Page 1 - 1958-10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA

TELEGRAMA

Tovarăşului MAO ŢZE -DU N , p reşed in tele Com itetului Central
al Partidului Comunist Chinez^ p reşed in tele R epublicii Populare Chineze

Tovarăşului LII) SAO-ŢI, p reşed in tele Com itetului Perm anent
al Adunării reprezentanţilor populari din în treaga Chină.

Tovarăşului CIU EN-LAi, prem ierul Consiliului de Stat
al Republicii Populare Chineze,

Dralgî tovarăşi,. în Asia şi în întreaga lume au sporit imens prestigiul

Anul X Mr. Ü77 Miercuri 1 octombrie 1958 4 pagini 20 bani Cu prilejul marii sărbători naţionale a poporului chinez şi autoritatea R. P. Chineze, căreia îi revine un rol de
îrate — cea de-a IX-a aniversare a proclamării Republicii seamă în rezolvarea problemelor internaţionale.

Populare Chineze — în numele Comitetului Central al Împreună cu celelalte ţări frăţeşti, China populară a-

Selăraeşie sectant! soclolisi P.M.R., al guvernului R. P. R., al Prezidiului Marii Adu­ duce o contribuţie de preţ la întărirea continuă a unităţii
nări Naţionale şi ai întregului popor romîn, transmitem indestructibile a lagărului socialist în frunte cu II.R.S.S.
Dv. şi prin Dv. întregului popor chinez un călduros salul
Poporul romîn îşi exprimă deplina sa solidaritate cu

frăţesc şi cele mai sincere felicitări. lupta Chinei populare pentru apărarea drepturilor ei le­

Poporul chinez, strîns unit in jurul gloriosului Partid gitime asupra teritoriilor chineze — Taivanul şi insulele

D I N A G R IC U L T U R AÎNTRECEREA MINERILOR DIN A N IN O A S A Comunist Chinez şi guvernului Republicii Populare Chi­ din strîmtoarea Taivanului, împotriva acţiunilor agresive
neze, a obţinut strălucite şi hotărîtoare victorii , pe dru­
mul construirii socialismului în patria sa liberă şi in­ ale S.U.A. care primejduiesc pacea în Extremul Orient
şi în întreaga lume.

îşivor respecta cuvîntul dat Numai în ultimele 9 zile 1.972 familii dependentă. Oamenii muncii din ţara noastră urmăresc In această zi de sărbătoare, dorim Dv. şi poporului
cu caldă simpatie frăţească avîntul fără precedent al in­ chinez noi victorii în construirea socialismului în marea

ANINOASA (de la subredac- rii în condiţii optime a cărbune­ ca peste 5.000 ha. teren dustriei şi agriculturii, înflorirea culturii ridicarea nive­ Dv. ţară.
lului de trai al poporului.
ţia noastră voluntară). lui, munca a fost spornică. In
ua i intrat în sectorul socialist
— Dacă ne-am dat cuvîntul, perioada 1-29 septembrie, din Marile realizări ale poporului chinez precum şi lupta sa Trăiască în veci prietenia dintre popoarele romîn şi

musai să ni-J ţinem. Dacă am adîncul minei Aninoasa au fost nobilă pentru apărarea şi consolidarea păcii şi securităţii chinez.

zis 22, apăi 22 să fie ! S-o scris scoase la suprafaţă 1.830 tone de Organizaţiile de partid şi sfa­ din satul Cutin, comuna Nan- Sosirea in Capitală GHEORGHEGHEORGHIU-DE.I.
şi la ziar, s-o spus şi la difuzor, cărbune în afara planuiui. Nu­ turile populare din regiunea dru, s-au înscris 2! familii cu prinr-secretar al Comitetului Centrai al Partidului Muncitoresc
că minerii Aninoasei s-or anga­ mai harnicul colectiv al sectoru­ noastră au succese din ce in ce 121 ha., în cea din Găunoasa 30 a delegaţiei Seimului
jat să termine planul anual la lui III, Piscu şi-a întrecut sarci­ mai mari în munca de convinge­ familii ou 100 ha. iar în cea din R. P. Palosie Romîn.
22 decembrie. Aşa că daţi-ne ma­ nile planului în aceeaşi perioa­ re a ţăranilor muncitori pentru Ahnaş-Peştiş 23 familii cu 29
terial, daţi-ne goale, daţi-ne ce dă cu 11,1 Ia sută, rezultat ce i-a a porni pe drumul agriculturii ha. teren arabil. .CHIVU STOICA,
ne trebuie şi-apoi lăsaţi pe noi. preşedintele Consiliului de Miniştri a! Republicii Populare Romîne
dat posibilitate de a ocupa locul ! ?ocialist-cooperatiste. Prin popu-
ION-GHEORGHE MAURER,

Iţi avea cărbune de nu-ţi avea I în întrecerea dintre sectoarele ! 'larizarea sistematică a realizări­ 'întovărăşirea Luni la amiază a. sosit în Ca­ preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii
unde să-l încărcaţi. agricolă din co­ pitală delegaţia. Seimului. jP . P. Populare Romîne.
minei. lor obţinute de gospodăriile a- muna Roşia de Polone.in frunte cu.Czeşlaw Wy:\
Aşa vorbea la consfătuirea de Secaş a luat cech. mareşalul . Seimului P. .P-. wmp p©p©r
producţie a minerilor din Ani- Cu rezultatul înscris în prima gricole colective şi de întovărâ- fiinţă duminica Polone care, la invitaţia Marii
noasa, la începutul lunii septem­ lună a întrecerii, minerii de Ia şirî, ţăranii muncitori îşi dau iot ¦al faptelor eroice
brie, brigadierul Petru Dunca. Aninoasa sînt convinşi că mun­ mai mult seama de superiorita­ trecută cu 165 familii şi 218 ha. Adunări. Naţionale a P. P. Po-
Şi el avea dreptate. Dacă con­ tea rnunoii în comun, şi pe baza teren arabil. La Peireşti s-a i- mîne, pa face¦o:vizită de -prjpte-
ducerea minei, a sectoarelor, a cind cu aceeaşi însufleţire îşi
liberului consimţămint se înscriu nauguiat o altă întovărăşire a- j n -lR hi ţara noastră.
vor respecta cuvîntul dat şi (a 22 in unităţile socialiste existente,

hiat din timp măsurile tehnico- decembrie vor raporta îndeplini­ sau creează noi unităţi. Numai gricolă cu 22 familii şj 24 ha. 1 La sosirer,pe aeroportul Bă- ¦ La ! octombrie se împlinesc 0 ani aceasta în primul rînd, datorită pu- -j
teren arabil, iar la Daia s-a inau­ neasa, oaspeţii au fost întimpi-
organizatorice necesare extrage­ rea planului anual. în decurs de 9 zile — 20-29 sep- gurat una cu 23 familii şi 29 ha. naţi de tovarăşii Constantin Pîr- de cînd poporul chinez, devenit liber ternicei coeziuni a oamenilor muncii j
teren arabii. vulescu,.'preşedintele M arii Adil­
Au lichidat cu răm înerea i tembrie a. c. — au intrat îri uni- şi independent, a pornit cu hotărîre în- jurul partidului lor. , ,• )
în urmă j tăţile socialiste agricole din re­
şi curaj la construirea societăţii so- Aceste victorii au devenit posibile
giune 1.972 familii, cu 5.026 ha.
teren. Din acestea, in vechile u- ___________ In satul U r­ uări Naţionale, Gh. Stoica, se­ ciatistc,; traducînd în fapt cuvintele pentru că marxism-leninismnl consti-

nităţi s-au înscris 1.216 familii Raionul sa, comuna Bo- cretarul Prezidiului Marii ¦Adu­ spuse. cîndva de Marx că „o zi va tuie baza întregii munci a Partidului¦)
Hafeg şorod a fost i- nări Naţionale, Petre- Drăgo-
Minerul comunist Francisc au reuşit să înlăture o bună cu 3.424 ha., iar în cele 14 înto­ naugurată du- escu şi Tiţă Florea, ' vicepreşe­ -' fi egală- cu 20 . de; ani”. Comunist Chinez, partid care aplică 1

Bodo, de la sectorul I al minei parte din greutăţi şi să lichideze vărăşiri care .au luat fiinţă în Pe • bună dreptate pot fi numite principiul enunţat de Aîao Tze-dun: 'J

Aninoasa, a întîmpinat multe cu rămînerea in urmă. Mai tîr- perioada amintită, au intrat 759 minica trecută dinţi ai Marii Adunări Iraţionale, .uluitoare victoriile cu care întîmpină „ S ă rie i-d e Ia mase şi să duci în ;]

greutăţi în abatajul nr. 3 al sec­ ziu, din abatajul brigăzii lui familii cu 1.602 ba. o întovărăşire zootehnică in care numeroşi deputaţi ui.' Marii Adu­ . .această'sărbătoare a sa poporul chi- mase“, urmînd linia maselor, avînd ]

torului, lo.c de muncă care i-a Franci&c Bodo au ieşit la ziuă Iată care sînt întovărăşirile s-au înscris 35 familii cu 45 ha. nări Naţionale şi alte persoane uez d e '600 milioane, odinioară rob, o mare încredere în ele şi sprijiniri-T
teren. In satul Alun, un număr
adus multe surprize neplăcute. primele tone de cărbune peste nou înfiinţate. de 33 familii au unit de aseme­ oficiale. Au fost de faţă membrii, iar astăzi ’stăpânul incontestabil şi în du-se întrutotul pe forţa lor. 1
nea 31 ha. teren, .formfnd o înto­ ambasadei R. P. Polone la Bu­
Aceste „surprize” au făcut ca in sarcinile de plan. La sfîrşitul lu­ _____ ______ in Benic, 53 vărăşire zootehnică. Şi in cătu­ deplinul sens al acestui cuvînt al u- Transformările socialiste efectuate 3
nul Şerel a luat fiinţă o întovă­ cureşti în frunte cu ambasadorul riaşei sale ţări de aproape 10 milioa- în China în 1955-56 în domeniul In- 1
răşire zootehnică cu 23 familii Janusz Zambro-ai.cz.
ultimele luni să nu-şi poată re­ nii septembrie, în cartea de pro­ familii de ţă­ şi 117 ha. teren. ne kilometri patraţi. dustriei şi comerţului capitalist, al a- )
rani muncitori Tri numele 'Marii ‘Adunări-Na­
aliza sarcinile de plan. ducţie a sectorului I, în dreptul R a io n u l au unit la un Acestea sînt cîiteva fapte care Victoriile Chinei populare au deve- griculturii şi industriei meşteşugăreşti 1

O dată cu luna septembrie, numelui brigadierului comunist Albe nit posibile pentru că masele largi de au făcut cu putinţă lichidarea în linii 1

printr-o îndrumare tehnică deo­ Francisc Bodo, a fost trecută ci­ loc, pentru a-1 ţionale a P. P. Pomlne, .tovară­ L oameni ai muncii văzînd limpede că in- generale a sistemului de exploatare e- I

sebită, ortacii brigadierului Bodo fra de plus 271 tone. lucra in comun intr-o întovără­ şul Constantin Pîrvulescu a -u- - ieresele lor personale depind de intere- xistent de mii de ani în China. S-a ]

şire agricolă, 36 ha. teren arabil. ne arată că sate întregi de ţă­ rat deputaţilor un călduros bun sele colective, dîndu-şi seama că ferici- repurtat victoria hotărîtoare a revolu- a
Alte 122 familii de ţărani mun­ rea lor personală depinde de înfăptuirea ţiei socialiste pe frontul economic. In j
Se întrec minerii de ia pregătiri citori din satul Inţregalde au i- rani muncitori se hotărăsc să sosit.
naugurat duminica trecută o în- rupă ou trecutul şi să înceapă o înaltelor idealuri socialiste ale între- urma acestei victorii a crescut rapid ]
t< ărăşire zootehnică în care au v ’aţă nouă. Aceia' care au po'rnit A răspuns conducătorul dele­
Patru brigăzi de pregătiri din Înscrie zilnic o înaintare de 8 înscris 397 ha. teren. pe drumul agriculturii coopera- gaţiei parlamentare polone, ma­ gplui popor, dau dovadă de eroism spiritul activ al maselor şi iniţiativa 1
sectorul II — sector care in luna metri liniari, iar cea a tui. Hege­ tist-sociali-ste, constituie un în­ reşalul Seimului R. P, Polone
septembrie a ocupat locul II în duş 2 metri liniari, ambele lu- In acest ra­ demn viu, un exemplu demn de Czeslaw Wycech. comunist şi de abnegaţie fn muncă, creatoare a poporului chinez construc- ]
întrecerea pe exploatare — au crînd doar din ciocan de abataj. ion s-au inau­
Celelalte două brigăzi de pregă­ urmat pentru toţi ţăranii mun­ (Agerpreş). Acest' victorii au devenit posibile tor ai socialismului.
pornit, o însufleţită întrecere. tiri, conduse de Francisc Kibedi gurat duminica citori care nu au pornit încă pe
şi Oc.tavian Jurca, ce efectuează trecută .trei în­ acest drum. nu numai datorită nesecatelor resurse
Două dintre acestea — cele con­ lucrări de pregătirea sudorilor nr. tovărăşiri zoo­
duse de Alexandru Pentek şi Da­ 3 stratul 13 est şi nr. 1 stratul tehnice. Una in satul Certej, cu materiale şi umane ale Chinei ci, şi (Continuare în pag. 4-a)
15 centru, au reuşit să-şi întrea­ 78 familii şi 199 ha. teren, alta
niel Hegeduş au hotărît să depu­ că zilnic planul de lucru fixat. în satul Coaja, cu 66 familii şi —/ wJ i_/ u J \—J y—J \—Ju J '<—i ¦—>«—\\_i ._/,_J\-
nă eforturi, susţinute pentru a da 147 ha. teren, iar a treia, în sa ­
LUCIA LIC1U tul Boiul de Jos (sat aparţină­ \r> vederea sărbătoririi'
in exploatare înainte de termen tor comunei Cărmăzineşti) in Lunii prieteniei
stratul. 15 vest. care s-a înscris tot satul cu în­
Romîno-Soviefice
In această întrecere, membrii
brigăzii lui Pentek au reuşit să Zilele trecute a avut ioc la
Haţeg plenara consiliului raio- j
nai A.R.L.U.S. în cadrul căreia \

treaga suprafaţă de teren. s-a alcătuit un bogat plan de j

Cu planul lunar îndeplinit Prin inaugurarea întovărăşi-, muncă în vederea desfăşurării !

rii din Boiul de Jos, întreaga co­ Lunii prieteniei romîno-sdvi.eti- j

La sfîrşit de fiecare lună, harnicul de la secţia prepararej Maria Bol- mună Cărmăzineşti a fost com­ ce. |

colectiv de ia fabrica „Ceramica" deanu, Manea Gavrilă, Crăciun So- plect coopera'avizată. In nici li­ Planul prevede, printre altele, \

din Baru Mare, raportează cu jus­ tîngă de la fasonare, echipa con­ nul din cele patru safe ce o al­ următoarele manifestări.: confe- j
tificată tnîndrie îndeplinirea planu­ dusă de Constantin Gărăbui de Ia cătuiesc nu.mai este nici un ţă ­ rinţe urmate de programe artis- j
lui de producţie. Muncind cu multă cuptoare, iar de la gazogen, cele ran muncitor şi nici o bucată de tice, expoziţii de cărţi sovietice,
însufleţire în mirecerea socialistă mai bune rezultate au fost obţinute teren tn afara întovărăşirilor. conferinţe pe tem a : „Polul car- 1
pentru a livra cit mai multă cără­ de Nicolae -litea şi Nicolae Popovici. ţii sovietice în educarea comu­
midă refractară centrelor industriale La aceste rezultate se cuvine a In cele trei nistă a tineretului nostru", seri
din tara noastră, colectivul fabrici' spune, că a contribuit în mare mă­ de basme în limba romînă şi ma­
a înregistrat, în luna septembrie sură conducerea fabricii, care s-a întovărăşiri inau­ ghiară, premiere festive ale fil­
rezultate frumoase în muncă. gurate dumini­ melor sovietice, etc.
preocupat de buna aprovizionare a ca trecută în a-
Astfel, în această perioadă planul locurilor de muncă cu materii pri­ n ic u s b (j c h e a
valoric a fost îndeplinit în propor­ me şi combustibil. cest raion, s-au corespondent
ţie de 108,6 la sută, iar preţul de înscris 84 familii cu o suprafaţă
cost a fost redus faţă de cel plani-î de.5 ha. teren.. In întovărăşirea UN COLECTIV La atelierele C.F.P.
Simeria, secţia ca-
ficat. In toate secţiile fabricii s-a î tiiiiiiiimiiiiiiiin — — ------------ -— * « « « * « «***^<§ zangerie printre frun- ,
iaşii atelierelor şi
muncit cu mult entuziasm. Cele mai? HARNIC secţiei se numără şi. tinerii,

bune rezultate au fost înregistrate $

de echipa condusă de loan Gat de Frunzele ruginii vestesc sosi­ tori prea mulţi. Prin produsele exemplificare, amintim că în pe­ Petru Consianiinescu, lacob
la secţia carieră, de Vasile Neeşi rea toamnei. Ca şi în alţi ani, fabricate însă, întreprinderea rioada 1-19 septembrie a.c., pla­ )Mateica, loan Pitii şi Ladis-
gospodinele aleargă prin pieţe, prezintă o importanţă deosebită. nul de producţie a fost îndepli­ tlau Simion.

prin magazine după cumpărături Ea, colectivul ei, luptă cu rîvnă nit în proporţie de 102.80 la sută. IN CLIŞEU : Cei patru ti- >

Vizita delegaţiei Printre multele lucruri care um­ pentru realizarea şi depăşirea Mi-am notat şi alte lucruri neri, nituind un cazan de lo- ,
comotivă.
plu coşurile femeilor se numără sarcinilor de plan. demne de semnalat.

oamenilor de cultură şi conservele. In această luptă au crescut La confecţionarea cutiilor, pî­

Cu aceste gînduri am luat mulţi tineri care azi poartă nu­ nă nu de mult bucăţile mici de

din R.P.R. în Donjias drumul fabricii I.A.R.T. din De­ mele de fruntaşi în producţie: tablă care rămîneau după ştan-
va. Despre colectivul acestei fa­ Dintre ei mi-am notat cîţiva. La ţare, erau aruncate. Muncitorii

STALINO 30 Corespondentul In anii puterii populare, pentru inunciiorii.de Ia exploata brici se pot spune numai lucruri secţia preparate de carne spre secţiei, preocupaţi de folosirea în ajuioru? mfovărăşifîloî
Agarpres anunţă : Ziua de 29 rea Nistru s-au construit numeroase blocuri de locuinţe. bune. Şi aici, ca de altfel peste exemplu, utemiştii loan Strega tuturor posibilităţilor, au propus
septembrie membrii delegaţiei tot, există o preocupare pen­ şi Costică Iovan, sînt fruntaşi. înfiinţarea unei noi secţii care Cu cîteva zile în urmă, elevii
oamenilor de cultură din Repu­ IN C LŞE U : Cîteva din blocurile construi!e pentru munci­ tru lărgirea şi modernizarea sec­ La secţia sterilizai comunistul să valorifice aceste deşeuri. As­ şi cadrele didactice de la şcoa­
blica Populară Romînă în frun­ ţiilor. Spre exemplu, dacă pînă Oancea Aszt, la secţia conserve tăzi, din acele mici bucăţi de ta ­ la profesională minieră din Ghe­
te ou acad. prof. N. Gh. Lupii, în acest an fabrica lucra cu niş­ utemista Ana Bota, iar la secţia blă se confecţionează capsule
membru al Prezidiului Marii A- te autoclave vechi care nu mai cutii, utemista Ana Dorodici. Tre­ pentru sticlele cu bere. ţar şi-au exprimat dorinţa de a
dunări Naţionale a R.P.R., au făceau faţă ritmului crescînd al buie menţionat că tot colectivul ajuta prin muncă voluntară în­
petrecut-o La minerii de la mina producţiei, pentru remedierea munceşte cu deosebită rîvnă O problemă care a preocupat tovărăşirea zootehnică „6 Mar­
nr. 10 bis a trustului „Ruibîşe- strangulărilor în producţie a luat pentru a da populaţiei conserve colectivul a fost şi aceea a va­ tie" din localitate.
vugol“ din Stalino. Ei au vizitat fiinţă o nouă secţie de sterilizat, şi mezeluri cit mai multe şi de lorificării mai judicioase a oase­
mina, coborînd în abataj pentru cu o instalaţie compusă din 5 cit mai bună calitate. lor. In prezent din oasele rezul­ In frunte cu deputatul Viorel
autoclave moderne. tate în urma tăierilor, se scoate Alic, elevii au ieşit la pădure,
¦a vedea cum funcţionează tehni­ La acest lucru a contribuit în măduva, se curăţă bine de gră­ unde au ajutai întovărăşiţii să-şi
Tot pentru mărirea producţiei, mare măsură organizaţia de ba­ simi şi produsele rezultate sînt facă frunzarele necesare ca nu­
ca minieră modernă. pentru folosirea cit mai raţională ză şi conducerea întreprinderii, trimise la fabricile de săpun. treţ pentru iarnă la oi. S-au evi­
a materiei prime, a fost confec­ care s-au preocupat în perma­ denţiat o serie de elevi ca: Ale­
Delegaţia romînă a sos.it în ţionată o bătătoare de untură, nenţă de procesul de producţie, Cele arătate sînt numai cîte- xandru Şcolara, Mihai Gîrlicea-
o presă de stors jumări. Acestea de găsirea unor căi de sporire a va aspecte din munca colectivu­ nu, loan Danciu. şi alţii.
Donhas în legătură cu organi­ au înlocuit munca manuală şi productivităţii muncii. Prin aces­
au contribuit la folosirea com­ tea şi mai ales datorită întrece­ lui fabricii I.A.R.T. Deva, din ARON FURCA
zarea în R.S.S. Ucraîn’iană a zile­ plectă a unturii. rii socialiste avîntate, lună de
lună producţia a crescut şi pla­ lupta lui pentru a da cit mai
lor culturii romîneşti.' In acelaşi Secţiile fabricii nu sînt nume­
multe şi mai bune produse popu­
timp se află.'în vizită în R.S.S.
laţiei.
Ucrainiană şi un grup de oa­

meni de artă din Romînia. torii de la exploatarea minieră Nistru. roase şi ca atare nici nrunci- nurile au fost îndeplinite. Pentru GH. MORARU corespondent