Page 96 - 1958-09
P. 96
Pag. 4 ORUMUE 'SOCIAUS MU EUr Nr. 1176
• juiitinxejüe s±u»JL • juiilrrieAe ş l i r i • #!iim elg. ştLnl 'Manevre PROVOCATOARE
ale cercurilor reacţionare
D IN LIBAN
BEIRUT 28 (Agerpres). — Beirut locuite de creştini. Con
Cercurile reacţionare din Liban ducătorii falangiştilor îndeamnă
continuă să recurgă la mane populaţia să participe la „greva
vre provocatoare încercînd să a- generală” pentru a forţa guver
Peporyl chinez nu m tolera amestecul C o n v o rb iri Muncitorii japonezi graveze situaţia din ţară şi să nul Raşid Kararni să-şi dea de
înfre N. A. Muhildinov submineze poziţiile noului gu misia. Pierre Dwemael, şeful
imperialiştilor americani in tretarsle şi miniştri din guvernul DIN NAGASAKI vern libanez. Bande înarmate de falangiştilor, a declarat oă parti
fâlangişti construieso baricade zanii săi „vor participă la gre
provizoriu şi sapă tranşee în cartierele din va organizată împotriva guver
al Republicii Algeria nului Kararni”.
CAIRO 29 (Agerpres). — Cine incită pe falangişfi
Ziarul „Pravda” anunţă că în
interne ale R. P. Chineze timpul vizitei la Gairo a lui refu ză să fa b rice ra ch ete BEIRUT 29 (Agerpres). — 'din Beirut îi incită de aseme
N. A. Muhitdinov, preşedintele Ziarul „Orient” relatează că nea pe falangişti (partidul re
• Declaraţia premierului Ciu En-lai comisiei pentru afacerile exter T O K IO 29 (A g e rp re s ). — P lanu cietatea de construcţii navale „ M i- Saeb Salam, lider al răsculaţi acţionar „Kataib” — N.R.) să
ne a Sovietului Naţionalităţilor rile de în zeslrare a arm atei japoneze ţubisi". lor libanezi, a declarat următoa provoace dezordini pentru a îm
PEKIN 29 (Agerpres). — militare în regiunea strîmtorii al Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu arm ele nucleare şi rachetă pregă rele : „S.U.A. continuă să se a- piedica retragerea din Liban şi
CHINA NOUĂ anunţă: Luînd Taivan şi ameninţă ţara noastră ca oaspete personal al lui Ga- tite de cercurile reacţionare din Ja N oi, m uncito rii din N ag asak i, oraş mcstece în treburile interne ale Iordania a trupelor americane şi
cuvîotul !a 28 septembrie îa re cu războiul îiicercînd să-şi extin mal Abdel Nasser, preşedintele ponia cu aju to ru l şi sub în drum area care a suferit de pe u rm a o ro rilo r Libanului. Ambasada engleză engleze”.
cepţia dată în cinstea specialiş dă agresiunea de pe insulele R.A.U., Abdalla Ben Tobal, mi S .U .A . se lovesc de o îm p o triv ire tot b o m b a rd a m e n tu lu i a to m ic , se spune în
tilor străini cu prilejul celei de-a Taivan şi Penhuleado Ia insulele nistrul Afacerilor Interne din gu m ai m are din partea oam enilor m un proiectul de rezoluţie prezentat de co Măsurile Suafe de noul guvern pentru normalizarea
noua aniversări a constituirii Re Tzînmindao şi Matsushan care vernul provizoriu al Republicii cii din Japonia. m itetul executiv al sindicatului, pro viefîi interne
publicii Populare Chineze, Ciu intră în apele teritoriale ale Chi Algeria'şi Abdel Hamid Mehri, testăm ca teg oric îm p o triv a fa b ric ă rii dc
En-lai, premierul Consiliului de nei. ministrul pentru problemele A- La 28 septem brie în oraşul N ag a- rachete, în în tre p rin d erile din oraşul B E 1R U T 29 (A g erp re s). — L a Bei cu laţie din tim pul zilei ia B eirut şi
Stat, a declarat că dacă imperia fricii de nord din guvernul provi saki, unul d in tre cele m a i m a ri cen nostru care deschid calea spre înzes rut a fost dat pu blicităţii com unicatul să fie reluată activitatea norm ală a
liştii americani vor dezlănţui to Poporul chinez, a declarat pre zoriu al Republicii Algeria, şi-au tre industriale din sud-vestul Japo tr a r e a Ja p o n iei cu a r m a n u c le a ră şi cu p r iv ire la şe d in ţele C o n s iliu lu i de în tre p rin d e rilo r şi in s titu ţiilo r din ca-
tuşi un război pentru insulele mierul Ciu En-lai, nu va tolera niei, s-a deschis o co nferin ţă a sindi cerem tu turor oam enilo r m uncii din M in iş tri al L ib a n u lu i la care a fost p ita la ţş r ii. In c o m u n ic a t se s u b lin ia z ă
Ţzintnjndao şi Matsushan, popo în nici un caz acest amestec al catului local a! m u n c ito rilo r de la so ţa ră să sp rijin e ac ţiu n ile noastre. exam in ată problem a n o rm a liză rii vie că orice încercări de a provoca dezor
rul chinez de 600.000.000, strîns imperialiştilor americani în tre ţii interne. C onsiliul de M in iş tri a dini vo r fi reprim ate cu forţa.
unit, va dejuca complet, cu spri burile interne ale ţării noastre. IN JAPONIA hotărît să anuleze restricţiile de cir-
jinul şi datorită solidarităţii în Imperialiştii americani atentează
tregului lagăr socialist şi a tutu la suveranitatea statelor şi pun Numeroase viefime şi pagube im ense Forjele guvernamentale indoneziene
ror ţărilor şi popoarelor iubitoa în pericol pacea în Extremul O- provocate de taifun
re de pace, acţiunile agresive ale rient şi în lumea întreagă. A-
cest lucru nu-1 vor tolera nici
imperialiştilor americani. Popo statele iubitoare de pace, nici exprimat dorinţa de a face o vi TOKIO 29 (Agerpres). — Du Numeroase localităţi au fost au e lib e ra t oraşul Amurang
rul chinez a declarat Ciu En-lai, popoarele din întreaga lume. zită lui N. A. Muhitdinov. pă cum relatează agenţiile de inundate atît de ploile torenţiale
apără îerm suveranitatea şi inte presă, taifunul care s-a abătut cît şi de rîurile care s-au revăr DJAKARTA 29 (Agerpres). belilor au fugit în spre sud. Per
gritatea teritorială a tării, cauza Sîntem profund recunoscători La 25 şi 26 septembrie a.c. vineri noaptea asupra regiunii sat. Astfel, în prefectura Sizwo- soanele evacuate din regiunea
păcii, şi în acelaşi timp nu re ţărilor din lagărul socialist, în cei doi miniştri, din guvernul pro Tokio şi a coastelor de est a ke, trei rîuri s-au revărsat com — Potrivit, relatărilor presei, la în care se mai menţin încă re
nunţă Ia eforturile îndreptate frunte cu Uniunea Sovietică, a vizoriu al Republicii Algeria — Japoniei a provocat un mare nu plet, iar în insula Izu au fost 25 septembrie forţele guverna belii declară că rebelii din
spre rezolvarea prin tratative declarat în încheiere Ciu En-!ai, Abdalla Ben Tobal şi Abdel măr de victime şi pagube mate inundate mai multe oraşe. La mentale indoneziene au eliberat Sulawesi de nord se află înfr-o
paşnice a problemelor litigioase pentru simpatia fierbinte şi spri Hamid Mehri — l-au vizitat pe riale enorme. Corespondenţii de Tokio a plouat torenţial, timp de oraşul Amurang, unul din cele
dintre R. P. Chineză şi S.IJ.A. jinul puternic pe care îl acordă N. A. Muhitdinov Ia reşedinţa sa presă relatează că acest taifun a 18 ore, cantitatea de ploaie că mai importante oraşe din situaţie totm ai critică şi că jefu
luptei noastre juste şi care însu din Cairo. Cu acest prilej au fost unul din cele mai catastro zută depăşind 42 centimetri. Sulawesi dc nord, la circa 75 iesc populaţia de bani şi alimen
In ultimul timp imperialiştii a- fleţesc şi mai mult poporul nos avut loc convorbiri sincere şi fale din cîte s-au cunoscut în Peste 10.000 de case din Tokio km sud-vest de Menado. Nume
mericani au recurs la provocări tru. cordiale. istoria Japoniei. aii fost inundate. Traficul pe ca roşi rebeli au fost ucişi şi a fost te. Ei se predau forţelor guver
lea ferată în întreaga Japonie a capturată o mare cantitate de
Noî provocări am ericane împotriva R. P. Chineze muniţii şi arme. Rămăşiţele re namentale in număr tot mai
mare.
PEKIN 29 .'(Agerpres). — In în regiunea Fuţzian. fost suspendat vineri noaptea şi
în cursul zilei de sîmbătă din
cursul zilei de duminică 22 a- Purtătorul de cuvînt al Minis > S.U.A. „nu se aşfeapfă cauza inundaţiilor şi alunecări !n Indonezia a fosl descoperită
vioane militare americane au terului de Externe al R. P: Chi lor de terenuri. o organizaţie subversivă csankaî
pătruns în spaţiul aerian al R. P. neze a fost autorizat să declare: Potrivit dalelor oficiale, care
sînt încă incomplete, pînă în pre
iji’n mâîâfar dsn partea N.A.T.O,.Chineze în regiunea Amoy, pro Guvernul chinez dă al 16-lea a- zent numărul morţilor, răniţilor
U fî şi dispăruţilor, se ridică la peste
1.500 de persoane. Ploile toren
vincia Fuţizian. In acelaşi timp vertismen-t serios împotriva aces regiunea Formeze!" ţiale au inundat peste 450.000 PEKIN 29 (Agerpres). Rcfe- dentul ciankaişist „colonelul” U
de case. Peste jumătate de mi rindu-se la relatările ziarului In-ciuan. In perioada februarie
5 vase americane de război au tor grave provocări militare co lion de locuitori au rămas fără — martie 1955 arată ziarul, îna
adăpost. Autorităţile japoneze „Berits a Mingu” agenţia China inte de convocarea conferinţei
invadat apele teritoriale chineze mise de Statele Unite. NEW YORK 29 (Agerpres) — însuşi, Dulles a recunoscut, ten consideră că pagubele provocale Nouă transmite că în Indonezia de ]a Bandung a ţărilor din A-
de taifun se cifrează pînă în a fost descoperită organizaţia sia şi Afrioa, acesta a sosit la
Secretarul de stat al S.U.A., dinţa agresivă a N.A.T.O. După prezent la suma de două miliar ilegală ciankaişistă „Comitetul Djakarta pentru a duce o acti
de. de yeni (5.500.000 dolar*i). organizaţiilor ani !comuniste din vitate subversivă.
va fi proclamată Dulles a rostit o cuvîntare la 27 cum reiese din cuvîntarea sa a- Cifra totală a pierderilor nu poa străinătate” care ducea activita-
septembrie la Boston în faţa gresiunea americano-engleză în te fi încă evaluată, deoarece şti le subversivă în Indonezia. Această organizaţie ciank'ai-
şisfă ilegală, arată ziarul, are le
Independenţa Guineei franceze membrilor asociaţiei pactului At Liban şi Iordania a fost. făcută In anul 1955, conducătorii a- gături cu unele organizaţii sub
lantic. Dulles a lăudat în fel şi cu consimţămîntul ţărilor care cestei organizaţii Cijan Sun-t şi versive indoneziene, printre care
chip blocul agresiv nord Atlan fac parte din N.A.T.O. „Statele Ciju Cian-dun au fost expulzaţi cu bandele „Dar UI Islam”,
PARIS 29 Corespondentul A- ţine astfel independenţa. „Inde tic! dar în justificarea existenţei Unite şi Regatul Unit, a spus el, de către autorităţi din Japonia.
gerpres anunţă : La 28 septem pendenţa, a spus Seku Ture. va acestui pact militar el s-a folo au discutat în cadrul consiliului
brie Seku Ture, preşedintele'Con fi proclamată oficial joi de "că sit şi de această dată de învechi situaţia care i-a determinat să rile din localităţile inundate par Legătura acestei organizaţii cu ——
siliului de guvernămînt al Gui tre adunarea teritorială care va ta născocire calomnioasă despre trimită trupe în Liban şi Iorda
neei. a făcut o declaraţie în le imaginara „agresivitate” a U- nia. Statele Unite au discutat vin cu mare greutate. Taivanul era realizată de rezi- Plenara C. C.
gătură cu viitorul acestei colo hotărî fără îndoială să se con niunii Sovietice şi ţărilor de de de asemenea politica lor faţă de
nii franceze unde, după cum se mocraţie populară. Formoza şi. insulele de coastă”. a! Pariifiiuluî Comunist
ştie, toate partidele africane au stituie în adunare legislativă.
chemat populaţia să respingă Consiliul de guvernământ va de Totuşi contrazicîndu-se pe sine Secretarul de stat al S.U.A. a Mesajul arhiepiscopului Makarius din Finlanda
constituţia gaullistă pentru a ob misiona imediat şi guvernul va fost nevoit însă să recunoască
că între ţările participante la
fi ales cu siguranţă lot atunci”.
Rezultata referendumului N.A.T.O. există divergenţe. „Nu către Macmillan HELSINKI 29 (Agerpres). —
poate fi tăgăduit, a spus el, că
unitatea N.A.T.O. se dezechili Ziarul „Kansan Uutiset” anunţă
că la 27 septembrie s-a deschis
brează din cînd în cînd şi că ATENA 29 (Agerpres). — porul cipriot ar accepta ca sin plenara G.G. al Partidului Co
După cum transmite France gură soluţie a acestei probleme munist din Finlanda. Pe ordinea
viitorul acestei organizaţii este Presse, arhiepiscopul Makarios constituirea unui guvern propriu
a remis sîmbătă seara ambasa pentru o perioadă asupra căreia
1 ameninţat”. Aceste divergenţe
şi-au găsit expresia îndeosebi în
PARIS 29 (Agerpres). — Mi Fajon, membru al, Biroului Poli antirepublicană, declară el, dă atitudinea „aliaţilor” S.U.A. fa dorului Angliei la Atena un me urmează să se cadă de acord, şi de zi a plenarei figurează pro
nisterul Afacerilor Interne al tic al C. C. al Partidului Co dictatorului împuterniciri neli ţă de politica provocatoare a- saj pentru primul ministru bri-
Franţei a anunţat rezultatele Fi munist Francez, scrie următoa mitate şi prirpejdioase. Ea are mericană în regiunea Taivanu- tanic Macmillan. după care trebuie să se acorde blema dezvoltării colaborării din
nale ale votării în metropolă a- rele- în ziarul ,,1‘Humanite” : ca scop să imobilizeze poporul şi lui. Nu este întîmplător faptul că
supra referendumului în proble „Forţele de avangardă ale na organizaţiile sale democrate. Dulles a fost nevoit să declare In acest mesaj arhiepiscopul independenţa Ciprului. Această tre muncitori şi problema îmbu
ma noii constituţii franceze. Pe ţiunii au spus „Nu" dictaturii. Ea deschide calea fascismului şi că Statele Unite „nu se aşteaptă Makarios aminteşte declaraţia independenţă urmează să fie pu nătăţirii muncii ideologice şi e-
listele electorale au fost înscrise Majoritatea clasei muncitoare, favorizează acţiunile criminale la un sprijin militar din partea făcută ‘deputatei laburiste Bar să sub garanţia O.N.U. şi nu va . ducative a partidului. L Junttila,
26.606.948 persoane. Au partici răspunzînd la chemarea palidu ale. grupurilor sale armate. De N.A.T.O. în regiunea Formozei”. bara Gastle în legătură cu pro putea fi modificată decît cu a- secretar al G.G. al P. G. din Fin
pat la vot 22.595.703 alegători lui său, a arătat calea care co Gauile se va folosi de această blema cipriotă, subliniază că po- probarea poporului cipriot.
(84,9 la- sută dintre persoanele respunde intereselor naţionale, a constituţie pentru a intensifica
cu drept de vot). Pentru- noua dat încăodată uri exemplu de‘re războiul din Algeria, bazîndu-se Pe calea acestui mesaj, arhie landa, a prezentat raportul cu
piscopul Makarios comunică ofi privire la colaborarea dintre
Divergenţe la conferinţa economică cial guvernului britanic propu muncitori. Plenara îşi continuă
nerea sa. lucrările.
constituţie au votat 17.066.828 zistenţă împotriva fasciştilor. In pe referendumul tragic similar în a tarilor CommonwezsSflfouîui
alegători (79,25 la sută) iar tr-o serie de cazuri ceilalţi re Algeria organizat de Salan şi
împotrivă au votat 4.624.475 a- publicani — socialiştii, radicalii, Massu”. MONTREAL 29 (Agerpres). — mitei zone a comerţului liber în
legători. In acest fel guvernul catolicii — şi-au unit glasul cu Vorbind despre necesitatea u- La 26 septembrie s-a încheiat Europa, stabilizării preţurilor la
De Gauile a obţinut aprobarea alegătorii comunişti”. nirii tuturor forţelor democrate conferinţa economică a ţărilor materiile prime şi produsele a-
proiectului de constituţie elabo Fajon subliniază în continuare în legătură cu creşterea perico Commonwealthului. Această con gricole.
rat de el. Se presupune că noua că în lupta pe care toţi demo lului fascismului, Fajon scrie în ferinţă, care a durat 12 zile şi Conferinţa a arătat că între M IE R C U R I 1 octom brie 1958
constituţie va fi proclamată o- craţii francezi au dus-o pentru li încheiere: „Dacă republicanii vor la care au fost reprezentate 11 Anglia şi celelalte ţări ale Com
ficial şi publicată în buletinul • bertate nu s-a putut totuşi obţine apăra fiecare sirop de libertate, ţări, a discutat şi a luat hotăr-îri monwealthului există divergenţe SPECTACOLE CINEMATOGRAFICE
guvernamental „Journal Offi- o victorie. „De Gauile a primii dacă îşi vor întări neîntîrziat în problemele comerţului, finan serioase într-o serie de proble D E V A : U n condam nat la m oarie a M isterul din vechea m in ă ; B R A D i
ciel”, din 5 octombrie. Incepînd răspunsul „Da” pe care el l-a unitatea şi îşi vor spori vigi ţării dezvoltării economice a ţă me şi în special în problema
de la această dată guvernul va cerut, scrie Fajon. El a obţinut lenţa vor putea să bareze calea rilor slab dezvoltate ale Com creării zonei „comerţului liber” e v a d a t; P E T R O Ş A N I : Pom işoru! fer D ru m u ri spre stele : L O N E A : M ic u l a-
obţine pe baza noii constituţii acest răspuns unind „demagogia fascismului”. monwealthului, creării aşa nu- în Europa. Alajoritatea reprezen m e c a t; A L B A IU L IA : D on G io v a n i; c r o b a t; S IM E R IA : P ă ia n je n u l de au r;
împuterniciri extraordinare foar cu dezbinarea”. Campania de Lim s-a desfăşurat referendumul tanţilor şi-au exprimat temerea P rim ele b u cu rii; O R A Ş T 1E : Com unis T E IU Ş : U ltim a v răjito are: Z L A T N A :
te largi pe termen de 4 luni. In şănţată dusă de presa miliarda că crearea unui bloG economic tul : S E B E Ş : S im paticul nostru doc Com oara căpitanului M a rte n s z ; A P O L -
articolul 91 al constituţiei se rilor, postul de radio aflat în în închis în Europa poate crea di to r ; H A Ţ E G : Flacăra stin să; I L I A : D U D E S U S : M in c iu n a ; BARJ6 M A -
spune că „instituţiile republicii, tregime în rnîna colonialiştilor, ficultăţi serioase exportului în R E : P ă m în l;
prevăzute în această constituţie, propaganda care dispune de u- In Algeria Europa de materii prime şi pro SELECŢ1UN1 DIN PROGRAMUL DE RADIO
trebuie să fie create în termen de riaşe fonduri, au ştiut să înşele duse agricole din ţările Com
4 luni de la data intrării ei în şi să inducă în eroare o parte monwealthului. P ro gram ul I. 5,40 M u zică distrac- F o x ; 21,30 M u zică uşoară rom înească;
S-au manifestat de asemenea t iv ă ; 7,15 M u zică u ş o a ră ) 7,30 M e lo d ii 22 ,30 „ F e s tiv a lu l E n es cu în o ra ş e le şi
vigoare”. Guvernul va avea a populaţiei. In sfîrşit — şi în PARIS 29 (Agerpres). — Du zile urnele au fost transportate populare rd m în e ş ti; 9,00 M u zică din regiu nile p a tr ie i; 23,20 M elodii popu
contradicţii între Canada, singu o p e re ; 9,30 Ş tiin ţa în v in g e ; 10,00 M e la re ro m în e ş ti: P ro g ra m u l I I : 14,30
dreptul în conformitate cu art. primul rînd — De Gauile s-a fo minică s-a desfăşurat în Algeria de armată în întreaga Algerie. ra ţară din Commonwealth care lo d ii po pulare rom îneşti executate la M u zică in s tru m e n ta lă ; 14,50 C oncert
a treia şi ultima zi a referendu Ele au fost adunate în anumite foloseşte ca valută dolarul, şi ta ra g o t de Io s if M i l u ; 10,20 M u zică de p r în z ; 16,20 Aduzică u ş o a ră : 17,30
92 să elaboreze „decrete cu pu losit ca şi în luna mai a.c. de mului. In cursul acestei zile vo centre unde s-a făcut despuierea ţările din zona lirei sterline. Ca s im fo n ic ă : 11,03 T e a tru la m ic ro fo n : D in m uzica poporului chinez — mon<
nada a dat să se înţeleagă că „C iu Y u a n ” ; 13,05 M u zic ă in strum entală; l a j ; 18,05 L a u re a ţi ai C oncursului m u ;
tere de lege” pentru crearea de sprijinul necondiţionat al lui nu intenţionează să respecte în 14.00 M u z ic ă de estradă ; 15,45 M u zică zicat in ternaţion al „G eorge Enescu"«
viitor cu stricteţe acordul cu pri po pulară rom înească | 17,30 P rie ten ii 22,37 E m isiune culturală ; 22,47 MuJ
noi organe aie puterii. El elabo Guy Molîet şi al celorlalţi con tul s-a desfăşurat cu precădere scrutinului, fapt fără precedent vire la tarifele preferenţiale en c în te c u lu i; „ D in m uzica po po arelor"; zică populară ro m în ea scă ; 23,15 C o n '
gleze, introduse în 1923. 18.00 M u z ic ă uşoară j 18,30 S întece ceri de noapte.
rează şi aprobă legea electorală ducători ai partidului socialist. în oraşele mari printre care şi întrucît deobicei această operaţie şi jo curi p o pu lare ro m în e ş ti; 19,05 F -
In legătură su hotarîreă dis m isiune specială consacrată an iversării Buletine de ştiri : 5,00 ; 6,00 ;
pentru următoarele alegeri par Obţin.înd în cadrul congresului Alger, unde sînt înscrişi pe lis se 'desfăşoară chiar în centrele criminatorie a guvernului S.U.A. R epublicii P op ulare S tim e z e ) 20,55 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
de a reduce importurile de cosi G întă orchestra de m uzică populară 17,00; 19,00; 20,00; 22,00;
lamentare şi poate „să ia mă acestui partid aprobarea răspun tele electorale 450.000 europeni. de votare. tor şi zinc conferinţa a propus „D u n ărea” a S fatulu i popular din ® lte : 23,52 (programul I ); 14.00;
să se creeze „urgent” un grup n iţa j 2 1 ,15 Lectură din v o lu m u l de 16,00; 18,00; 21,00; 23,00 (pro
surile pe care le consideră ne sului „Da”, conducătorii lui au După oum se ştie, 'de' la 26 In ce-i priveşte pe algerienii internaţional pentru studierea lep crtajc „ H îrc a p ira tu lu i” de Brunea gramul II).
septembrie, sub supravegherea a din Franţa, aceştia în marea lor problemelor speciale în legătură
cesare pentru viaţa ţării, apăra înclinai balanţa în favoarea dic 500.000 militari, la care se adau majoritate nu s-au înscris în lis cu exportul acestor metale. '
gă trupele speciale ale gărzilor tele electorale. Cei ce se înscri
rea cetăţenilor şi asigurarea li taturii împiedicînd în .acelaşi teritoriale formate din colonii seseră, nu s-au prezentat însă la
franceze, poporul algerian a fost
bertăţii”. timp unirea forţelor democrate silit să se prezinte la urne şi să vot, urmînd astfel directivele
voteze „da”. Nu a fost permisă
Astfel proporţiile acestor îm şi dezorientînd o parte a Frontului naţional de eliberare a
puterniciri extraordinare depind oamenilor muncii şi micii bur-
numai de interpretarea articole : ghezii”.
lor amintite. Fajon subliniază că „nu tre
Comentînd rezultatele prelimi buie ascunsă seriozitatea situa- nici un fel de propagandă peri- . Algeriei care a chemat pe toţi
nare ale referendumului, Etienne ¦ţiei astfel create”. „Constituţia tril „nu”. In toate aceste trei algerienii să se abţină de la vot.
R e d a c ţia şi a d m in is tra ţia z ia r u lu i str. 6 M a r tie n r. 9, T e le fo n : 1 3 8 ; 1 8 9 ; 75. T a x a p l ă t it ă , j.n n iu n s ra r co n fo rm a p r o b ă r ii... D ir e c ţiu n ii G e n e ra le P .T ,T ,R ._ o r , 2 3 6 J 2 0 _ d in 0 n o ie m b rie 1949. — l i p a n i ) : În tr e p rin d e re a P o lig ra fic ă „1 M A I “ — D e v a .