O
*o>
Oooo*oo-
Costumele poicnărifelor se impun prin sobrie­
tate şi fineţe. Contrastul celor două culori —<
negru cu alb, varietatea modelelor în cusături„
scoase în evidenţă mai ales în iile cu şire ne­
gre şi ciocănele, şorţurile şi câir inţele negre, cît
şi fustele încreţite mărunt sau mare, de un alb
imaculat, pieptarul negru din postav sau cojoce-
lul înflorat, exprimă multă originalitate şi simţ
artistic.
IN C L IŞE U : Un grup de fete din Poiana,
raionul Sebeş.
urmeze gîndul — şi poate că
dar tocmai în clipa aceea se opri
în faţa ei o femeie voinică, îm­
brăcată în salopetă.
— Ce te miri atîta, fetiţo ?.
Din oapul străzii te văzui oum
) ' PORTRET
căşti gura... Venişi acum de la
ţară ?
Şi fără să-i dea răgaz răspun­
sului :
— Hai să te-angajezi undeva,
Şi eu m-iangjai nu de mult.
Aşa a devenit Elena Chiriţă
cetăţean,că a marelui oraş de pe
malul Cernei. Acele „văzui” şi
„venişi“ şi „m-angajai” din vor­
ba femeii ce se oprise în faţă-i
(graiul de-acasă), au fost, măr­
turiseşte zîmbind tînăra excava-
toristă, principalul motiv care a
hotărit-o să părăsească gîndul
plecării. De fapt, motivele ade­
vărate sînt altele. Elena venise
aici oa să înveţe o meserie, să-şi
cîştige singură traiul, căci aca­
să aveau pămînt p uţin; şi-n
plus, cele ce citise prin. ziare,
cele ce ascultase la radio despre
„cetatea oţelului”, o entuziasma­
seră — poate fără ca ea să-şi
rîul Dobra, care acum uşurează
transportul dintr-o parte în alta
a comunei, Tot cu sprijinul ale­
gătorilor s-au mai curăţat şi 13
ha. din păşunea comunală.
Pe marginea raportului pre­
zentat de deputata Minodora
Dincă, cetăţenii au purtat discu­
ţii şi s-au angajat ca şi pe viitor
să sprijine acţiunile ce se vor
întreprinde în comună, in vede­
rea înfrumuseţării şi bunei gos­
podăriri a acesteia.
<oo>
•o
?oo-
<?>
<¦>
*o¦¦
¦
¦<>
¦¦
¦¦
STA
dea seama — pentru o altfel de
viaţă decît aceea pe oare o tră-
• ise pînă atunci.
S-a calificat ca excavatoristă.
A muncit intîi la construcţia u-
zinei cocso-chimice. Pe urmă s-a
mutat cu excavatorul pe şantie­
rul noii oţelării. A venit aici —
unde lucrează şi azi — din pri­
ma zi ia deschiderii şantierului;
şi zi după zi, odată cu înainta­
rea lucrărilor, fata de la ţară şi-a
perfecţionat necontenit cunoştin­
ţele. Palma-i micuţă, dar puter­
nică, cu vinele îngroşate de
muncă, s-a obişnuit să apese tot
mai vîrtos — din ce in ce mai
vîrtos, mai dibaci 1— pe mane­
tele excavatorului ce s-a obiş­
nuit şi el, la rîndu-i, să-i asculte
cuminte poruncile. Azi un pro­
cent peste normă, mîine două...
Poimîine o laudă la gazeta de
perete... In scurt timp, Elena
Chiriţă a ajuns printre frunta­
şii întrecerii socialiste. In pre­
zent, ea îşi depăşeşte planul, în
fiecare lună, cu circa 40 de pro­
cente. Salariul mediu ; 1.000 lei.
„Huuedoreancă pînă-n vîrfui
unghiilor” (expresia îi aparţine
ei însăşi), excavatorista îşi a-
minteşte c-un zîmbet amuzant
de zija^cînd, cu cufăriil de lemn
mi m î n ă privea înspăimîntată
priveliştea giganticei activităţi
din cetatea oţelului.
Aceasta este povestea Elenei
Chiriţă. O poveste simplă, obiş^
nuită, pe care şi-ar putea-o re­
vendica nenumăraţi tineri cons­
tructori hunedoreni, dar „obiş­
nuitul“ acesta are un tîlc uşor
de ghicit;
Contribuţia
femeilor
Recent, comitetul comunal al
femeilor din Cugir şi-a analizat
în cadrul unei şedinţe activita­
tea depusă în ultima perioadă.
Cu acest prilej au fost scoase
în evidenţă succesele obţinute de
femeile din localitate precum şi
sarcinile ce Ie revin în munca
de viitor.
O atenţie deosebită a fost a-
cordată sarcinilor ce revin fe­
meilor din Cugir în munca de
transformare socialistă a agri­
culturii. S-a apreciat că ele pot
şi trebuie să aducă o contribu­
ţie de seamă în această direcţie.
In acest scop au fost constitui­
te 3 echipe, formate fiecare din
3 tovarăşe, care să ducă muncă
de lămurire din casă în casă.
O altă problemă care s-a bu­
curat de atenţie a fost munca de
îndrumare şi control a cămine­
lor de zi şi a unităţilor sanitare
din comună. Numeroase femei
s-au angajat în faţa comitetului
comunal să desfăşoare o sus­
ţinută muncă de îndrumare şi
control a acestor unităţi, con­
tribuind astfel la îmbunătăţirea
activităţii lor.